310 matches
-
îl câștigaseră mișcării. (Pe atunci Romanul era, grație lui V.G. Morțun, un centru de mișcare socialistă destul de activ). Bietul preot, care în toată sinceritatea credea că a găsit în socializm ceva din generozitatea creștinismului primitiv, înviorat și întinerit, opunea o blândă și totuși hotărâtă rezistență celor care îi vorbeau de credința lui. Nu, spunea el. Nu permit gândului meu să se atingă de lucrul acesta... Atitudinea lui, privirea lui, cerbicia lui, m-au impresionat adânc. Printre noi, se afla și Panait
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de 10 000 lei pentru reparația mașinii. Șoferul camionului a primit un an și jumătate de închisoare.“ „Doar un an jumate?“, m-am mirat. „Ciudat, nu-i așa? Sunt multe întrebări care nu-și au răspunsul, în afară de sentința suspect de blândă a camionagiului: ce căuta soția lui în camion, când normele de siguranță la serviciu spuneau clar că nu ai voie să transporți pe nimeni în cabină? Era caz penal, te oprea orice milițian de pe șosea. Apoi: ca să ajungi de la Satu-Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-file din poveste) Faptul c? lacul devine centru al armoniei reg?site a lumii, o demonstreaz???i prezen?a sugestiilor muzicale: „ ?? s?rim În luntrea mic?, Îngâna?i de glas de ape "; „ S? plutim cuprin?i de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii s? fo? neasc?, Unduioasa ap? sune! " (Lacul) Armonia cântecului (exprimat? nu numai la nivelul expresiei poetice, a sugestiilor fonetice ob?inute prin alternarea vocalelor Închise „u", „i" ?i a vocalei deschise „a", prin repetarea cuvântului „de" ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
renunțat la baschet acum două luni. — Mâine o să trebuiască să mergi la Departamentul Districtual de Sănătate, zise mama. În noaptea asta, zise tata. Nu vrem să te vedem pe-aici. Tatăl nostru. Aceleași persoane care sunt atât de bune și de blânde și de grijulii și de implicate, aceleași persoane care-și găsesc identitatea și împlinirea în lupta în primele rânduri pentru egalitate și demnitate personală și drepturi egale pentru fiul lor mort, acestea sunt aceleași persoane pe care le aud țipând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de divinități și de zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
scape la public chestii aluzive, subversive, interpretabile la adresa regi mului, sau chestii care se substituie moralei socialiste. Cam asta era treaba cenzurii, să-și de avizul. În atelierul din teatru pe care Îl Împarte cu Viorel, celălalt scenograf, mirosurile sînt blînde... mirosul catifelat al creioanelor proaspăt ascuțite sau cel de aracet și de carton ori de revelator foto. Viorel, care stătea la masa lui și făcea fie niște schițe de costume, fie o machetă de decor, ridica privirea: Ura, Vasile! Bă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de divinități și de zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de aerul însuși". Intimitatea și legăturile sunt cu atât mai subliniate cu cât vor fi răvășite de prezența invadatoare a ceea ce nu poate fi numit. În ceea ce-l privește pe Camus, el ne prezintă un peisaj cu totul diferit de blânda Normandie, un peisaj neospitalier prin excelență, făcut din pietriș, pietre, drumuri cu gropi, greu de străbătut. Nu e primăvară și vremea nu e blândă: e jumătatea lui octombrie, zăpada s-a așternut, e un frig glacial după opt luni de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ameninți de departe cu ciomagul, însă fără folos. Coarnele nu aveau doar un rol estetic: de data asta "Bruna" a avut câștig de cauză. Printr-un atac mai crunt decât celelalte, și-a aruncat adversara într-un mărăciniș uriaș. "Murga", blânda și bătrâna "Murga", a ieșit cu mare caznă de-acolo. Rănile făcute de coarne nici nu se comparau cu rănile orgoliului, ale amorului-propriu. Și acum mă cuprinde mila când mă gândesc la umilința ei. Sfârșitul disputei a adus cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Și chiar am ajuns să cred. La urma