261 matches
-
Antonescu” (Rizibil cvartet muzical politic...); Pag. 388: „Așa a Început iubirea, aventura, suferința despărțirii...” (Așa au Început...); Pag. 394: „Fusese, Întâi, amiciția și colegialitatea cordială...” (Fuseseră...”); Pag. 406: „În lotul generalului Petrovicescu s-a aflat Alexandru Ghyca și Dr. Victor Biriș” ( În lotul... s-au aflat..); Pag. 432: „... mi-a plăcut muzica, baletul, textul.” (... miau plăcut...); Pag. 448:„... În numele ortodoxiei și a antisemitismului” (... și al...); Pag. 452: „Atâta lucru...” (Atât lucru); Pag. 463: „Care a fost ofensa și originea plecării din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Ce căutau...); Pag. 506: „Criminalitatea și delicvența larvată Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu discutăm artă culinară sau aventuri erotice.” (... suntem deținuți politici, care nu discută...); Pag. 526: „Biriș vroia dogme” (Biriș voia dogme. Verbul „a vroi” nu este atestat); Pag. 553: „... sufletele arhaice ale țăranilor cei mai arhaici” (...celor mai arhaici); Pag. 575:„... pentru a reapare, surâzător...” (... pentru a reapărea...); Pag. 587: „Eu aveam casă și masă gratuită
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
506: „Criminalitatea și delicvența larvată Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu discutăm artă culinară sau aventuri erotice.” (... suntem deținuți politici, care nu discută...); Pag. 526: „Biriș vroia dogme” (Biriș voia dogme. Verbul „a vroi” nu este atestat); Pag. 553: „... sufletele arhaice ale țăranilor cei mai arhaici” (...celor mai arhaici); Pag. 575:„... pentru a reapare, surâzător...” (... pentru a reapărea...); Pag. 587: „Eu aveam casă și masă gratuită la cămin” (... casă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Pag. 343: „capitaliști compradori băștinași”; Pag. 365: „Papanace... exponent al cuțovlahilor legionari, virulenți și pistolari”; Pag. 376:„... stareța de la Mogoșoaia (este vorba despre prințesa Marta Bibescu)”; Pag. 390: „ Marta Bibescu a fost măscărici la regele Ferdinand”; Pag. 397: „Sima și Biriș erau escroci politici și escroci intelectuali”; Pag. 403: „Corneliu Zelinschi -Brauner Codreanu”; Pag. 423: „(legionarul Vasile Cristescu) el n-a crezut În Christos... El era un păgân, un antic ca și Vasile Pârvan, dascălul iubit”; Pag. 432: „Se scălămbăia, avea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Ltd., London, 1959, p. 217. EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 243 19a C. H. von Wright, „Einleitung“, în C. H. von Wright, Wittgenstein, Suhrkamp Verlag, 1990, p. 22. 20 M. Dummet, Originile filozofiei analitice, traducere de I. Biriș, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004, p. 192 și „Interviu cu Fabrice Pataut“, în același volum, pp. 229-231, 236. 21 N. Malcolm, op. cit., p. 109. 22 „În istoria filozofiei, (Wittgenstein - n.m., M.F.) este cel care a produs, în stadii diferite ale vieții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
1963. Carnap, R., Logische Syntax der Sprache, Verlag von Julius Springer, Wien, 1934. Carnap, R., W. V. Quine on Logical Truth, în (ed.) P. A. Schilpp, The Philosophy of Rudolf Carnap, ed. cit. Dummet, M., Originile filozofiei analitice, traducere de I. Biriș, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004. (Ed.) Engel, P., Précis de philosophie analytique, P.U.F., Paris, 2000. (Eds.) Halle, B. and Wright, Cr., A Companion to the Philosophy of Language, Blackwell, Oxford, 2000. Hertz, Heinrich, Die Prinzipien der Mechanik in neuen
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
-a, opțiune care nu îngrădește în nici un fel posibilitățile de manifestare a scriitorului, ci, dimpotrivă, îi dă acestuia o mai mare libertate de construcție. Pe de altă parte, prezența masivă a dialogului, care capătă diferite nuanțe (filosofice - între Ștefan și Biriș, confesive - între Ștefan și Irina), constituie o aprofundare a metodei discursive utilizate în Nuntă în cer. În ipostaza sa de ,,roman total”, Noaptea de Sânziene reia și revalorizează procedeele utilizate deja în celelalte opere. În arhitectura complicată a romanului se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fiecare mișcare a personajului. Revenirea la situația inițială, la perspectiva de ansamblu asupra celor două planuri paralele se face treptat, pe măsură ce rememorarea de către Viziru a evenimentelor deja petrecute prilejuiește apariția unor noi personaje pe scena romanului (Ioana, Ciru Partenie, Petre Biriș, Iancu Antim), personaje care situează acțiune în același plan conturat la început. Reconstituirea întâlnirilor cu Ileana sete, pentru moment, o evadare pentru Ștefan Viziru; o evadare din lumea reală în mecanismul căreia este prins fără voia sa. Mutarea obiectivului, în
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
