203 matches
-
îngrijită și studiu introductiv de Silviu B. Moldovan, Bucuresti, Editura Mica Valahie, 2011. Mateescu, Stelian, Directiva Absolutului, București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, 1933. Mehedinți, Simion, Școala română și capitalul biologic al poporului român, Cluj-Napoca, Biblioteca eugenică și biopolitică a Astrei, 1927. Mehedinți, Simion, Apropie-te de Iisus prin biserica noastră și alegerea educatorilor, București, Biblioteca Revistei Istorice Române, 1935 Mehedinți, Simion, Altă creștere - Școala muncii, București, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, 1941. Mehedinți, Simion, Opere complete I, București, Fundația
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Una dintre ele este antropologia bolii. Ea "aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de cale, de perspectivă de cercetare decât de câmpuri disciplinare. Antropologia bolii, de exemplu, aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei, cum ar fi noțiunea de persoană (Marcel Mauss), eficiența simbolică (Claude- Lévi Strauss), biopolitica (Michel Foucault), coexistența mai multor culturi, imigrația etc. În sfârșit, etnoștiințele au o a treia accepțiune care le acoperă cel puțin parțial pe celelalte două: ele desemnează analiza, inspirată din lingvistică, a clasificărilor și procedeelor utilizate de diferite culturi în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei...,,.11 Marc Auge și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Tel Aviv, el nu era un imigrant oarecare, ci obiectul unei tranzacții comerciale reușite între Republica Socialistă România și Statul Israel. Ca alți 280.000 de cetățeni români de origine evreiască, el fusese vândut pe valută forte, într-o acțiune biopolitică și economică fără precedent (o combinație de eugenism, rasism și comerț exterior). În cazul lui, fusese însă nevoie până și de intervenția Goldei Meir pe lângă Nicolae Ceaușescu, o dovadă în plus că acele tranzacții comerciale nu erau guvernate de logica
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
De fapt, astăzi am putea vorbi despre o politică a dorinței și a anticipării. Teza argumentației mele este că moda constituie o biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute. Este tot atât o anatomo-politică a corpului pe cât este o biopolitică a spațiului social, împărțind populația în diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă, gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului (căci a purta haine implică adoptarea unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
politică în maniere noi. Obiectul, scopul și miza acestei noi politici "vitale" este însăși viața umană"587. Cuvintele de mai sus deschid lucrarea profesorului Nikolas Rose, Politica vieții înseși. Articolul se axează pe noua configurație a controlului, în zilele noastre biopolitica reprezentând o politică a riscului. Una dintre chestiunile esențiale abordate în acest articol este eugenismul, prin care se încerca modularea capacității de a procrea a indivizilor din anumite categorii sociale. Printre măsurile negative ale eugenismului sunt menționate eutanasia, avortul, sterilizările
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de egalitate în viziunea Consiliului Europei, tehnicile, instumentele și actorii acestuia. Autoarea sugerează importanța construirii unui program politic al demersului integrat de egalitate și aduce exemple de bune practici în abordarea integrată a egalității. Această recuperare a genului deschide o biopolitică a raportului dintre genuri care formează una din axele fundamentale ale modernității. Astfel, se apreciază că orice organizare politică este însoțită de o “redefinire a identităților de gen”. Elena Prus crede că marcarea diferențelor de gen reprezintă o formă de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a se citi diferența de gen), prezența presei însă salvând chiar din golul, remarcat de altfel, rezultat din absența liderilor partidelor politice. Volumul este fără doar și poate o mare reușită în eforturile contemporane de recuperare a genului în cadrul unei biopolitici a raportului dintre genuri. De altfel, orice organizare politică este însoțită de o redefinire a identităților de gen, iar partidele noastre politice nu trebuie să ignore această realitate socio-culturală. Mai mult chiar, diferențele de gen reprezintă o formă de putere
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de prerogativele acestuia. Acesta intervenea pe plan social dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul al XVIII-lea, să amplifice forțele populației fără să le facă mai dificil de controlat. Intervenția asupra orașului este condiționată de această practică de guvernare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
îngrijită și studiu introductiv de Silviu B. Moldovan, Bucuresti, Editura Mica Valahie, 2011. Mateescu, Stelian, Directiva Absolutului, București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, 1933. Mehedinți, Simion, Școala română și capitalul biologic al poporului român, Cluj-Napoca, Biblioteca eugenică și biopolitică a Astrei, 1927. Mehedinți, Simion, Apropie-te de Iisus prin biserica noastră și alegerea educatorilor, București, Biblioteca Revistei Istorice Române, 1935 Mehedinți, Simion, Altă creștere Școala muncii, București, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, 1941. Mehedinți, Simion, Opere complete I, București, Fundația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei sfere de viață nudă de contextul formelor de viață"14. Puterea politică se sprijină pe capacitatea de a face din viața cetățeanului o viață nudă. Agamben preia de la Michel Foucault ideea introducerii în câmpul științelor sociale a noțiunii de "biopolitică", când, în secolul al XX-lea "corpul individului a devenit unul din principalele obiective ale intervenției statale, unul din marile obiecte pe care statul însuși trebuie să-l asume"15. Două aspecte ar trebui menționate. Primul aspect este legat de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Bogdan Ghiu, Ideea & Design Print, Cluj-Napoca, 2005. , Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom, Iași, 1999. Elias, Norbert, Procesul civilizării, traducere de Monica-Maria Aldea, Polirom, Iași, 2002. Foucault, Michel, Biopolitica și medicina socială, traducere de Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003. , Ce este un autor. Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004. , Lumea este un mare azil, Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ibidem, p. 26. 10 Ibidem, p. 27. 11 Ibidem, p. 32. 12 Ibidem, p. 38. 13 Giorgio Agamben, Mijloace fără scop. Note despre politică, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2013, p. 9. 14 Ibidem, p. 10. 15 Michel Foucault, Biopolitica și medicina socială, traducere de Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003, p. 69. 16 Agamben, Mijloace fără scop, p. 12. 17 Ibidem, p. 11. 18 Ibidem, p. 80. 19 Giorgio Agamben, Homo sacer. Puterea suverană și viața nudă, traducere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
totalitar, pentru ca, în interstițiul de pînă acum al postcomunismului, să se încerce o grilă de lectură vernaculară. Într-un astfel de context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2013), nu doar un autor ca Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2013), nu doar un autor ca Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost stîrnit de prezumția lui Jean-Luc Nancy privind paternitatea foucauldiană a noțiunii de biopolitică (v. cartea: La création du monde ou de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost stîrnit de prezumția lui Jean-Luc Nancy privind paternitatea foucauldiană a noțiunii de biopolitică (v. cartea: La création du monde ou de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au generat căile reflexive ale cercetărilor de pînă acum ale Viorellei Manolache. Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]