192 matches
-
literare găsim într-un editorial (remarcabil prin suita de caracterizări decise și expresive) semnat de Ovidiu Dunăreanu în revista Ex Ponto din ianuarie-martie 2006. Editorialistul constată că numeroși autori tineri scriu "o poezie lăbărțată, care narează întruna, exacerbând datele unui biografism insignifiant și pe cele ale unei sexualități ostentative", poezie cu care își închipuie că revoluționează genul. "Cu această Ťtreanca-fleancať - se întreabă Ovidiu Dunăreanu, retoric -, lipsită de virtuți și profunzimi, care nu aduce în substanța ei nimic surprinzător, înțesată de extravaganțe
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
o publicație a BOR, și ale vechilor prieteni și colegi din presa culturală a ceaușismului tîrziu: afemeiatul cinic Victor Pașadia, Florea Pirgu, activistul ardelean rigorist, dar vulnerabil, și straniul, visătorul, damnatul tipograf Alexandru Pantazi. Cu riscul de a cădea în biografism vulgar, trebuie spus că romanul are o dimensiune nonficțională consistentă, desprinsă din experiența biografică ante-și post-’89: toate datele arată că Victor Pașadia îl are ca model real pe criticul literar și jurnalistul Victor Atanasiu, închis acum cîțiva ani
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
tragic, scepticism și neliniște pe care i-l furnizează neîncetat „contemplarea mocirlei". Imaginea poetului basarabean care fotografiază casa lui Havel este expresia deznădejdii cronice din multe poeme. Discursul poetic e firesc și necăznit. Livrescul proiectat pe fundalul realității secondează îndeaproape biografismul cel mai autentic. Fuga în ficțiunea livrescului e, de altfel, cheia volumului: „aud cum cineva rătăcește pe stradă / merge lipsit de grabă - pașii au / un ecou scăzut, complotitor / ca întotdeauna mă salvez prin imaginație / îmi spun că e Kafka - caligraful
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
adevărate dezvoltări epopeice în transă, cu viziuni stihiale dezlănțuite și cu imagini debordante, întotdeauna, însă, controlate și îndreptate lucid (prea lucid) spre stări radicale. Poemele sunt intens elaborate, arhitecturale, iar istoria individuală devine un vast și complicat palimpsest. Melanjul de biografism, istorie mare (mai ales culturală), livresc, misticism religios și chiar folcloric ne relevă o construcție stratificată (colaje, grafii neconvenționale, deconstrucții, de/resemantizări și tot felul de jocuri lingvistice și tehnici aiuritoare, toată gama de intertextualități și referințe culturale ș.cl.) în
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
doi oameni distruși de război, care sfidează tot și pun la cale o escrocherie uriașă, salvați sufletește de marea lor prietenie. Surpriza ar fi Povestea lui Hanna Yacub de Rabee Jaber, laureat Booker pentru romanul arab în 2012. Se regăsesc biografismul și autobiografismul înscrise în istoria prezentă și recentă. Limonov de Emmanuel Carrère narează traseul unui personalități controversate, din Ucraina la Moscova, din Manhattan la Paris. Povestea unei fete care a supraviețuit holocaustului este jurnalul ținut de Helga Weissová între 1938
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
personalități controversate, din Ucraina la Moscova, din Manhattan la Paris. Povestea unei fete care a supraviețuit holocaustului este jurnalul ținut de Helga Weissová între 1938 și 1945, mărturia trecerii prin lagărele de la Terezin, Auschwitz, Feriberg și a unei supraviețuiri incredibile. Biografism și istorie domină și Neînțelegere la Moscova de Simone de Beauvoir, romanul scris în 1965, redescoperit după moartea scriitoarei, despre aventura unui cuplu în inima imperiului sovietic. Editura Leda promite una dintre marile cărți ale lui Roberto Bolaño, 2666, un
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
de nuanță. Fiecare sub un "blazon" (sau un "stigmat") de critic. Cît se justifică și cît nu, unde se sfîrșește evidența și începe prejudecata e, practic, ceea ce analiza lui Mircea Martin, atentă la detalii, caută să dea la iveală. Bunăoară, "biografismul" lui Sainte-Beuve. Premisa unei lecturi "de identificare", greșită în ochii noștri clătiți cu tot felul de "autonomii". Dar, spune Mircea Martin, "identificarea e momentană, metamorfoza e permanentă." Atras pînă la a-și primejdui zborul de flacăra cîte unei lămpi, fluturele
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
puțin aplomb livresc, fără sofisticărie, cel puțin la prima vedere. încă din dedicație, interesul cititorului e stîrnit într-un fel mult mai sentimental: o fată scrie pentru și despre părinți și frați, aceștia din urmă nu mai puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
mai sentimental: o fată scrie pentru și despre părinți și frați, aceștia din urmă nu mai puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la el acasă. Surprinzător e cum "tînăra fată", supusă atîtor influențe celebre din literatura română contemporană, reușește în acest volum, pentru prima