prima parte a romanului, a unor episoade parazitare care ar fi putut lipsi fără ca valoarea operei să aibă de suferit. Printre acestea se numără discuțiile banale ale lui Ștefan cu coana Viorica, mare parte din scenele care se petrec între Biriș și Cătălina, chiar și apariția în a doua parte a romanului a unei oarecare doamne Zissu care încearcă să-l seducă pe Ștefan Viziru. La fel de inutile par a fi și unele explicații suplimentare pe care naratorul le dă cu intenția
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
De fapt, dialogul este și aici, ca și în Nuntă în cer, o modalitate de cunoaștere și de autocunoaștere, el stă la baza realizării laturii filosofice a romanului (dacă avem în vedere faptul că majoritatea problemelor filosofice sunt ,,discutate” de Biriș și de Ștefan). Dialogul accentuează latura reflexivă a romanului, fiind, de cele mai multe ori, încărcat de elemente abstracte pe care Ștefan le discută mereu, vrând să le înțeleagă. Aceste elemente ,,nu prejudiciază epica lui Mircea Eliade, care, prin implicarea de acțiuni
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
mai sus. Așa se justifică opțiunea pentru micile evaziuni lirice sau pentru reluarea în diferite momente ale textului a unor mici tabieturi ala personajelor. Un bun exemplu ar putea fi adevăratul ,,ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o întrerupere a conversației și îi dă posibilitatea lui Biriș de a-și aduna gândurile și a-și ,,pregăti” replicile. Revenind la fragmentele descriptive, remarcăm cu ușurință că ele sunt întotdeauna în deplin
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
textului a unor mici tabieturi ala personajelor. Un bun exemplu ar putea fi adevăratul ,,ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o întrerupere a conversației și îi dă posibilitatea lui Biriș de a-și aduna gândurile și a-și ,,pregăti” replicile. Revenind la fragmentele descriptive, remarcăm cu ușurință că ele sunt întotdeauna în deplin acord cu secvența epică în care sunt inserate degajând melancolie sau completând atmosfera în care se petrece
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
adevăr general valabil, asigurându-i o permanență omnitemporală. Ca și în Întoarcerea din rai sau în Nuntă în cer, și în Noaptea de Sânziene întâlnim foarte multe pasaje reflexive cu nuanțe de meditație filosofică. Dialogurile dintre Ștefan Viziru și Petre Biriș au, în majoritatea lor, un pronunțat caracter problematic ce rezultă din abordarea permanentă a unor teme existențiale ca: timpul, moartea, iubirea, istoria (,,Dacă numai moartea ne îngăduie să ieșim din Timp și din Istorie, nu ieșim, de fapt, nicăieri; regăsim
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
același timp [...]” - vol.I, p.211; ,, De tot ce se întâmplă în lume sunt și eu vinovat. Pentru că nu sunt om întreg, nu sunt o unitate armonioasă, sunt un ins dezaxat, fără centru” - vol.II, p.305). În dialogurile dintre Biriș și Ștefan, scriitorul concentrează întreaga problematică a romanului. Discursul devine uneori abstract și confuz, personajele pierzându-se în divagații inutile. În partea a doua a romanului, Ștefan sesizează caracterul prea general al discuțiilor pe care le are cu Biriș (,,Noi
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
dintre Biriș și Ștefan, scriitorul concentrează întreaga problematică a romanului. Discursul devine uneori abstract și confuz, personajele pierzându-se în divagații inutile. În partea a doua a romanului, Ștefan sesizează caracterul prea general al discuțiilor pe care le are cu Biriș (,,Noi doi vorbim împreună tot felul de prostii, numai despre lucrurile care mă interesează esențial nu vorbim niciodată.” - vol.II, p.199) și încearcă să reorienteze conversația. ,,Esențializarea” nu este însă deloc ușoară, eroului îi este greu să-și concentreze
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
planuri ale acțiunii ar putea diminua importanța eroului. Dar, oricât de ,,șters” ar fi rolul pe care îl are, Ștefan rămâne figura principală al romanului. Celelalte personaje masculine vin să completeze paleta tematică pe care scriitorul vrea să o dezvolte. Biriș este cel care impulsionează mereu pornirile lui Ștefan Viziru antrenându-l în discuțiile filosofice despre Timp, Moarte, Istorie. Are o personalitate complexă și, ,,ca erou de roman, este unul dintre cei mai reușiți din Noaptea de Sânziene”. Într-un plan
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
