362 matches
-
studiu atât de vast asupra acestui subiect. Fletcherxe "Fletcher, C." (1994) a descris câteva studii de caz despre comunități aborigene care au adaptat instituții occidentale pe măsura nevoilor lor. În linii mari, adaptarea a însemnat preluarea instituțiilor albilor, ierarhice și birocrate, și transformarea lor într-unele orientate înspre nevoile comunității. În cazul Australiei, necesitatea, mai curând decât posibilitatea de a alege (Commonwealth of Australia, 1977, p. 560), a fost cea care i-a obligat pe băștinași să fie inovatori în tacticile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
masificare și destructurare socială, supunere necondiționată față de puterea centrală, exces de populism”. Potrivit autorului principala categorie socială ce prezintă o rezistență crescută la schimbare este cea caracterizată prin: „formație și cultură reduse, alcătuită din muncitori calificați la locul de muncă, birocrați fără studii adecvate, funcționari de partid mărunți recrutați din rândul celor cu studii reduse”. Datorită faptului că vor percepe o afectare a intereselor lor în cazul unor schimbări sociale și economice profunde ei se vor angaja împotriva schimbării(idemă. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
neîncredere (2); nepăsare (2); pălăvrăgeală (2); plictiseală (2); politică (2); primar (2); probleme (2); proști (2); putere (2); război (2); senat (2); somn (2); statal (2); vorbăreț (2); zero (2); acte; acțiune; afacere; afacerist; alegere; amalgam; an; ascuns; bate; bătrîn; birocrat; birou; biserică; boschetar; bun; bussines; candidat; catastrofă; certuri; chin; cinstit; civilizație; cîntec; complex; comunism; conducător; copil; corect; costum; curajos; demagog; demagogie; demnitar; dependent; derutat; detest; dezgustător; dezordine; dictator; dificil; diplomat; discutabil; disgrație; dispeț; domn; drept; dreptate; duplicitate; dur; e de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
programelor guvernamentale. Un număr important de analiști apreciază că extinderea programelor și creșterea bugetelor sunt printre puținele recompense pe care le urmăresc birocrații afectați și chiar frustrați de faptul că promovarea și compensațiile sunt strict limitate. Cu alte cuvinte, interesul birocraților este orientat în permanență spre bugete cât mai mari, recompense financiare substanțiale, statut social, reputație și recunoaștere publică. Diferența substanțială dintre bugetul alocat aparatului birocratic și cel destinat sectorului privat pentru operarea într-un mediu competitiv confirmă afirmația anterioară. Puterea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
O sursă majoră de putere este sprijinul pe care agențiile guvernamentale îl primesc din partea publicului larg, din partea grupurilor de interese, din partea parlamentului sau a președinției. Puterea este mai mare. O altă formă de sprijin extern provine din coalițiile constituite între birocrați și alți actori din arena politică. Deci, birocrațiile uneori participă în diferite alianțe care pot include grupuri clientelare, alte agenții, parlamentari care prezidează comisii relevante. Analiștii numesc aceste alianțe politici subguvernamentale, deoarece actorii implicați exercită efectiv autoritatea în sectoare bine
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
birocratice. Meritocrația constituie o altă sursă de putere pentru birocrație. Deoarece concedierea funcționarilor publici este extrem de dificilă, aceștia pot rămâne în structură până la pensionare. Au avantajul longevității în birocrație comparativ cu oficialii aleși care vin și pleacă, ceea ce le conferă birocraților o anumită superioritate în fața aleșilor. Abilitățile și leadership-ul. Suportul extern, experiența, libertatea de acțiune, vechimea în muncă nu pot fi realizate prin ele însele. Fără abilități și leadership chiar și cele mai bogate birocrații nu vor fi capabile să aibă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
alegerii sociale (public choice) arată că birocrații vizează fie maximizarea bugetului (Niskanen, 1971), fie creșterea dimensiunilor (Tullock, 1965; Downs, 1965, 1967) sau remodelarea birourilor (Dunleavy, 1991), în fiecare dintre cazuri urmărindu-se propriile interese și avantaje (putere și status) ale birocraților, și nu interesul public. Se asumă astfel o relație directă între mărimea biroului și utilitatea derivată de funcționari. Tullock (1965) pornește de la asumpția că birocratul este un actor rațional care își urmărește propria utilitate (presupunând totuși că utilitatea este parțial
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
absolută a biroului cu bugetul său, afirmând că șefii agențiilor urmăresc maximizarea bugetului, asigurându-și astfel un potențial de beneficii. Birocrația este, înconcepția sa, o organizație al cărei buget este rezultatul unei alocări administrative, și nu al vânzării serviciilor. Dorința birocraților de a maximiza bugetul în condițiile asimetriei informaționale dintre ei și sponsorul care le alocă bugetul (guvernul) determină furnizarea unui surplus de servicii față de nivelul optimului social. Astfel, birocrațiile nu sunt în sine ineficiente, cidetermină o stare de ineficiență socială
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