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la el acasă. Surprinzător e cum "tînăra fată", supusă atîtor influențe celebre din literatura română contemporană, reușește în acest volum, pentru prima dată, să fie atît de ea însăși, să-și acordeze un instrument personal, de un autentic
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
a găsi un decorativism rafinat înfrățit pe neașteptate cu un mesaj deloc gratuit, cîteodată urgent. Locurile, suficient de semnificative în ele însele, ca puncte ale unei geografii culturale atinse cu pași înceți și atenți, se încarcă și cu valențele unui biografism special, cu efecte de miraculos: "Cel puțin cu unul dintre călătorii, sau pescarii de suflete,/ mă mai întîlnisem, în piața cu coloane de la Fatima,/ și chiar la statuia strălucitoare de lîngă stejar./ Pe altul îl știam de la Loreto, cînd plouase
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
destin liniar. Rămâne câmpul de bătălie, acea memorie pe care și-o dispută toți; de aceea viețile repornesc, mai mult sau mai puțin înșelător, la marginea unor prăpăstii invizibile. Virgil Duda se transcrie mereu, bulversând cum știe mai bine capcanele biografismului. Uneori îi iese, alteori nu. Drept e că, fără prea multe elemente spectaculare, nici romanele nu trec de o anumită redundanță și predictibilitate. Misterele nu sunt tulburătoare. De pildă, când aflăm că Raul are mai mulți copii. Riscul e ca
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
un motiv în plus pentru a ține un jurnal din care se va naște cea mai recentă carte a sa, Sălbaticul. Infatigabilul reporter la fața locului este dublat mereu de naratorul care controlează granița variabilă dintre consemnarea în timp real, biografismul cu dileme mai vechi sau mai noi, și colportajul alert. Ion Lazu focalizează în sute de ipostaze felia de viață ce i se arată în ilustra oglindă plimbată de-a lungul drumului, și în paralel, în calitate de diarist, este bucuros să
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
ortografie și, bineînțeles, fără lirism, ea este o descripție plată a unei existențe plate, o înșiruire anodină de episoade anodine, neînchegate în structura unei povești ori (sub regim textualist) în povestea unei structuri. În buna sa postfață, O. Nimigean notează biografismul auster, sobrietatea în utilizarea figurilor, minimalismul "cu paradoxal efect expresiv" și alte asemenea caracteristici ale volumului de față. Sunt termeni pertinent folosiți, dar care conferă unui minus respectabilitatea semnului contrar. Poezia nu poate fi la nesfârșit o apă inodoră, incoloră
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
poate da seama câtă poeticitate cuprinde volumul Simonei Popescu. Poeta nu comentează imagini, ci ajunge acolo cu toată ființa ei. E o reconstrucție din mii de senzații retrăite, tactile, vizuale, cenestezice, a unui timp pierdut, cu limbajul și mitologia lui. Biografismul prozaic este împins aici la limita limitei, acolo unde, neașteptat și paradoxal, ajunge la lirism, pe alocuri la marea poezie. Poeta scapă de tot ce e predeterminare, de orice culturalism, de orice artificiu. Prin amintire pură, empatică, ajunge la senzația
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
modul intelectual o carte antiintelectualistă și cu greu poți face considerații estetice la o carte violent antiestetizantă. Ești tentat să citezi și să tot citezi, în loc de orice comentariu. Sigur, este o poezie frapant de nouă și de personală, care înțelege biografismul la modul cu adevărat artist și care, prin urmare, se salvează din cenușiul exasperant al experienței biografiste de la noi, din ultimii ani ("m-am întîlnit cu prietenul cutare care mi-a zis" etc, etc), prin această lumină interioară a amintirii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
târziu, B. Ravdin reia și el cea de-a doua variantă a paternității romanului în revista Daugava și apoi în Minuvșee, 1994, care i-a publicat studiile „A existat un scriitor Agheev“ și „O versiune a destinului sau Despre folosul biografismului naiv“. Probabil, intervențiile și argumentele criticilor și istoricilor literari amintiți i s-au părut suficiente lui A. I. Reitblat, autorul articolului „M. Agheev“ din dicționarul Scriitorii exilului rus (1918-1949), din moment ce el își construiește prezentarea bazându-se exclusiv pe cea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
