284 matches
-
în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
au subordonat acestei ierarhizări, care a stat la baza distribuirii diferențiate a suprafețelor de pământ date în folosință de către stăpânii de moșii. Semnificativă, pentru problema aflată în discuție, este preocuparea administrației de stat de a crește în permanență numărul de birnici - categoria fiscală cea mai importantă din lumea satelor - care, potrivit tăbliței din anul 1851, proveneau din foștii căpătăieri, burlaci (tinerii necăsătoriți, n.ns), buni în toată starea...socotindu-să ca chiar gospodari și însurăței, cum erau numiți tinerii căsătoriți, care într-
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12 căpătăieri, care au fost înscriși la bir, iar în urma reviziei făcute de comisia centrală, numărul birnicilor proveniți din căpătăieri a crescut cu încă 744. Interesantă, de asemenea, este ascensiunea în plan socialeconomic a unor elemente din lumea satului, așa cum era Dănilă Morariu, fost căpătăier din Ulmi, pe care comisia centrală de revizie l-a trecut în
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a III-a pentru că ținea moara boierească. Accente istoriografice 38 posesie cu 50 galbeni pe an45. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru Carabulea, el și Antonachi ( zis Antonachi, n.ns) fost căpitan, venit din Codăiești, ținutul Vaslui, a devenit birnic în Belcești, dar și vornic al satului. Desigur, astfel de cazuri sunt puține la nivelul unei comunități sătești, dar ele au devenit relevante pentru mutațiile produse, în plan socialeconomic, în societatea românească, angajată în această perioadă în plin proces de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură. O parte din ei, desigur, nu și-au schimbat îndeletnicirea și nici modul de viață, dar cei mai mulți, după cum am văzut, au intrat în rândul birnicilor din sate, târguri și orașe. Așa cum am mai amintit, în satele din teritoriu s-au stabilit, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea bejenari, veniți, de obicei, din afara granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
tranziție pe care o traversa societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
se depărta foarte puțin de al țăranilor moldoveni. El vorbea și limba lor fără accent și a rămas, pînă la sfîrșitul vieții, unul din puținii coreligionari care n-au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile, toți cunoscuți cu apelativul Scripcariul, care călcau pe urmele bătrânului. Adunaseră sume considerabile odată ce În 1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și a dezrobiților țigani din orașul Eși” (6 iulie 1845). Dacă imaginea devenită clasică, tabloul lui Iosif Iser (fig. nr. 3) după un desen de epocă, nil prezintă pe Barbu Lăutarul cântând la cobză, nici În această privință lucrurile nu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în catagrafia din 1772-1773 satul Mlenăuți era proprietatea mazililor Tudor Manole, Simion Cazacinschi, Ioniță Luțchi. Avea 52 de case în care trăiau 30 moldoveni, 3 mazili și 4 fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25 birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9. Sandul Anton 10. Enache Armăsar 11. Neculaiu, rus 12. Ștefan Minciună 13. Toader Cârdeiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9. Sandul Anton 10. Enache Armăsar 11. Neculaiu, rus 12. Ștefan Minciună 13. Toader Cârdeiu 14
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile Mănăilă 12. Vasilache Cozmulețu 13. Gheorghe Andronic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile Mănăilă 12. Vasilache Cozmulețu 13. Gheorghe Andronic 14
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă - loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă scutită de dări (Klirosul bisericesc). Leat(let) - an, contigent. Letcă - unealtă manuală care servește la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al vechii Dacii. Regiunea dintre Nipru și Urali a fost numită Dești-Kipciak sau Cumania Albă, iar aceea dintre Nipru și Dunăre, Cumania Neagră sau Kara-Kipciak. Cuvintele ac, în limba persană, înseamnă alb, liber (Ackerman = Cetatea Albă) și kara: supus, tributar, birnic și negru. De la acest ultim cuvânt Moldova a fost denumită Kara-Bogdania și Țara Românească Kara-Iflak, iar românii kara-ulaghi, adică țări supuse, tributare, negre, spre deosebire de acele libere, nesupuse, albe. Noii stăpâni ai stepelor jefuiesc și ruinează satele rusești, iau robi pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-și păstreze supușenia străină, beneficind de protecție consulară. Statutul juridic de supuși străini le conferea unele avantaje în raport cu evreii pământeni, incluzând și imunități fiscale sau scutiri de taxe vamale. Din acest motiv, în hrisoavele domnești, evreii mai apăreau ca rufetași, birnici și scutelnici. Numărul membrilor comunității evreilor din Moldova poate fi doar aproximat. Potrivit lui Radu Rosetti, pe la 1763, în toată Moldova doar în Iași erau suficienți evrei pentru a forma o corporație. Ceva mai târziu, în 1786, conform aceluiași autor, evreii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate Cornii și Broștrnii și dândule răspuns că nu pot ieși din rânduiala tuturor de opștie moșii cu asăminea sate,precum și aceste trunchiuri fiind legiuit venituri ale Episcopiei ca de la niște sate de birnici ,nici s-au obișnuit vreodată a se da cu căsăpia târgului precum spre Divanul adevereazăși contractul țiitorului căsăpiei din trecutul an și le a hotărât că nici să dau. După care făcându-să atirdesire între mușterii au rânduitținerea căsăpiilor asupra căminar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3 2 Banii cifert(lui) al patrule(a): 130 lei 3. No piste tot al lăcuitorilor: 61 Liudi 50 Sat Frenciugi Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi Cosovanu Vasile Cosovanu Alecsa Hurjui Ioniț Botar Gheorghi Cozmei Alecsa Cosovanu Costandin Cozmeiu Ion Gheorghiescă Vasile Cozmei Grigori Cozmei Vasili Calistru Simion Cozmei Toader Malancee Nechifor Sămote Ion Mihuliac Ion Malance
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
anii 1772-1774, nu găsim nici o diferențiere a locuitorilor după criteriul religios, deci nu știm câți erau catolici și câți ortodocși. Toponimele au fost scrise în limba română. În Huși existau în acea perioadă 94 de case, dintre care 51 aparțineau birnicilor, 22 erau ale preoților și diaconilor, 10 - ale văduvelor, 4 - ale nevolnicilor, una era deținută de un ruptaș, una de o slugă și una de un mazil sărac. Cercetătorul ieșean D. Ciurea a studiat îndelung evoluția târgurilor moldovene, la fel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, Focșani, Roman, Tg. Ocna, Vaslui, Huși, Bârlad, Tecuci. Fălciu a rămas reședință de ținut datorită opoziției episcopului de Huși. Din 1801, a intrat în categoria de „târg boieresc” (aparținea vornicului Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte de la Vistierie ș.a. De la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]