208 matches
-
unui Blaj antieminescian. Dimpotrivă "o Mică Romă", care îl primește pe junele poet, debutant în coloanele "Familiei" lui Iosif Vulcan într-un adevărat triumf. Până la cartea lui Elie Dăianu nu se știa nimic despre acest capitol de biografie eminesciană: popasul blăjean din vara anului 1866. El însuși a aflat târziu și, solicitat de Ion Scurtu, primul nostru eminescolog, care pregătea o biografie documentară și o ediție științifică Eminescu, să-i comunice date despre Eminescu la Blaj își convoacă "interlocutorii", adică pe
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
însuși a aflat târziu și, solicitat de Ion Scurtu, primul nostru eminescolog, care pregătea o biografie documentară și o ediție științifică Eminescu, să-i comunice date despre Eminescu la Blaj își convoacă "interlocutorii", adică pe câțiva dintre școlarii și teologii blăjeni care au avut privilegiul să-l cunoască. Aceștia sunt Ioan Vargă, Petre Milăcan, Elie Damian Domșa și Grigore Dragoș. Tehnica utilizată de Elie Dăianu este reportericească, a colajului de citate și mărturisiri, pe care le comentează acceptându-le sau completându
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
Petre Milăcan, Elie Damian Domșa și Grigore Dragoș. Tehnica utilizată de Elie Dăianu este reportericească, a colajului de citate și mărturisiri, pe care le comentează acceptându-le sau completându-le. Se alcătuiește astfel un film, cu secvențe memorabile, din vara blăjeană a poetului: portretul în care este izbitor contrastul între frumusețea fizică și sărăcia vestimentară, plăcerea înotului în Târnava Mică și în lacul Chereteu, insuccesul la un examen de limba greacă etc. Puțin totuși, conchide Dăianu, pentru cel care era atunci
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
și sărăcia vestimentară, plăcerea înotului în Târnava Mică și în lacul Chereteu, insuccesul la un examen de limba greacă etc. Puțin totuși, conchide Dăianu, pentru cel care era atunci un "boboc al genialității creatoare". Și atunci, solicitați mai insistent, memorialiștii blăjeni adaugă linii noi, esențiale pentru portretul poetului: pasiunea pentru lectură (prin N. Petra-Petrescu împrumuta cărți din biblioteca prepositului capitular Ion Micu Moldovan), convorbiri pe teme literare și istorice în care se vedea superioritatea lui față de prietenii blăjeni, participarea la o
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
mai insistent, memorialiștii blăjeni adaugă linii noi, esențiale pentru portretul poetului: pasiunea pentru lectură (prin N. Petra-Petrescu împrumuta cărți din biblioteca prepositului capitular Ion Micu Moldovan), convorbiri pe teme literare și istorice în care se vedea superioritatea lui față de prietenii blăjeni, participarea la o adunare generală a Astrei la Alba Iulia, la sfârșitul lui august, unde îl ascultă pe Cipariu, vorbind despre unificarea ortografiei românești. Și, totuși, starea lui sufletească nu din aceste mărturii reiese, ci din poeziile pe care Dăianu
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
la Alba Iulia, la sfârșitul lui august, unde îl ascultă pe Cipariu, vorbind despre unificarea ortografiei românești. Și, totuși, starea lui sufletească nu din aceste mărturii reiese, ci din poeziile pe care Dăianu le consideră a fi scrise în perioada blăjeană: Speranța amicului F.I., Din străinătate, La Bucovina, Misterele nopții, Spre suvenire (fratelui Gregoriu Dragoș). Tipărită acum aproape un secol, cartea lui Elie Dăianu a fost și rămâne o "contribuție" la biografia lui Eminescu. Biografiile scrise mai târziu de Gala Galaction
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
lui Eminescu. Biografiile scrise mai târziu de Gala Galaction, G. Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I. Crețu, George Munteanu, D. Murărașu, Petre Rezuș ș.a. îi rămân îndatorate sub raport informativ. Cât de importante sunt aceste pagini (alături de altele scrise de alți prieteni blăjeni ai poetului) ne putem da seama de faptul că în poemul său biografic, Viața lui Mihai Eminescu (1932), G. Călinescu consacră un întreg capitol acestui moment din biografia eminesciană, intitulat La Blaj (1866). Cartea Eminescu la Blaj. Amintiri de-ale
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
Amintiri de-ale contemporanilor... a devenit o raritate bibliofilă. De aceea am considerat necesară restituirea acestei contribuții la biografia eminesciană, și în anul 2000, anul Eminescu - 150 de ani de la naștere - am retipărit-o, de data aceasta la o editură blăjeană.