acela al respingerii apriorice a importanței biografiei autorului în înțelegerea operei. Însă această prudență poate lua și ea forma prejudecății. Nu se dorește vizarea identificării autorului cu naratorul sau faptul biografic care singur ar explicita opera. Acestea sunt erori ale biografismului inventariate de Proust în Contre Sainte-Beuve și discutate apoi și de Philippe Lejeune în Pactul autobiografic: „Ecrire sur soi est fatalement une invention de soi.” Originalitatea lui Sainte-Beuve constă în a înțelege prin biografia omului, prin istoria familiei sale și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
surpriză că Mircea Cărtărescu nu își cultivă literar simțul „exteriorului“. Sunt nenumărate dimensiuni pe care le va aborda mereu după același ritual: cândva, în Ștefan cel Mare, Mirciulică se îndrepta către subsolul blocului... Aripa dreaptă aduce la stadiul de incantație biografismul său atât de cunoscut. Fiecare confruntare literară cu ritmul sigur și epic al prozei duce până la urmă la o retragere în poziție fetală a naratorului. Un episod teribil cu un Victor, fratele geamăn pe care poate vi-l amintiți din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
deseori capul de afiș al disputelor literare se dovedesc futile. Șaptezecist? Optzecist? Modernist? Postmodernist? Mărul îndrăgostit de vierme (Augusta, 1999) este dovada sigură a faptului că Arcadie Suceveanu mânuiește cu aceeași siguranță și dezinvoltură metafora cu substrat metafizic și ironia, biografismul de suprafață și scenariul solemn, paradoxul avangardist și scepticismul care ascunde lipsa de încredere în forța cuvântului. Dar poate că toate aceste lucruri, puțin importante în sine, se impun pentru că poetul, pe lângă o necesară și deloc exclusivă cultură poetică, stăpânește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
versurile lui G. își păstrează timbrul propriu, căci, fără să se lase furat de diversitatea cotidianului și fără să recurgă la arma, atât de des utilizată în epocă, a ironiei, poetul contemplă cu nealterată gravitate o lume de hârtie. Acceptarea biografismului în programul liric poate constitui chiar un jalon al traiectoriei lui literare, diferit apreciată de exegeți: dacă Eugen Simion consideră refuzul realului drept o constantă a unei poezii exclusiv autoreferențiale, Nicolae Manolescu descoperă în Manualul autorului (1989) un intimism caligrafic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
numindu-le explicit"161. Cel mai recent volum de poezie al autoarei, Patria mea A4, apărut în anul 2010, este cel care devine exterior oricărei etape creatoare. Făcând realmente trecerea spre un postmodernism al cotidianului, al fragmentarismului, al rupturii, al biografismului și al intertextualității, poemele acestui volum ascund o Ana Blandiana subtilă și matură, care utilizează cu rafinament și cu măiestrie limbajul și întreg arsenalul stilistic. Ne vom opri atenția doar asupra două dintre poemele acestui volum: "Ctitori purtându-și în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu înlocuitori,/ lupta popoarelor pentru pace, coruri,/ producția la hectar, Gerovital, aniversări,/ compot bulgăresc, adunarea oamenilor muncii,/ vin de regiune superior, adidași,/ bancuri, băieții de pe Calea Victoriei,/ pește oceanic, Cântarea României,/ totul". (Totul) O autentică scriere în stil postmodern, în care biografismul își face loc pretutindeni și în care universul liric se remarcă printr-o încercare de recuperare a puterii limbajului cotidian. Elitismul modernist este înlocuit de populismul postmodern, în care cuvintele desemnează realități obișnuite, care, însă, redate fragmental sau fragmentarist conduc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Quignard, Pierre Michon, un foarte talentat stilist din aceeași stirpe. Iar cît despre Quignard, literatura acestuia poate fi inclusă În “noua ficțiune” (căruia Viart Îi consacră un subcapitol În altă parte). Interesantă este situarea tematică a scriitorilor sfîrșitului de secol: biografism (saga de familie “postmodernizate” sau, bildungsromane desemnate uneori ca “autoficțiune”, după Doubrovski): Jean Rouaud, Annie Ernaux, Serge Doubrovsky, Claude Simon (În ordine cronologică descrescătoare). Consubstanțial biografismului, autoficțiunea “memoriei personale” i-ar avea ca exponenți pe Marguerite Duras, Nathalie Sarraute, Louis-René
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un subcapitol În altă parte). Interesantă este situarea tematică a scriitorilor sfîrșitului de secol: biografism (saga de familie “postmodernizate” sau, bildungsromane desemnate uneori ca “autoficțiune”, după Doubrovski): Jean Rouaud, Annie Ernaux, Serge Doubrovsky, Claude Simon (În ordine cronologică descrescătoare). Consubstanțial biografismului, autoficțiunea “memoriei personale” i-ar avea ca exponenți pe Marguerite Duras, Nathalie Sarraute, Louis-René des Forêts: Ei se revendică, probabil, de la Proust sau Virginia Woolf, pretîndu-se ca nimeni alții la un demers fenomenologic de analiză a literaturii. Dar În fața valului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]