170 matches
-
însă granițele spre lume. Se întoarce ca actor la Teatrul Național din București, după naționalizarea teatrelor particulare. Repertoriul Teatrului era stabilit de Direcția de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
PCR. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa "O scrisoare pierdută", Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Grigore Vasiliu Birlic i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior (anterior anului 1960) a primit și titlul de Artist al Poporului. A fost distins cu
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Criticii au spus că umorul și fizionomia sa l-ar fi putut propulsa într-o carieră internațională de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe loc, țintuit sub ploaie, hohotind și aplaudând în delir fiecare replică a lui jupân Conciano - Birlic, deși nu cunoștea limba în care se juca piesa. A fost strălucit în piesele de teatru "D-ale carnavalului", "Conu Leonida față cu reacțiunea" și "O scrisoare pierdută" de Caragiale, "Avarul" și "Burghezul gentilom" de Molière, "Bădăranii" de Carlo Goldoni
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
și Candidatul în "D-ale carnavalului", Spiridon și Rică Venturiano în "O noapte furtunoasă", Brânzovenescu și Dandanache în "O scrisoare pierdută", Coana Efimița în "Conu Leonida față cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
ale carnavalului", Spiridon și Rică Venturiano în "O noapte furtunoasă", Brânzovenescu și Dandanache în "O scrisoare pierdută", Coana Efimița în "Conu Leonida față cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: „Birlic
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: „Birlic”, la care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul plecării sale de pe scena vieții, Birlic a cerut impresarului Gaby Michăilescu să reia pentru public piesa de succes care l-a consacrat: „Birlic”, la care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
care l-a consacrat: „Birlic”, la care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viață la data de 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. În anul 2005 a fost emisă o monedă cu chipul actorului. Serial în Jurnalul Național -
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
care a fost și regizor. Alături de el, au jucat actori de mare renume cum ar fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viață la data de 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. În anul 2005 a fost emisă o monedă cu chipul actorului. Serial în Jurnalul Național -
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Maroele (George Calboreanu), Filippetto află că se va logodi cu Lucietta și o roagă pe mătușă să-l ajute să vadă fata înainte de încheierea logodnei. Ea îi povestește această situație lui Felice (Carmen Stănescu), soția negustorului Canciano Tartuffola (Grigore Vasiliu Birlic), iar cele două femei găsesc împreună o soluție. În casa lui Lunardo sosesc la cină în acea seară Simon cu Marina, Canciano cu Felice și Maurizio. Cei patru bărbați sunt considerați de soții niște neciopliți, sălbatici și bădărani. Ei se
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
parte de un mare succes. Piesa a fost jucată la 24 iulie 1957 în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. În timpul reprezentației a început o ploaie torențială, iar o parte dintre spectatori au fugit să se adăpostească. Apariția lui Birlic pe scenă în rolul jupânului Canciano a oprit din fugă spectatorii, care s-au reîntors pe scaune, hohotind și aplaudând în delir fiecare replică a lui Birlic, deși nu cunoșteau limba în care se juca piesa. Presa italiană a lăudat
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
torențială, iar o parte dintre spectatori au fugit să se adăpostească. Apariția lui Birlic pe scenă în rolul jupânului Canciano a oprit din fugă spectatorii, care s-au reîntors pe scaune, hohotind și aplaudând în delir fiecare replică a lui Birlic, deși nu cunoșteau limba în care se juca piesa. Presa italiană a lăudat reprezentația trupei bucureștene, folosind termeni superlativi. Au fost evidențiate verva, prospețimea și naturalețea jocului actoricesc. După spectacol, Nina Diaconescu nu s-a mai întors în țară. Pentru
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Anghelescu, Radu Beligan, Nineta Gusti) titlul de Artist Emerit. Regizorul Sică Alexandrescu era și el Artist al Poporului. A fost păstrată distribuția din teatru. Actrița Carmen Stănescu a lăudat distribuția „de excepție” formată din genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu și Birlic și din trioul feminin „cochet și adorabil, de un haz năucitor, irepresibil” format din Silvia Dumitrescu-Timică (care transforma replicile în „curcubee scânteietoare de râs copios, sănătos cu puternice ecouri moralizatoare”), „splendida” Cella Dima și debutanta Sanda Toma („un fluture inocent
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
social cât imaginația specifică feminității. Costumele bărbătești sunt vizibil făcute să exprime trăinicia și obositoarea greutate a răspunderii ce le apasă pe umeri, fără să le ceară cineva acest lucru. Nu lipsesc notele documentare de suspans comic, precum pălăria lui Birlic, un soi de gondolă, dar și imperiala și ridicola înălțare și plutitoare existență, vestele, ciorapii în dungi și pelerinele ce ascund plăceri și fac să circule convenția de pe canalele Veneției în inimi făcute să se bucure de jocuri inocente și
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
edificii teatrale în București, printre care Teatrul Excelsior (azi, sediul Teatrului de Comedie) și Teatrul Modern (Teatrul Casei Centrale a Armatei). Ion Iancovescu a fost mentorul mai multor actori de succes din anii '50, printre care și celebrul Grigore Vasiliu Birlic. Unul dintre admiratorii lui Ion Iancovescu a fost dramaturgul Eugen Ionescu, care i-a trimis actorului spre lectură piesa „Regele moare", dorindu-și ca acesta să interpreteze rolul principal în prima punere în scenă a piesei. În timpul perioadei comuniste, Ion
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]
-
Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu etc. Inițial s-a intenționat amplasarea monumentului în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea, dar, în final, acolo a fost montată Fântâna Vioara Spartă. Deoarece în noua locație, grupul statuar stă
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
a decis să scrie propriile texte umoristice, scenete și chiar mici comedii. Textele sale au fost rostite la radio, televiziune și pe diverse scene din țară de către mari actori români, de la Vasile Tomazian și până la Toma Caragiu sau Grigore Vasiliu Birlic. Copilăria și tinerețea Ion Popescu - Lac s-a născut în București ca al doilea copil din cei trei ai modestei familii Popescu, după ce Petre Popescu, cel mai mare dintre frați, se născuse la Vârciorova - Mehedinți, localitate aflată în prezent sub
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
radio, și, din 1958, spectacole muzical - umoristice transmise de nou-apăruta Televiziune Română („Estrada Arhitecților”). Poate cea mai bună emisiune radiodifuzată, scrisă de Ion Popescu - Lac și Alexandru Culescu, a fost „Arhitectura de-a lungul veacurilor”, interpretată de Costache Antoniu, Grigore Vasiliu Birlic, Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Paul Sava, Florin Vasiliu, Horia Căciulescu, Sorin Balaban, Dumitru Rucăreanu, Ion Lucian. Aceste spectacole au constituit o punte de lansare pentru mulți artiști deveniți, ulterior, celebri. Printre aceștia pot fi enumerați: arhitect
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]