403 matches
-
incisiv situația sistemului judiciar de la începutul anilor 2000: "Ministrul Justiției continuă să-și exercite o autoritate disproporționată asupra tribunalelor, asupra selectării, promovării și evaluării judecătorilor, sporind suspiciunea de imixtiune în hotărârile judecătorești. Au existat cazuri extreme de exponenți politici și birocrați care au exercitat funcțiuni de magistrat fără a fi fost supuși criteriilor de selectare standard. Aceste practici zădărnicesc cu totul separarea puterilor și riscă să înlocuiască profesionalismul cu apartenența politică, drept criteriu de evaluare a sistemului judiciar. Administrarea tribunalelor este
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
educația? Într-o piață liberă, spune Hayek, prețurile sau valoarea socială sunt determinate de alegerea fiecărui individ într-o economie planificată sunt determinate de birocrația guvernamentală. Ce criteriu este folosit de birocrația guvernamentală? Răspunsul lui Hayek este: interesul personal al birocraților. Fiind mai puternic, statul domină alegerile făcute de indivizi. Acest lucru condamnă societatea la eșec social și economic. Progresul societății în domeniul valorilor materiale și sociale depinde de libertatea indivizilor de a alege. Alegerile individuale reglează piața astfel încât acele lucruri
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aspecte ale limbajului politic contemporan lui34. Este adevărat că vocabularul politic al lui Machiavelli și stocul lui de metafore au rămas în mod esențial acelea ale autorilor care l-au precedat și, de asemenea, ale politicienilor, oamenilor de stat și birocraților epocii; totuși, în paginile principalelor lucrări ale lui Machiavelli, unele dintre aceste elemente au angajat semnificații noi35. De nenumărate ori cititorul lui Machiavelli întâlnește cuvinte și imagini folosite în moduri care ar fi în contradicție cu astfel de așteptări medievale
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
politicii unei guvernanțe, dar este puternic marcată și de specificul acestor instituții. În primul rând, cultura instituțiilor publice se constituie prioritar prin procese de interacțiune și negociere cu „clienții” cu „publicul” caracteristic (a se vedea tema 2). Culturile În structuri birocrate instituie o serie de norme și practici disciplinare obligatorii și nenegociabile, pe care „publicul” nu are niciun spațiu de libertate de negociere. Dacă am apela la teoria celor „7 S”, atunci am putea spune că specific culturilor instituțiilor publice cu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pentru intervenții chirurgicale mici și medii) unde echipe de specialiști se deplasează și acordă asistență medicală de specialitate populației arondate, fără să mai fie nevoie de taximetria medicală a domnului Raed Arafat, sau de excelența și ultraperformanța pe care niște birocrați, demni de eticheta eminesciană de plebs scribax, și-o imaginează fără să-i Înțeleagă sensul și esența. Legat de modul de a introduce reforme În viața economico socială, mă văd nevoit să revin din nou la ceea ce Eminescu condamna, În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dimensiunile ei și prefacerile pe care le cunoaște fac din birocrația statală un instrument de neînlocuit. Că această țară se raportează altfel la activitatea specialiștilor din administrație și economie, înțelegem și din atitudinea statului față de ceea ce Dilip K. Das numește "birocrați în funcție"183. Ei s-au perceput printre marii pierzători ai reformei, pentru că privatizarea diminua, prin forța lucrurilor, dimensiunea aparatului economic de stat. În toate celelalte țări unde s-a aplicat reforma în Rusia, în India, în țările din centrul
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
nu era pregătit să mânuiască și să intermedieze un asemenea volum de bani). Perioada următoare va fi una de reconstrucție a finanțelor asiatice. Cum vor evolua lucrurile, este greu de spus. Un fapt ni s-a părut semnificativ: numărul de birocrați asiatici din instituțiile Bretton Woods a scăzut semnificativ nu numai pentru că ei au perspectiva unor cariere mai promițătoare acasă, ci și pentru că apreciază că nu își văd viitorul în asemenea instituții.389 Economicește, China este puterea dominantă în regiune, statut
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un oraș plin de tentații ca Londra, soarta lui Mutu nu putea fi decît banca de rezerve. Din Briliant, Adrian a ajuns subiect de scenete. Pe vremuri, actorii de revistă cu revere de atlas la sacou luau în balon contabilii birocrați și gestionarii cu lipsă la inventar. Acum, comedianții începutului de mileniu se bat în ratinguri pe seama statutului de rezervă al lui Adi. Se parodiază cu sete lanțurile de la gît, abundența de tatuaje, ceasul care costă cît un apartament, mașina cît
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