urmelor, existau semne de netăgăduit: broasca nu ajunsese aici din întâmplare. Iată, de pildă, cum am prins-o. La începutul lui noiembrie, după o lungă perioadă de secetă, de vreme neobișnuit de blândă, odată cu întoarcerea ploii și a răcoarei, a avut loc o adevărată invazie, o ploaie de broscuțe în jurul casei. Erau peste tot, pe terasă, pe pereți, chiar și pe mozaicul de sticlă al ușii de la intrare. Deși ușile și geamurile erau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ai etc. (de la optativ perfect), conjunctivul le opune același morfem să. Observații: Exprimarea opoziției conjunctiv/indicativ la persoana a III-a prin dezinențe, personale, face posibilă la această persoană gramaticală, absența conjuncției-morfem să: „Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii lin foșnească, Unduioasa apă sune!” (M. Eminescu) Timpurile conjunctivuluitc "Timpurile conjunctivului" Conjunctivul se realizează prin (sau mai exact: modalizează) două valori temporale, prezentul și perfectul. Prezentul Se manifestă ca timp absolut și ca timp relativ, în funcție de situația
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca element feminin al cuplului androgin. Mercurul, argintiu și el, îmbină un șarpe, o acvilă sau un dragon înaripat, contribuind la poeții romantici să reprezinte luna printr-un liant erotic al elementelor lumești: Să plutim cuprinți de farmec sub lumina blândei lune1007. Iată, deci, cum Luna reprezintă devenirea cosmică; în fața ei poetul scuturat de soartă fiind determinat să presimtă un destin nebunesc, cel al umbrelor, urmărit de soarta rătăcitorului, astrul nopții luând deseori pentru el aspectul ființei pierdute: Tristă, după un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în castele translucide pe zeii Daciei, luna se restrânge la dimensiunile umane, devenind un adăpost al visării romantice. Personificarea anticilor care văzuseră în Selene o zeitate magnifică, plimbându-se între nori de argint, apare transcrisă în registru eminescian de serafică blândă, idee platoniciană, „amanta lui Dumnezeu (Lucifer)” conform unei însemnări pe manuscris. Contemplată „prin streșina de codru”, luna apare ca : „O regina tânără și blondă în mantia-i albastră constelată, Cu mâinile unite pe-al ei piept De neauă... Trece luminând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de divinități și de zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să creeze o schimbare care să-l plaseze în conflict cu apărătorul, adică scopul lui poate fi să ia ceva de la apărător, să schimbe realitatea pe cheltuiala apărătorului, să stopeze un comportament supărător/deranjant al acestuia. Agresorul începe cu tactici blânde, iar dacă acestea nu se soldează cu succes recurge la tactici tot mai dure, până când fie scopul său este atins, fie valoarea costurilor sale devine mai mare decât valoarea scopului de atins, și atunci renunță. Așadar acest model postulează existența
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
politica mondială Traducere de Daniela Oana Ioan INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Mamei mele Else și surorilor mele Deb, Naut și Ellie CUPRINS Prefață / 9 În semn de recunoștință / 15 Capitolul I Natura schimbătoare a puterii / 17 Capitolul II Surse ale puterii blânde americane / 53 Capitolul III Puterea blândă a celorlalți / 99 Capitolul IV Exercitarea puterii blânde / 127 Capitolul V Puterea blândă și politica externă a Americii / 159 Note / 183 Indice / 209 Prefață În anul 2003 asistam la dezbaterile Forumului Economic Mondial la
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
amenințările venite din partea variatelor forme de terorism nu vor fi soluționate cu rapiditate, iar puterea militară va juca un rol fundamental în acest context. Însă guvernul Statelor Unite investește de patru sute de ori mai mult în puterea dură decât în cea blândă. Ca și provocarea reprezentată de Războiul Rece, cea de acum nu poate fi înfruntată doar prin forța militară. De aceea este atît de important ca americanii și alte popoare să înțeleagă și să aplice mai bine puterea blândă. O putere