profitabilității în evaluarea activităților întreprinse. Astfel, alocările financiare nu constituie rezultatul interacțiunii între cerere și ofertă, așa cum se întâmplă pe piață, ci al unor evaluări și decizii administrative și/sau politice. Evaluarea este însă imperfectă, din cauza asimetriei informaționale sistematice dintre birocrați (beneficiarii alocărilor bugetare) și politicieni (reprezentanții cetățenilor în numele și pentru interesele cărora sunt alocați bani publici birourilor). Birocrații, fiind actori raționali, utilitariști, vor manipula strategic situația de asimetrie informațională în propriul avantaj și în detrimentul eficienței sociale (de exemplu, prin omiterea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și/sau tratând mai superficial cererile, ea are totuși consecințe pozitive ce nu fuseseră inițial urmărite - de exemplu, reducerea discriminării în servirea clienților (fiecare client servit era „contabilizat” în activitatea funcționarului). Caracterul impersonal al birocrației și modalitățile de evaluare a birocraților au reușit să promoveze echitatea și imparțialitatea în relațiile funcționarilor cu solicitanții de servicii, limitând o realitate negativă a patternurilor interacționale, discriminarea etnică, prezentă la vremea respectivă în societatea americană studiată. Managementul organizațiilor publicetc "Managementul organizațiilor publice" Vom discuta în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
statul intervine în scopul satisfacerii unor cereri privind producerea și furnizarea unor bunuri și servicii în afara pieței: 1. îngrijorare publică accentuată în ceea ce privește eșecurile pieței; 2. organizarea politică și creșterea influenței grupurilor de interese speciale în procesul politic; 3. politicienii și birocrații maximizatori sunt răsplătiți pentru folosirea mecanismelor intervenționiste de rezolvare a problemelor sociale; 4 . nevoia de politici cu efecte vizibile pe termen scurt care să atragă electoratul; 5. decuplarea celor care primesc de cei ce plătesc. O altă cauză a intervenției
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în carteluri. Pe lângă cererile de servicii publice venite din partea cetățenilor, birocrații cer ei înșiși serviciile pe care le produc 1. Birocrații au un dublu beneficiu de pe urma furnizării acestor bunuri - în calitate de cetățeni beneficiari și ca furnizori plătiți. Luarea deciziei în beneficiul birocraților este cauzată și de faptul că ei sunt și votanți cu o probabilitate mare de participare la scrutin (Tullock, 1997, p. 92). Conform lui Dunleavy și O’Leary (2002, p. 99), teoreticienii alegerii publice afirmă că unul dintre motivele creșterii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării propriilor avantaje în urma interacțiunilor sociale, birocrații beneficiază de faptul că dețin monopolul informațional în ceea ce privește activitatea propriului birou și costurile de desfășurare a acesteia. Comportamentul maximizator al birocraților este posibil datorită tentației oficialilor de a distorsiona informația transmisă către superiori sau politicieni în așa fel încât să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării propriilor avantaje în urma interacțiunilor sociale, birocrații beneficiază de faptul că dețin monopolul informațional în ceea ce privește activitatea propriului birou și costurile de desfășurare a acesteia. Comportamentul maximizator al birocraților este posibil datorită tentației oficialilor de a distorsiona informația transmisă către superiori sau politicieni în așa fel încât să prezinte propria activitate într-o lumină cât mai favorabilă. Pe lângă posibilitatea de distorsionare a informației, birocrații pot influența modul în care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
favorabilă. Pe lângă posibilitatea de distorsionare a informației, birocrații pot influența modul în care sunt implementate deciziile luate la nivel politic. Influența asupra etapei de implementare a deciziei conduce la punerea în aplicare cu precădere a deciziilor care sunt în interesul birocraților și le întârzie pe celelalte. De asemenea, în momentul în care trebuie să aleagă între politici asemănătoare, oficialii vor urmări întotdeauna rezultatele care să corespundă propriilor interese (Downs, 1967, pp. 77-78). Teoria alegerii publice (Niskanen, 1971; Tullock, 1997) afirmă că
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
raportul dintre cerere și ofertă e dificil de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în negociere are la bază faptul că aceia careîmpart bugetul nu cunosc dimensiunea exactă a nevoilor fiecărui birou în parte. Modalitatea de acordare a bugetului unei agenții guvernamentale nu ține, ca în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fapt care duce la creșterea numărului de angajați (apud Rothbard, 1995, p. 12). Dunleavy (1985) critică perspectiva asupra comportamentului birocratului ca maximizator de buget. În cadrul birocrației apar probleme de acțiune colectivă care influențează strategiile comportamentale ale actorilor. Diferite categorii de birocrați valorizează diferit beneficiile rezultate în urma maximizării bugetului. Dunleavy (1985, pp. 300-301) arată că, în tipuri diverse de agenții, există diferențe în privința măsurii în care maximizarea bugetului definește funcția de utilitate a birocratului. Maximizarea funcției de utilitate a birocratului poate depinde