deznaționalizare, căci, spune poetul, „Românii s-au înstrăinat/ De vatră și credință/ Și moare satul strîmtorat/ Adus la umilință./ Se schimbă chipul de țăran/ În ochii tuturora,/ Badea Ion e azi Ivan,/ Iar Gheorghe-i badea Jora./ Se schimbă șeful birocrat/ Dar tîrgul nu se schimbă,/ Cu numele-i rebotezat,/ El piere pe-a sa limbă“. Iar afirmațiile nu sînt deloc licențe poetice. „Astăzi au rămas foarte puțini din românii noștri care să fie înscriși în actele de identitate cu numele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cantitățile de mărfuri puse pe piață căpătau forme ale absurdului. Multe conserve de pește se găseau în magazine și niciodată carne de vită sau pui. În același timp, culoarea la costum era predominant gri, pentru că așa "era bine" în mintea birocraților planificatori ai socialismului. Pentru cine se produce? Iată, cu adevărat, o întrebare fără răspuns. Accesul la piață era dat tot de către birocrați. Ei hotărau ca un medic să aibă veniturile unui muncitor sau un milițian de țară (din mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
vită sau pui. În același timp, culoarea la costum era predominant gri, pentru că așa "era bine" în mintea birocraților planificatori ai socialismului. Pentru cine se produce? Iată, cu adevărat, o întrebare fără răspuns. Accesul la piață era dat tot de către birocrați. Ei hotărau ca un medic să aibă veniturile unui muncitor sau un milițian de țară (din mediul rural) să dețină un salariu egal cu al unui profesor universitar. Accesul la resurse era determinat de cât de apropiată era profesia respectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
încercările, mai mult sau mai puțin științifice de cuprindere a unei economii, a unui întreg sistem economic în cadrul matematico - aritmetic au eșuat. Cine deschide lucrarea lui Leontief 1200 își dă seama de asta. În condiții de prețuri constante, stabilite de birocrați, economia reacționează aberant, căutându-și echilibrele în mod atipic. Fig. 9.3 Reechilibrarea economică după o creștere a cererii în socialism Un șoc al cererii în sensul creșterii nu poate fi preluat în condiții de prețuri constante decât prin creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și filosofia lui Platon - a fost introdus treptat în universități. În același timp, Reforma și Contrareforma, pe de o parte, și dezvoltarea statelor, pe de alta, au stimulat dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, datorită cererii mari de preoți și de birocrați specializați, dar și transformarea lor în centre intelectuale ale conservatorismului. În consecință, Iluminismul și dezvoltarea științifică din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au avut loc mai ales în afara universităților și chiar în opoziție cu acestea. Dezbaterea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceea nu vor mai exista preoți sau, dacă vor mai fi, ideal ar fi să fie născuți în oraș. Dar acești preoți „născuți în oraș” este clar că nici nu vor concepe să stea alături de polițiști și de militari, de birocrați sau de marii industriași; ei nu vor putea fi decât niște oameni culți, formați într-o lume care, în loc să-i aibă în spate pe Adonis și pe Proserpina, se va baza pe marile texte ale culturii moderne. Prin urmare, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cercetare-dezvoltare și studiu al pieței. Deși importante și moderne, este probabil ca aportul lor să nu fie receptat la justa valoare de vechii salariați. Aceștia, simțindu-se mai implicați în producție și deci mai importanți, vor comunica dificil cu noii „birocrați”. Sunt posibile chiar și obstrucții, dar acestea pot fi înlăturate prin utilizarea unor echipe temporare de proiect. B. „Varianta românească” este bazată pe utilizarea unei variante de structură ierarhic-funcțională, ilustrată în figura 10.4. Este o organigramă obișnuită în firmele
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu aduce bunăstare, ci doar unele avantaje minore pe termen scurt unei categorii restrânse de populație. De fapt, singurii beneficiari majori ai unei asemenea exploatări sunt persoanele care au calitatea de acționari la firmele implicate în exploatare, și, eventual, anumiți birocrați coruptibili ai statului care vor fi răsplătiți prin anumite avantaje pentru serviciile aduse. Un aspect foarte important, poate chiar decisiv în luarea unei decizii, ține de abordarea problemei din perspectiva dreptății inter-generaționale. Ne aflăm în situația tipică în care o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cotidian, controlul total exercitat de partidul comunist asupra diferitelor sfere ale vieții, ea trebuie să transpună în practică aspirația lui Lenin către o societate care n-ar mai fi decât „un singur atelier, un singur birou”. Dar, foarte curând, dominația birocraților, controalele neîncetate, tracasarea prin hârțogăraie, duc la instaurarea „civilizației rapoartelor scrise”. „Birocratismul” a sfârșit prin a domina funcționarea însăși a partidului și prin a provoca paralizia generală a sistemului -, dar și prăbușirea lui. Inventarea activiștilor (apparatciki) și a nomenclaturii Sociologul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Andrzejewski arată cât de urât este de populație noul regim. Realismul socialist Responsabilii cu problemele ideologiei* repetă pretutindeni, după 1848, că mediul creatorilor este „în întârziere față de dezvoltarea societății socialiste”. Puterea culturală a încăput progresiv pe mâinile unui nucleu de birocrați refugiați, în timpul războiului, în URSS, care nu ascultă decât de „centru” și cărora nu le pasă că sunt urâți de intelectualii de a căror soartă răspund atâta vreme cât sunt temuți. Este cazul lui Joseph Rîvai în Ungaria, a lui Jakub Berman