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
fi în același timp și o sursă de atracție. În ansamblu însă, asocierea generală între tipurile de comportament și anumite resurse este suficient de puternică pentru a ne îngădui să ne referim simplu la resursele puterii dure și ale celei blânde.14 Puterea În politica internațională, resursele care generează puterea blândă rezultă în mare parte din valorile pe care o organizație sau o țară le exprimă în propria cultură, din exemplele date prin activitățile și politica ei internă și din modul
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
zâne să iasă din pădure și să danseze. Sul fil d'un soffio etesio, Sul fil d'un soffio etesio scorrete, agili larve; fra i râmi un baglior cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E îl passo blândo misuri un blândo suon, la magiche accoppiando carole alla canzon. Erriam sotto la lună , scegliendo fior da fiore; ogni corolla în core porta la sua fortuna. Coi gigli e le viole scriviam de' nomi arcăni; dalle fătate mani germoglino parole... parole alluminate di
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ia-ți banii, micuță fetiță, căci nu este nici o greșeală. Dinadins am spus să se pună acești bani în pâinea cea mică, pentru a-ți răsplăti modestia și cumințenia ta. Fii și de aici înainte tot așa de bună, de blândă, de modestă, căci într-o bună zi ca și în pâinea aceasta, pe neașteptate, viața îți va aduce bucuria unei bogății meritate. Morala: E mai frumoasă bogăția, când ți-o aduce modestia. 82. Jurământul fals, mincinos, nedrept Un negustor din
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a furat tot avutul pe care l-au avut asupra lor. Cel credincios, care și-a dăruit din timpul său pentru rugăciune și la Sfânta Liturghie a mulțumit lui Dumnezeu pentru că l-a ocrotit de răutăți, le a zis cu blândă dojana celorlalți doi: Dacă nu vă grăbeați și ați fi rămas la Sfânta Liturghie să ne rugăm împreună, vă apăra și pe voi Milostivul Dumnezeu. Dar... voi vă îngrijiți numai de comorile de pe pământ și ați uitat de comorile cerești
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
observat că, în momentele cele mai grele din viața mea, pe nisip era numai un singur rând de urme. Nu înțeleg, de ce? Tocmai când am avut mai mare nevoie de ajutorul Tău, Tu m-ai părăsit. Dumnezeu a răspuns cu blânda Sa bunătate: Dragul meu, Eu te iubesc mereu și niciodată nu te voi părăsi. În vremurile tale cele grele, de încercări și de suferințe, se vede pe nisip numai o singură pereche de pași, deoarece atunci Eu te luam în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
toate proverbelor românești - este aceea dintre LUP și OAIE/MIEL. Ea se organizează sub forma uneia dintre cele mai pronunțate opoziții privative din textemele diasketice, dar și din cultura populară autohtonă: aceea dintre agresor (rău/violent/lacom) și victimă (bună/ blândă/inocentă). E vorba despre o opoziție privativă absolută, determinată de lupta pentru supraviețuire și înregistrată în numeroase texteme: 1992: Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate (" Se zice pentru cele peste putință" - Iordache Golescu); 2026: Moartea lupului e
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
evident c), Încântat) de tot ce face și de tot ce spune el, soția să Îl iubește foarte mult - lucru rar În aceste vremuri În care femeile sunt niște lupt)toare. Totuși, cine nu s-ar bucura al)turi de blândă și amabila doamn) Werblowsky, care Îl privește cu atâta pl)cere pe soțul ei, așezat În jilțul s)u În capul mesei? Și inima mea are, probabil, un compartiment feudal. Am o sl)biciune pentru ierarhie. Mi-aduc aminte cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele, pămîntul de la rădăcina gutuiului și să te freci pe piele. Boală Să aibă tot omul la casa lui cîne negru sau pisică neagră, că nu se prea lipesc boalele. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]