1,090 matches
-
unul din reprezentanții superbei generații a tinerilor intelectuali români din anii ^30. O generație, după cum prea bine se știe, animată de mari idealuri spirituale, febricitantă, e adevărat fără un program explicit, însă chiar în chipul acesta deschisă unui spirit înnoitor, bizuit pe trăire, experiență, autenticitate, ultimul concept înlocuindu-l pe cel de originalitate utilizat de romantici. Astfel se explică interesul său pentru jurnal, înțeles ca o captare imediată a pulsului existenței. Autor al unor copioase scrieri memorialistice, scriitorul se întreabă nostalgic
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
dorința subiacentă a unei "recuperări". Dar să constituie oare obscenitatea o stație terminus a expresiei, inclusiv a celei literare? Să capitulăm necondiționat în fața revărsării imundiciilor cu subtext obsesional am zice, de n-ar fi la mijloc și o bravadă adolescentină bizuită pe un resort imitativ? Să luăm intempestiva modă drept un factor al perenității? Bănuim că practicanții erosului într-un limbaj ultradezinvolt ar fi uneori mulțumiți să-i blamăm cu energie, să-i respingem vehement, așa cum se țntîmpla în interbelic, ca
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
năzdrăvan, care, în loc de ostași, pune în mișcare teribile regimente de cuvinte. Un tip care vede primejdiile de tot felul, începând cu cele închipuite... Unul care le vede și pe acestea... Nu-i rău, nu ar fi rău deloc, să te bizui pe un biet scriitor... Marii politicieni ai lumii au intuit acest lucru... Că se pierde, de fapt, un sărman om al lumilor imaginate, stăpân doar pe ficțiunile sale, din mijlocul cărora el însă vede cel mai bine ce pare de
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
vorbe, pentru România de azi, unde faptele mari domină, cel mult, posteritatea primelor trei zile... Nu trăim, se vede, în țara în care Kogălniceanu zicea vorbele care încheie acest volum de învățătură, anume că ridicarea unui popor nu se poate bizui decît pe pace, iubire de dreptate și "iubire unul către altul". Învechite mode, pe care nici nu mai tragem speranță să le mai regăsim. De pe vremea cînd istoria era o carte, nu un tîrg.
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
mijloc de rău și bun e, în fond, culcușul oricărei pedagogii. Primum non nocere. Nu pot să vă recomand decît ca, laolaltă cu poeziile acestea ale lui Barbu, latura juisantă a geometriilor lui, să vedeți și parabolele pe care se bizuie, perle din umorul și chibzuința unei lumi iuți la mînie, vanitoase, în care, de pildă, cocoșat la năsos își scoate ochii, și mincinos la mincinos. Cîntecelor de sănătate, sau de însănătoșire prin pilde, în nădejdea că un om dăscălit apucă
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
mai largă de critică" și că menirea sa "nu e de a cerceta obiectiv probleme impuse din afara spiritului nostru, ci de a crea puncte de vedere din care să iasă structuri acceptabile". Prin urmare a propus o istorie de valori, bizuită pe un stil critic adecvat, de regulă numit "impresionist". îl putem socoti un precursor, în măsura în care propozițiile unui René Wellek, din Teoria literaturii (1949), se suprapun celor călinesciene. Conform acestuia, istoricul literar "își poate examina direct obiectul de studiu, opera însăși
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
asemănător PDSR-ului, din vremea în care acesta din urmă se afla în opoziție. Deosebirea e că în timp ce PDSR-ul folosea PRM-ul lui Vadim Tudor pentru a-și rezolva treburile murdare din Parlament, PD nu are pe cine se bizui la acest capitol, deoarece partidul lui Theodor Stolojan nu-și poate asuma rolul de vidanjor politic, fără a-și lichida credibilitatea de partid liberal. Iar Theodor Stolojan, spre deosebire de CVTudor, nu îl atacă pe actualul președinte și nici PD-ul, ci
Noua distribuire a rolurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9151_a_10476]
-
unor condiții de complexitate, care nu permit comparația alcătuirii sale sufletești cu componența pură a corpurilor simple din domeniul fizicii". în "medalioanele" consacrate unor celebre figuri ale Franței, criticul își dezvăluie o sumă de contacte cu spiritele afine, logice, laice, bizuite pe condiția "omului natural", neconstrîns, tolerant, pașnic, civilizator, așa cum a fost bunăoară Montaigne. Celebrul întemeietor al eseului "era un epicureu în sensul înalt al cuvîntului, un înțelept care gusta dulceața vieții și a gîndirii, ținînd calea de mijloc între toate
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
