216 matches
-
accesului 79 3.1.2. Forme combinate de control 80 3.2. Identificarea și autentificarea 82 3.2.1. Principii de bază ale controlului accesului 83 3.2.2. Controlul accesului prin obiecte 84 3.2.3. Controlul accesului prin biometrie 85 3.2.4. Controlul accesului prin parole 88 3.2.5. Controlul geografic al accesului în sistem 91 Capitolul IV. Politici, standarde, norme și proceduri de securitate 93 4.1. Modele de politici de securitate 93 4.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de lucru WG11.6 - Managementul identității a fost creat în 2006. Scopul: • să promoveze, prin educație și cercetare, conștientizarea și înțelegerea următoarelor concepte: managementul identității (aplicații și metodologii, securitatea documentelor optice și electronice, rolul și funcțiile actuale și potențiale ale biometriei), metodele și tehnicile care sprijină evaluarea unor tehnologii biometrice particulare (aspecte operaționale și legale ale biometriei, impactul său asupra societății) și managementul identității naționale (printre altele și rolul acestuia în combaterea fraudei, terorismului și delictelor internaționale). Obiectivele grupului: • stabilirea și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și cercetare, conștientizarea și înțelegerea următoarelor concepte: managementul identității (aplicații și metodologii, securitatea documentelor optice și electronice, rolul și funcțiile actuale și potențiale ale biometriei), metodele și tehnicile care sprijină evaluarea unor tehnologii biometrice particulare (aspecte operaționale și legale ale biometriei, impactul său asupra societății) și managementul identității naționale (printre altele și rolul acestuia în combaterea fraudei, terorismului și delictelor internaționale). Obiectivele grupului: • stabilirea și promovarea unui lexic comun pentru problemele legate de managementul identității, astfel încât întreaga comunitate interesată să vorbească
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
politicilor de control al accesului. Controlul tehnic se mai numește și control logic și poate fi realizat prin sistemele de operare, prin aplicații sau printr-o componentă suplimentară hard/soft. Dintre controalele preventive/tehnice fac parte protocoalele, criptarea, cardurile inteligente, biometria (cu scopul de autentificare), pachetele software pentru realizarea controlului accesului local sau de la distanță, parolele, meniurile, softul de scanare a virușilor ș.a. Protocoalele, criptarea și cardurile inteligente sunt mecanisme tehnice de protejare a informațiilor și parolelor împotriva eventualelor deconspirări. Biometria
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
biometria (cu scopul de autentificare), pachetele software pentru realizarea controlului accesului local sau de la distanță, parolele, meniurile, softul de scanare a virușilor ș.a. Protocoalele, criptarea și cardurile inteligente sunt mecanisme tehnice de protejare a informațiilor și parolelor împotriva eventualelor deconspirări. Biometria apelează la tehnologii cum sunt amprenta digitală, a retinei, irisului pentru autentificarea solicitanților de drepturi de acces la resursele sistemului. Pachetele software pentru realizarea controlului accesului local sau de la distanță gestionează accesul la resursele ce dețin informații aflate pe plan
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
informațiilor secrete numai pe motivul poziției ierarhice pe care o deține. Este o replică la principiul „trebuie să știe”. Fiecare centru de prelucrare automată a datelor cu mai mult de 25 angajați trebuie să apeleze la sistemul ecusoanelor și la biometrie, ca măsuri suplimentare față de protecțiile realizate prin alte metode privind accesul în clădire. Ecusoanele trebuie să fie purtate prinse pe rever sau la gât. Sunt la modă ecusoanele inteligente, care oferă informații despre posesor de la distanță. Locurile care nu dispun
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
parteneriatele sunt aproape obligatorii. Don Davis (op. cit.) opina: „Este mai bine să împarți o felie de plăcintă cu un partener, decât să rămâi cu un platou gol”. 3.2.3. Controlul accesului prin biometrietc "3.2.3. Controlul accesului prin biometrie" Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea lui, dar, cum oamenii s-au înmulțit, s-a simțit nevoia identificării fiecărui individ în parte. Primele forme de identificare s-au bazat pe descrieri din memorie, făcute de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
invențiile și inovațiile din domeniu nu au ținut cont de părerile lor, au apărut o mulțime de tehnologii biometrice în sistemele de securitate a organizațiilor. Unele dintre realizări sunt de-a dreptul stranii, deși nu au nimic în comun cu biometria. Ne referim la viitoarele camere de luat vederi presărate peste tot: pe străzi, pe holurile instituțiilor, acasă, în mijloacele de transport. În Anglia, există deja 1.500.000 de camere de luat vederi pe străzi, Londra având sistemul de mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
luat vederi pe străzi, Londra având sistemul de mulți ani. Mai mult, noile camere de luat vederi pot dezbrăca, la propriu, trecând peste veșmintele protectoare ale persoanei, sau pot trece prin pereții camerelor. Unde mai este protejată intimitatea!? Revenind la biometrie, am putea face referire și la angajații Microsoft, care depind de o cartelă inteligentă, cu elemente biometrice incluse, de la intrarea în campusul unde se află locul de muncă, până la pătrunderea în birou, în restaurantul companiei, în orice loc unde îi
