203 matches
-
Regal nr. 578 din 26 martie 1936, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Ministerul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, Direcția educației poporului, Program de lucru pentru acțiunea culturală șBucureștiț, 1933. Moldovan, Iuliu, Amintiri și reflexiuni, Editura universitară Carol Davilla, București, 1996. Moldovan, Iuliu, Biopolitică, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926. Moldovan, Iuliu, „Circulara nr. 2, nr. 1667/1939. Instrucțiuni, privind aplicarea prin Astra a Legii Serviciului Social În Ținuturile Someș, Mureș, și Timiș”, Transilvania, vol. 70, nr. 2, martie-aprilie 1939, p. 3. Moldovan, Iuliu, „Colaborarea Între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nr. 10, octombrie 1942, pp. 735-741. Moldovan, Iuliu, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925. Moldovan, Iuliu, „Instrucțiuni pentru ambulatoarele policlinice. Nr. 10992/1921”, Sănătatea Publică, Cluj, vol. 1, nr. 5, mai 1921, pp. 3-7. Moldovan, Iuliu, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944. Moldovan, Iuliu, „Modificarea legii sanitare și de ocrotire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 7, iulie 1934, pp. 134-139. Moldovan, Iuliu, „Motive pentru Înființarea Ministerului Sănătății Publice”, Sănătatea Publică, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1921, pp. 10-11
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Universul, București, 1915; publicat inițial În Ziarul Științelor Populare și al Călătoriilor, nr. 6 și 7, 10 februarie 1915. Popovici, Al., „Problema sănătății În statul legionar, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. Popovici, George, „Biopolitică, puericultura și schimbarea sistemului În conducerea statului”, Societatea de Mâine 5, nr. 22-24, 1-5 decembrie 1928, pp.443-444. Popovici, George, „La problème des populations de la Roumanie, vu à la lumière des recherches sur les races d’ àpres le sang”, Revue
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nr. 1-4, 1938, pp. 15-27. Popovici, George, „Recherches sérologiques sur les races en Roumanie”, Revue Anthropologique, vol. 35, nr. 4-6, aprilie-iunie 1925, pp. 152-164. Preda, Gheorghe, Activitatea „Astrei” În 25 ani dela Unire, 1918-1943, Sibiu, 1944. Preda, Gheorghe, „Biologie și biopolitică. O apropiere Între nouile descoperiri fizice și științele biologice medicale”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 1, 12 aprilie 1924, pp. 20-21. Preda, Gheorghe, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dans l’étude du village”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 16, nr. 1-4, 1943, pp. 172-177. Râmneanțu, Petre, „Origine ethnique des Szeklers de Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 2, nr. 1, august-septembrie 1935, pp. 45-59. Râmneanțu, Petre, „Pagina biopolitică, demografică și eugenică. Problema căsătoriilor mixte În orașele din Transilvania În perioada dela 1920-1937”, Transilvania, vol. 70, nr. 2, martie-aprilie 1939, pp. 91-94. Râmneanțu, Petre, „Problema căsătoriilor mixte În orașele din Transilvania În perioada dela 1920-1937”, Buletin Eugenic și Biopolitic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
aspecte sociale, politice, economice și culturale ale vieții românești, în special ale celei din Transilvania, program ce reiese și din titlul rubricilor: „Probleme sociale”, „Actualități”, „Cronici culturale și artistice”, „Fapte, idei și observațiuni”, „Figuri reprezentative”, „Pagini literare”, „Învățământ-Educație”, „Progresele științei”, „Biopolitica”, „Politica externă”, „Discuții și recenzii”, „Ardealul vechi”, „Europa contemporană” ș.a. În cadrul rubricii cu caracter nepermanent „Pagini literare”, ca și în cuprinsul unui „Supliment literar” editat în unele numere, se publică literatură, eseistică și critică literară, întrunind colaboratori de pretutindeni. Versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