declarațiile incendiare ale Ťnihiliștilorť. Istrati îi cunoștea, dar nu se sinchisea de prezența lor. [...]ť Comun în epocă, stilul inflamat, stilul mâniei era cel preferat de militanții socialiști și sindicaliști, iar Istrati nu face excepție de la regulă, elocința lui se bizuie pe formule populare și invectivă spumegătoare. Are însă și preocupări de formă, mizează pe expresia memorabilă sau măcar de efect imediat, iar S.Schafferman își amintește cum corecta Istrati în public româneasca stricată a lui Rakovski: ŤLa Sindicatul din Brăila
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
înalți. Acest ținut are cam 15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor deosebite. Uneori primesc și doi vornici trimiși de la domnie; însă de multe ori îi gonesc afară din ținut, la câmpie, când aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au defel țarini; toată munca lor este păstoritul oilor. Plătesc o dajdie în fiecare an, însă nu atât
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Caragiale și lumea lui, în care văd asemănări frapante cu a noastră. Este aproape un tic. Atât că mult invocatul clasic nu prea este și recitit de toți care îl invocă. Iar pe amintirile vechi de lectură nu te poți bizui totdeauna. Se învălmășesc până la confundare, trădează. O recitire a operei nu strică înainte de a face trimiteri la Caragiale. Este un sfat pe care Cronicarul își îngăduie să i-l dea d-nei Zoe Petre care, în articolul Caragiale ca destin din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
Ťidioțenia periculoasăť (...) a unui curs necesar al istoriei care justifică toate ororile". O astfel de interpretare abuzivă a istoriei e respinsă de tînărul autor în numele unei critici literare care ia distanță (pe cît permitea contextul) față de ideologie, a unei critici bizuite pe valori, care-și propune a promova autonomia esteticului, refăcînd relația vitală cu perioada interbelică. O asemenea opțiune implica și o reacție împotriva "excesului documentarist provenit din lipsa interpretării și a judecății", de facto subsumat adesea, la rîndu-i, tendențiozității oficiale
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
Dumnezeu", centru al unei puteri superioare puterii statale, deoarece a fost înălțată pe spiritualitate. însă religia continuă a viețui măcar în subliminalul gînditorului. Sub fascinanta-i gesticulație nihilistă (a fost un genial histrion al negării), Nietzsche preconizează o nouă religie bizuită pe un impuls dionisiac, reflectînd "spiritul liber" (Freigeist), eliberat de teamă și de fanatism, deprins cu îndoiala și cu "știința veselă". Exponentul noii "religii" ar trebui să fie "supraomul" (Übermensch), făptură care acceptă jocul energiilor date, atingînd o existență plenară
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
țese o conspirație de proporții continentale. Arsenalul de intrigi imperiale nu va reuși totuși să spulbere iubirea celor doi aleși și nici idealul politic meliorist al acestora, chiar dacă mult prea generos pentru acele timpuri. După două sute de ani, Victoria Comnea, bizuindu-se pe o cercetare minuțioasă, dar și pe un indeniabil instinct artistic al distribuției și dozării episoadelor și secvențelor, eclerează figura uitată și, de ce să nu recunoaștem, de plan secund, a prințului Manuc (rămas în memoria noastră colectivă doar datorită
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
bărbătește maternitatea la cîteva episoade foiletonice, foarte tonice, erotice și aretice, precum Dictotaurul ori Ascensiunea lui Iordache Leahu poate fi oprită". Tonul șugubăț se dorlotează în relatarea unor asemenea episoade. "Boțîrlanii" ar fi recurs la un "metod" savant, cel... lansonian, bizuit pe "prezumția interparazitismului existenței individuale și operei". Trăgînd prompte concluzii asupra activităților "pedagogicești" ale insubordonabilului universitar, indivizii cu epoleți i-au cerut rectorului să-l zboare în "tenebrele exterioare" ori cel puțin în "cercetură". Rezistînd unei inițiale presiuni, în 1983
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
despre drama existențialistă pe care o trăiește creatorul baroc, căutînd mereu un echilibru pe care-l poate realiza doar fugar, angoasat în permanență de conștiința eșecului pe care, asimilîndu-l, se străduiește a-l recicla. Iar "revalorizarea eșecului" (Adrian Marino) se bizuie pe efectul de meraviglia, operînd într-un registru compensator. Iluzionarea e succedată de dezamăgire (el desengano), iar aceasta din nou de iluzie, într-o serie nesfîrșită. Un mijloc "pragmatic" de-a combate drama lăuntrică este tendința de-a ieși în
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