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rivali și supuși ajunge să fie pînă la sfîrșit soarta lor. Cei mai înțelepți politicieni ai retragerii știu de la bun început că ar putea fi distruși pentru binele celorlalți. Problema legitimității lor provine, în parte, din faptul că, spre deosebire de reformatorii birocrați luminați de la începuturile perioadei moderne, care urmăreau să întărească societatea fără a iniția reforme politice, politicienii retragerii acționează pentru dezintegrarea regimului despotic existent, prin aceasta amenințînd persoane și grupuri a căror putere ține direct de sistem. Politicienii retragerii cad adesea
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fundamentale, nu statul ca atare oferă în mod direct "protecție socială", ci colectează, mai bine sau mai rău, aceste contribuții și, desigur, administrează (re-)distribuirea lor, în acord (uneori) cu idealul înalt al solidarității umane. Prea adesea însă, politicienii și birocrații noștri, aleși și numiți, centrali și locali, se comportă, si sunt priviți de unii concetățeni, ca și cum s-ar afla în posesia cornului abundentei perpetue, din care lasă să cadă, de regulă în preajma alegerilor periodice, beneficii individuale directe în aparență nelimitate
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
iar pe de altă parte idealismul nu exclude pragmatismul, mai ales in expresia să birocratica. Din acest punct de vedere, Djilas, comunistul idealist (în calitatea sa personală și nu de oficial), s-a situat exact la antipodul lui Stalin, comunistul birocrat și pragmatic; idealismului care caută dezinteresat adevărul i se opunea implacabil pragmatismul care proteja interesele, chiar cu prețul falsității: "Știa că este unul dintre cele mai crude, despotice personaje din istoria omenirii. Dar el a reușit și succesul este singurul
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
alegerii sociale (public choice) arată că birocrații vizează fie maximizarea bugetului (Niskanen, 1971), fie creșterea dimensiunilor (Tullock, 1965; Downs, 1965, 1967) sau remodelarea birourilor (Dunleavy, 1991), în fiecare dintre cazuri urmărindu-se propriile interese și avantaje (putere și status) ale birocraților, și nu interesul public. Se asumă astfel o relație directă între mărimea biroului și utilitatea derivată de funcționari. Tullock (1965) pornește de la asumpția că birocratul este un actor rațional care își urmărește propria utilitate (presupunând totuși că utilitatea este parțial
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
absolută a biroului cu bugetul său, afirmând că șefii agențiilor urmăresc maximizarea bugetului, asigurându-și astfel un potențial de beneficii. Birocrația este, înconcepția sa, o organizație al cărei buget este rezultatul unei alocări administrative, și nu al vânzării serviciilor. Dorința birocraților de a maximiza bugetul în condițiile asimetriei informaționale dintre ei și sponsorul care le alocă bugetul (guvernul) determină furnizarea unui surplus de servicii față de nivelul optimului social. Astfel, birocrațiile nu sunt în sine ineficiente, cidetermină o stare de ineficiență socială
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
profitabilității în evaluarea activităților întreprinse. Astfel, alocările financiare nu constituie rezultatul interacțiunii între cerere și ofertă, așa cum se întâmplă pe piață, ci al unor evaluări și decizii administrative și/sau politice. Evaluarea este însă imperfectă, din cauza asimetriei informaționale sistematice dintre birocrați (beneficiarii alocărilor bugetare) și politicieni (reprezentanții cetățenilor în numele și pentru interesele cărora sunt alocați bani publici birourilor). Birocrații, fiind actori raționali, utilitariști, vor manipula strategic situația de asimetrie informațională în propriul avantaj și în detrimentul eficienței sociale (de exemplu, prin omiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și/sau tratând mai superficial cererile, ea are totuși consecințe pozitive ce nu fuseseră inițial urmărite - de exemplu, reducerea discriminării în servirea clienților (fiecare client servit era „contabilizat” în activitatea funcționarului). Caracterul impersonal al birocrației și modalitățile de evaluare a birocraților au reușit să promoveze echitatea și imparțialitatea în relațiile funcționarilor cu solicitanții de servicii, limitând o realitate negativă a patternurilor interacționale, discriminarea etnică, prezentă la vremea respectivă în societatea americană studiată. Managementul organizațiilor publicetc "Managementul organizațiilor publice" Vom discuta în
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]