totalitar, pentru ca, în interstițiul de pînă acum al postcomunismului, să se încerce o grilă de lectură vernaculară. Într-un astfel de context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2013), nu doar un autor ca Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2013), nu doar un autor ca Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide din biopolitica lui Iuliu Moldovan, cel care, constată autoarea, "anticipează (cu aproximație) sensurile similare ale noțiunii (e vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vorba de biopolitică, n.n., I. D.), așa cum au fost ele fixate în partitura modernității europene de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost stîrnit de prezumția lui Jean-Luc Nancy privind paternitatea foucauldiană a noțiunii de biopolitică (v. cartea: La création du monde ou de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de Michel Foucault, stabilind că legătura adevăr-putere reprezintă o firească oportunitate și nu un iminent pericol". Însă excursul de filosofie politică din Repere teoretice în biopolitică a fost stîrnit de prezumția lui Jean-Luc Nancy privind paternitatea foucauldiană a noțiunii de biopolitică (v. cartea: La création du monde ou de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au generat căile reflexive ale cercetărilor de pînă acum ale Viorellei Manolache. Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai frecventat în cartea pe care o comentăm, delimitîndu-se onest și elegant de teoriile reducționiste, cele care văd în biopolitică un simulacru rudimentar, o politizare a corpului, ca la sociologul Ferenc Feher, sau o biologizare a politicii, precum la Carl Schmitt, receptînd critic teoriile promovate de Giorgio Agamben, Școala de la Frankfurt, Axel Honnert, Habermas, Viorella Manolache optează pentru un binom
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acceptarea omului modern drept o variantă adaptată a lui zoon politikon, sintagmă în a cărei "textură politică" este inclusă "viața" ca bioacumulare social-istorică a guvernării". O sursă aflată parcă mai tot timpul în background-ul comentariilor din Repere teoretice în biopolitică este, cum sugeram deja, opera lui Michel Foucault (se face un tur elevat al modului în care poate funcționa binomul atașare\detașare atunci cînd e vorba de exegeza autentică). Gînditorul francez este mereu referentul din umbră spre care arată autoarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
arată autoarea, conceptele și raționamentele sale sînt chei de control și radare de supraveghere ideatic-discursivă, chiar cînd reflecțiile filosofului devin radicale și insolite. Astfel îl descoperim, de pildă, atunci cînd este descrisă structura unei medicini sociale prin diagnosticul filosofico-politic pus biopoliticii/bioistoriei, așa cum s-au petrecut lucrurile în spațiile german, francez și englez. Corpul înstructurat, după Foucault, în rețeaua dată de forțele și relațiile de producție este o realitate biopolitică, asupra lui se exercită o strategie biopolitică numită igienă, iar în urma
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cînd este descrisă structura unei medicini sociale prin diagnosticul filosofico-politic pus biopoliticii/bioistoriei, așa cum s-au petrecut lucrurile în spațiile german, francez și englez. Corpul înstructurat, după Foucault, în rețeaua dată de forțele și relațiile de producție este o realitate biopolitică, asupra lui se exercită o strategie biopolitică numită igienă, iar în urma unei atare intervenții medicale, apar efectele tratamentului: bioistoria. În fapt, medicina a devenit, mai cu seamă după veacul al XIX-lea, o dimensiune constitutivă politicii pentru cei ce au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin diagnosticul filosofico-politic pus biopoliticii/bioistoriei, așa cum s-au petrecut lucrurile în spațiile german, francez și englez. Corpul înstructurat, după Foucault, în rețeaua dată de forțele și relațiile de producție este o realitate biopolitică, asupra lui se exercită o strategie biopolitică numită igienă, iar în urma unei atare intervenții medicale, apar efectele tratamentului: bioistoria. În fapt, medicina a devenit, mai cu seamă după veacul al XIX-lea, o dimensiune constitutivă politicii pentru cei ce au gestionat destinul unei comunități. Puterea politică se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în aplicare după cel de-al Doilea Război Mondial) și consideră că statul trebuie să se substituie individului, și nu invers, și că poate fi instituit "dreptul de a fi bolnav cînd vrei și cînd trebuie", cum spune undeva în Biopolitică și medicină socială. Așa încît, cum observă și Viorella Manolache, în acord cu fenomenologul francez, bioistoria, potențată de medicină, poate agrava criza acesteia și transformă sănătatea în obiect de consum, corpul pătrunzînd astfel pe piață într-o dublă ipostază: "prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]