istorică". Cu osebire semnificativă ni se înfățișează însă orientarea, la un moment dat, a lui Habermas, filosoful cel mai important pe care-l are în prezent Germania, către o nouă înțelegere a raportului dintre raționalitatea secularizată pe care s-a bizuit modernitatea și credința religioasă din care au purces imperativele morale tradiționale. Să nu pierdem din vedere că descompunerea moralei în societatea modernă se explică pentru unii gînditori tocmai prin abandonarea religiei, între ei fiind Nicolae Berdiaev, Ortega y Gasset, Rene
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
zaiafet" e loc pentru orice. Tânărul Arșavir e conștient de asta, nu-și pierde uzul rațiunii și, din când în când, reflecția sa cade implacabil, cu un (pre)matur scepticism: Ne punem vag și destul de confuz probleme"; "Nu te poți bizui pe nimeni și pe nimic"; De ce or fi tinerii ăștia inteligenți pătimași până la prostie?"; Cert e că trăiesc într-un penibil provizorat spiritual" etc. etc. Plimbări, cinematografe, cafenele, "zaiafeturi", dar și Biblioteca Fundațiilor, frecventată cu fervoare, loc de satisfacere a
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
care-o fi dus la turnarea acelui cîine lîngă acea intersecție. Doar o asociere de imagini, avînd savoarea întîlnirilor-surpriză. Transpunerea unei morale onorabile, în felul ei, într-un detaliu de salon care-i schematizează procedeele: bunăstarea burtăverzimii lui Caragiale se bizuie pe imaturitatea unor căței în care doar simțim dulăii. Vremurile care au urmat i-au adus, pe acești servi încă inocenți, la vîrsta ferocității lor depline.
Scriitori de cărți poștale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9643_a_10968]
-
Gheorghe Grigurcu O problemă capitală a poeziei religioase este cea a comunicării. Pe de-o parte ea se bizuie pe o asemenea adîncire a ființei încît punțile curente spre lume sînt aparent suspendate, pe de alta, în calitatea estetică spre care aspiră, se cuvine a se deschide către fenomenologia mundanului, a face uz de materia acestuia. Marea ei abstractizare
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
transmutare a valorii religioase într-o valoare estetică validă. Operație ce îngăduie credinței a se întrupa, a nu rămîne lumina intransmisibilă, captivă sieși. Două sînt registrele pe care le mînuiește poetul. Cel dintîi e limbajul simililiturgic, uleios și bine mirositor, bizuit pe verbe, sintagme, imagini și tonalități iudeo-bizantine, avîndu-și sursa atît în textele vetero cît și în cele neotestamentare. Nu e o uniformă, ci un stil. Nu e o "limbă de lemn" ecleziastică, ci o cale a unei productivități expresive, în raport cu
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
condiție pe care o impunea criticii, aceea de a fi practicată de un creator care a eșuat într-un gen sau altul, proclamând critica "o activitate de înaltă simpatie între creatori pe diferite planuri ale spiritului", iar "obiectivitatea ei se bizuie pe cultură și pe simțul organic de valoare, refuzat celor sterili" (II, 204). Exigențele călinesciene față de critică sunt copleșitoare și la ele trebuie să luăm aminte: "Ca un critic să nu poată să fie artist într-un chip oricât de
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
catran; parcă-i la mama acasă! DĂNILĂ: Tocmai bine! Acuma ia să mă uit eu prin preajmă, nu se poate să nu găsesc pe-aici vreo drughineață de stejar. Că la d-alde astea, tot mai bine-i să te bizui pe par decât pe sfânta cruce. Și când ți-oi razama una după ceafă, Codârlic vere, altă fligoarnă nu-i mai pofti! (iese) CODÂRLIC: Da' ce tot moșmodești acolo? Mai am mult de așteptat? DĂNILĂ (intră cu un par): Iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ale Forumului Economic Mondial. Acesta urmărește 11.232 de reprezentanți ai sectorului de afaceri din 125 de țări, al căror PIB reprezintă 98% din totalul mondial. Forumul Economic Mondial este responsabil pentru coordonarea cercetării și controlul calității datelor, însă se bizuie pe o rețea de institute care realizează cercetarea la nivel local. Partenerii Forumului includ departamente economice ale universităților naționale, centre independente de cercetare și/sau organizații de afaceri. Oferta de corupție în tranzacțiile de afaceri internaționale implică o responsabilitate între
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de iarnă, decembrie și ianuarie, până la data înscrisă în calendarul ei intim, când însemna venirea pe lume a celui mult așteptat, Simona le petrecu mai mult în pat. Pentru rezolvarea modestelor ei cumpărături și a cerințelor de alt ordin, se bizuia pe sprijinul tușei Frosa, femeia care mătura și spăla zilnic casa scărilor blocului în care locuia. Într-o dimineață, tușa Frosa bătu la ușa profesoarei, dar nu primi nici un răspuns. Intră. Simona abia apucă să zică: ,,Salvarea, tușo!" În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]