unei etape de recalculare a pensiilor; dublarea impozitului pe dividende la persoanele fizice; creșterea de 10 ori a impozitării dobânzilor bancare și a câștigurilor de pe piața de capital; impozitarea mai drastică a câștigurilor din tranzacțiile imobiliare și chirii, etc. 243 Biriș G., Reforma fiscală În România, În revista Business Digest, nr. 1, 7 iunie 2006, p. 29 244 www.mfn.ro 396 Pe ansamblu, se poate aprecia că rezultatele Înregistrate sunt pozitive, deși există Încă specialiști care Își manifestă Îngrijorarea cu privire la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Economică, București, 1994; 15. BĂRBULESCU C., Economia și gestiunea Întreprinderii, Editura Economică, București, 1995; 16. BERNSTEIN I.J., SHAH A., Corporate Tax Structure and Production, din Shah A (ed.), Tax Incentives for Investment and Innovation, Oxford University Press, New York, 1995; 17. BIRIȘ G., Reforma fiscală În România, În revista Business Digest, nr. 1, 7 iunie 2006; 18. BISTRICEANU GHE., ADOCHIȚEI M., NEGREA E., Finanțele agenților economici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995; 19. BLAUG M., Teoria economică În retrospectivă, Editura Didactică și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
AUSTRIA (20 de persoane) Președinte: Ernest-Otto Weber - deputat, Partidul Ecologist Român. Vicepreședinte: Luca Stefanoiu - deputat, Partidul România Mare. Secretar: Iosif Csapo - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România. Membri: 1. Costel Păunescu - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Anamaria Mihaela Biriș - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 3. Răzvan Dobrescu - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 4. Doru Ioan Taracila - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 5. Viorel Ștefan - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 6. George Dragu - deputat, Partidul Democrației
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
SENATULUI PETRE ROMÂN București, 24 noiembrie 1997. Nr. 14. Anexă 1 GRUPUL DE PRIETENIE CU SUEDIA (20 de persoane) Președinte: Smaranda Dobrescu, deputat, Partidul Social Democrat Român Vicepreședinte: Oana Manolescu, deputat, Uniunea Culturală a Albanezilor din România Secretar: Anamaria Mihaela Biriș, deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Membri: 1. Traian Neculaie Rânja deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 2. Vasile Pavel deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 3. Ion Enescu deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 4. Ioan Roșca deputat, Partidul
HOTĂRÂRE nr. 14 din 24 noiembrie 1997 privind constituirea şi componenţa nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117026_a_118355]
-
Articolul UNIC Pe data de 1 decembrie 1999 se acordă gradul de general de brigadă următorilor: - colonel Biriș Cornel - colonel Maierean Vasile. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE ---------
DECRET nr. 382 din 29 noiembrie 1999 privind acordarea gradului de general de brigada unor colonei din Serviciul de Informaţii Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126145_a_127474]
-
în Austria, 3571 Gars am Kamp, Feldgasse 595, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Minerilor nr. 12, ap. 4, județul Maramureș. 172. Cosma Simona Gabriela, născută la 14 noiembrie 1972 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Biriș Valentin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3571 Gars am Kamp, Feldgasse 595, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Minerilor nr. 12, ap. 4, județul Maramureș. 173. Borzea Cornel, născut la 12 octombrie 1927 în localitatea Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
42, p. 7. [43] GÎFEI, MARGARETA, Dincolo de cuvânt: fișe pentru educarea limbajului în grădiniță, Bacău, Editura Egal, 2004, 62 p. [44] GOMBOȘ, DELIA, întrebarea în manualele școlare, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.55-57. [45] HALASZI, MONICA; TONERA, ALINA, BIRIȘ, TITUS OCTAVIAN, Abordarea textului literar din perspectiva inteligențelor multiple, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.28-33. [46] IANCU, MARIN, Limba româna: caietul elevului clasa a VIII-a: comunicare, fonetică, lexic, morfologie, București, Editura Corint,2004, 135 p. [47] IANCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 2. Mihai Grigoriu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 3. Sergiu George Rizescu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 4. Anamaria Mihaela Biriș - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 5. Mircea Mihai Munteanu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 6. George Mihail Pruteanu - senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat 7
HOTĂRÎRE Nr. 15 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113976_a_115305]
-
Germania, 64285 Darmstadt, Mendelssohnstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Negoiu nr. 8, bl. D14, ap. 25, sc. 1, sectorul 3. 279. Fackelmann Ioana Dana, născută la 2 ianuarie 1970 în localitatea Dej, județul Cluj, România, fiica lui Biriș Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 24939 Flensburg, Bjornsonstr. 48, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Izlaz bl. 48B, sc. A, ap. 1, județul Timiș. 280. Ingrisch Franz Horst, născut la 6 martie 1957 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]