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Singurul inconvenient al benzii optice este acela al imposibilității de utilizare a ei pe documentele de hârtie, inclusiv pe pașapoarte, deși sunt companii care au anunțat că au găsit deja soluția și la o astfel de cerință. Informații suplimentare despre biometrie se pot obține de pe următoarele adrese Web: • www.ibia.org - Asociația Internațională a Industriei Biometrice; • www.visionics.com - recunoașterea feței; • www.identix.com - amprenta digitală; • www.recogsys - amprenta digitală; • www.iriscan.com - recunoașterea irisului; • www.eyeticket.com - recunoașterea irisului. Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
www.visionics.com - recunoașterea feței; • www.identix.com - amprenta digitală; • www.recogsys - amprenta digitală; • www.iriscan.com - recunoașterea irisului; • www.eyeticket.com - recunoașterea irisului. Consiliul de Conducere al Asociației Internaționale a Industriei Biometrice făcea după 11 septembrie 2001 următoarele remarci: • biometria și intimitatea nu se exclud reciproc; de fapt, tehnologiile, în mod inerent, protejează identitatea împotriva dezvăluirilor neautorizate; • nici o tehnologie nu este mai bună decât celelalte în cazul tuturor domeniilor de aplicații în care este folosită. În funcție de aplicație, există mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sistemului de autentificare incorectă (C); 3. sistemul va oferi un mecanism care să sprijine introducerea inițială sau modificarea informațiilor de autentificare (C); 4. sistemul va permite introducerea și utilizarea unor mecanisme suplimentare de autentificare, la cererea clienților, bazate pe carduri, biometrie sau alte tehnici, fie în locul sistemului inițial de autentificare, fie prin suplimentarea acestuia (R): a) dacă se oferă un mecanism de autentificare multiplă, sistemul va oferi un mecanism separat pentru a specifica mecanismul/mecanismele utilizabile prin identificatori de utilizator sau
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
societățile de asigurare vor impune companiilor tipurile de echipamente pe care trebuie să le aibă pentru a fi admise pe lista asiguraților sau pentru a beneficia de reduceri substanțiale ale primelor de asigurare; • revizuirea inițiativelor lansate cu mult entuziasm în privința biometriei (ochi, față, amprenta digitală ș.a.); • 11 septembrie 2001 a demonstrat că nu problema colectării datelor a condus la acest dezastru, ci neîmpărtășirea și proasta lor interpretare; • de revizuit rolul factorului uman (HUMINT) în culegerea de informații; • terorismul din spațiul cibernetic
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Facultății de Biologie - București, format din M. Dumitrescu, T. Orghidan și J. Tanasachi, a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul Institutului de Geologie „Emil Racoviță”. Cercetările erau de natură sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat și alte cadre universitare și muzeografi (P. Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ecoului median, cu apariția de mari lacune anecogene pe toate secțiunile, țesutul cerebral fiind redus la o lamă periferică, cu ecogenitate crescută. Problema deosebită o reprezintă diagnosticul hidrocefaliilor discrete, în speță al măririi ventriculilor. Este de subliniat faptul că o biometrie craniană normală (diametrul biparietal, circumferința craniană) nu exclude mărirea ventriculilor sau hidrocefalia. Pentru diagnostic, s-au efectuat studii care au încercat să aprecieze raportul emisferă/ventricul. Acest raport se obține după măsurarea lățimii emisferei (distanța de la ecoul median la tăblia
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
și care au fost aprobate prin hotărâri ale comisiilor județene. Articolul 3 Valoarea terenurilor forestiere se diferențiază în raport cu următoarele criterii: a) clasa de producție a arboretului situat pe terenul forestier - se utilizează clasele de producție relative, corespunzătoare sistemului românesc din biometria forestier��; ... b) specia forestieră majoritară, existentă în compoziția arboretului evaluat - speciile existente în fondul forestier din România se includ în 8 grupe: 1. rășinoase, 2. fag, 3. stejar pedunculat și gorun, 4. alte quercinee și diverse specii de esență tare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161596_a_162925]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174524_a_175853]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174523_a_175852]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174525_a_175854]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174541_a_175870]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174540_a_175869]
-
de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, autorizat și acreditat. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat autorizat și acreditat. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetica până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul de protezare și să prevadă tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174526_a_175855]
-
evaluat care se află în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru copii, la recomandarea medicului de specialitate, audiograma vocală se poate excepta. ... (4) Prescripția medicală pentru protezarea vizuală - implant cu lentile intraoculare - trebuie să fie însoțită de biometria eliberată de un furnizor de servicii medicale autorizat și evaluat, aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. ... (5) În cazul primei protezări (activitatea protetică până la prima protezare definitivă) a membrului inferior, prescripția medicală trebuie să specifice modul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]