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
valorizate mai mult de aceștia decât de cei de la vârf. Odată cu creșterea în rang, funcțiile de utilitate se mută spre status, prestigiu, patronaj și influență (Dunleavy, 1985, p. 320). Având în vedere dificultățile întâmpinate în procesul de maximizare a bugetului, birocrații vor acționa pentru a-șisatisface alte tipuri de preferințe. Dunleavy susține că strategia comportamentală a birocratului maximizator de utilitate se va orienta către remodelarea biroului (1985, p. 327). Remodelarea biroului constă în încercarea de a aduce biroul cât mai aproape de un
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de utilitate se mută spre status, prestigiu, patronaj și influență (Dunleavy, 1985, p. 320). Având în vedere dificultățile întâmpinate în procesul de maximizare a bugetului, birocrații vor acționa pentru a-șisatisface alte tipuri de preferințe. Dunleavy susține că strategia comportamentală a birocratului maximizator de utilitate se va orienta către remodelarea biroului (1985, p. 327). Remodelarea biroului constă în încercarea de a aduce biroul cât mai aproape de un nivel ideal, care să confere un status crescut și îndeplinirea unor sarcini acceptabile în contextul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
1985, p. 327). Remodelarea biroului constă în încercarea de a aduce biroul cât mai aproape de un nivel ideal, care să confere un status crescut și îndeplinirea unor sarcini acceptabile în contextul constrângerilor bugetare. În acțiunea lor de remodelare a birourilor, birocrații au în vedere: reorganizarea biroului, redefinirea relațiilor cu partenerii externi, competiția cu alte birouri de același nivel și transformarea muncii. În activitatea de reorganizare a biroului apare tendința de preluare a activității de elaborare a politicilor și de renunțare la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și de renunțare la activitățile rutiniere de implementare. Activitățile rutiniere sunt fie transferate către alte agenții deja existente sau create special pentru implementare, fie contractate de firme private. Modelarea biroului către un nivel optim de satisfacere a utilității personale a birocraților poate conduce la creșterea și mai rapidă a sectorului public. Conform lui Dunleavy (1985), creșterea sectorului public a fost posibilă prin apariția rețelelor în urma descentralizării unor agenții publice. Lupta pentru optimizarea activității biroului, pentru atingerea unui nivel ideal care să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
la creșterea și mai rapidă a sectorului public. Conform lui Dunleavy (1985), creșterea sectorului public a fost posibilă prin apariția rețelelor în urma descentralizării unor agenții publice. Lupta pentru optimizarea activității biroului, pentru atingerea unui nivel ideal care să satisfacă preferințele birocraților conduce la fragmentarea agențiilor și la apariția unor noi birouri sau agenții subordonate. Creșterea sectorului public are loc, în afara nivelului central, prin apariția stimulentelor de creștere a administrației locale, a sistemelor descentralizate sau a agențiilor cvasiguvernamentale. * Extinderea instituțiilor birocratice îngreunează
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reprezentat de decizia privind cheltuirea banilor publici, cheltuirea banilor altora în folosul propriu și al altora 1. Cu alte cuvinte, sumele de bani provenite din impozitele plătite de contribuabil sunt alocate de legislatori pentru programe gestionate de o serie de birocrați. Astfel, o parte din aceste fonduri sunt folosite în interesulanumitor categorii care au tendința de a-și maximiza bugetele. Extinderea programelor de asistență socială antrenează extinderea structurii birocratice folosite pentru implementarea lor și suplimentarea costurilor care să acoperenoile activități. Pentru
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
între diferite categorii de servicii. Pentru ca un serviciu public să primească o anumită sumă, instituțiile guvernamentale trebuie să aloce un număr mai mare de resurse. Pierderile apărute în procesul de redistribuție se transformă în costuri de furnizare a serviciilor de către birocrați). Un alt factor al ineficienței care duce la agravarea unor probleme ce puteau fi rezolvate foarte ușor este timpul. Birocratul tinde să extindă îndeplinirea unei sarcini pe toată perioada care i-a fost pusă la dispoziție, chiar dacă activitatea respectivă putea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
dintre cele mai importante surse ale problemelor intervenției guvernamentale ține de modalitățile de luare a deciziei legate de alocările publice și de bunurile și serviciile ce trebuie produse. Decizia alocărilor bugetare este luată de politicieni și pusă în aplicare de birocrați, care pot însă să influențeze luarea deciziei 2. Procesul de alocare a resurselor nu ține seama de posibilitatea beneficiarilor de a alege. Serviciile furnizate trebuie să fie acceptate de consumator în forma în care sunt furnizate de agențiile guvernamentale. Consumatorul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]