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
s-a scris o întreagă literatură, mai ales la date aniversare, în care predominant este tonul poetic de odă și recunoștință, exprimat de lungul șir de dascăli și școlari într-o existență de aproape un pătrar de mileniu. Istoria școlilor blăjene este urmărită cronologic și în funcție de marile evenimente istorice (un capitol amplu este consacrat școlilor Blajului în timpul Revoluției de la 1848), dar mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
urmărită cronologic și în funcție de marile evenimente istorice (un capitol amplu este consacrat școlilor Blajului în timpul Revoluției de la 1848), dar mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
s-a putut cândva cu mijloace așa puține a se câștiga efecturi mai înseninătoare de cum ne arată istoria acestui loc și acestor scoale?" (v. Timotei Cipariu, Discursuri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, seria "Restituiri", p. 21). Dacă în țară bicentenarul școlilor blăjene a trecut neobservat, români din diaspora, la inițiativa monseniorului Octavian Bârlea, fost elev al Blajului, s-au gândit la cinstita aniversare a "fântânilor darurilor", printr-un volum omagial. Printre cei solicitați să colaboreze alături de Păr. Pe-tru Gherman (Bruxelles), monseniorul Pamfil
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
zona Târnavelor și înseamnă „față de masă”. În 1911, la Serbările Semicentenarului Astrei de la Blaj, personalități culturale din Vechiul Regat (Caragiale, Coșbuc, Șt. O. Iosif, Octavian Goga, Ion Scurtu, Victor Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au fost găzduite de familiile unor intelectuali blăjeni. O gazdă primitoare a fost și familia preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
Scurtu, Victor Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au fost găzduite de familiile unor intelectuali blăjeni. O gazdă primitoare a fost și familia preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu au fost găzduiți la familia acestui cărturar blăjean, dar e foarte probabil, că au fost alături de ceilalți scriitori măcar oaspeți ocazionali. Cu această ocazie s-a vorbit
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu au fost găzduiți la familia acestui cărturar blăjean, dar e foarte probabil, că au fost alături de ceilalți scriitori măcar oaspeți ocazionali. Cu această ocazie s-a vorbit și de... masa lui Caragiale din casa lui Vlahuță. Și atunci doamna Fekete Negruțiu, ca să nu imite întocmai acea masă, i-
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
albă și albastră. Cele brodate cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Alexandru Borza (1887-1971), întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj, și a fost dăruită Mitropoliei blăjene cu ocazia recentei aniversări centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața de masă, pe „măsărița de la Blaj” am descoperit cu emoție semnăturile (brodate apoi) ale lui: Octavian Goga, Șt. O. Iosif , G. Ranetti, Onisifor Ghibu, Augustin Caliani
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
Biblia de la Blaj (1795) sau Biblia lui Samuil Micu, cea de-a treia Biblie în ordine cronologică, din cultura românească, după Biblia de la București (1688) și după foarte puțin cunoscuta Biblia Vulgata a lui Petru Pavel Aron - episcopul-părinte al Școlilor blăjene, din 1760-1761, rămasă un sfert de mileniu în manuscris și de curând editată în cinci volume de un colectiv de cercetători, coordonat de Ioan Chindriș; scrie cărți de teologie morală, traduce o carte celebră de proză ascetică din literatura religioasă
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
cărei notorietate este apropiată de a Noului Testament. Cu această ocazie, autorii ediției restabilesc un adevăr de istorie literară multă vreme ignorat - ediția cu acest titlu apărută la Blaj în 1812 nu aparține lui Samuil Micu, ci altui cărturar ardelean (blăjean) ce urmează să fie identificat. Reproducerea în această ediție se face după un manuscris păstrat în Biblioteca Filiala Cluj a Academiei Române; este un orator religios, ilustrând predica funebră prin acele Propovedanii sau predice la îngropăciunea oamenilor morți; este autor de
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
revelație a volumului este epistolierul Samuil Micu - prin scrisorile amicale sau scrisorile-memoriu către episcopii Ignatie Darabant și Ioan Bob sau către canonicul Ioan Corneli de la Oradea, inaugurând în literatura Transilvaniei un gen literar în care se vor ilustra marii cărturari blăjeni de mai târziu, de la Timotei Cipariu la Ionel Pop. Desigur, ca toți reprezentanții Școlii Ardelene, este istoric și filolog. Ca istoric, nu are informația vastă a lui Gheorghe Șincai, nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
înrădăcinată, a istoriei noastre literare este că generația literară pașoptistă a fost refractară la poezie, citându-se doar un singur reprezentant, Andrei Mureșanu, despre care Titu Maiorescu spune că este autorul unei singure poezii, Deșteaptă-te, române. Adevărul este că blăjenii din generația pașoptistă, Cipariu în primul rând, dar și ceilalți, au tăinuit talentul lor poetic, lăsând poeziile în manuscris sau tipărindu-le în publicațiile brașovene („Foaie pentru minte, inimă și literatură”) sau blăjene („Organul luminării”) cu pseudonime încifrate, greu de
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
biblice sau virtuți creștine, ilustrate, în paralel, cu citate concludente din cărțile Noului și Vechiului Testament. Sursele lui Ioan Marginai sunt: Biblia de le București 1688, o ediție a Vulgatei, Biblia Sacra, Veneția, 1690, aflată în fondurile vechi ale bibliotecii blăjene, dar mai ales s-a orientat după „un model latinesc de concordanță biblică tematică”. (Studiu introductiv, p. 23) Ținând cont că va mai trece un secol până la apariția în 1876, la Gherla, a lucrării Concordanța biblică reală sau locuri scripturale
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde este repus în drepturi și este un apropiat al epsicopului blăjean. Nicolae Caușa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă, scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde este repus în drepturi și este un apropiat al epsicopului blăjean. Nicolae Caușa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă, scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine de un sfert de
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
întâlnească pe mentorul său în ultimii ani de studii la Roma, unde vlădicul martir se afla într-un exil forțat. A rămas toată viața un admirator al lui Inochentie Micu. Reîntors la Blaj este numit în 1754 la deschiderea școlilor blăjene "învățător limbilor și după vreme și putință a științelor". În același timp era încredințat și cu "paza bibliotecii". Crezând cu tărie că episcopului Inochentie Micu i s-a făcut o mare nedreptate prin scoaterea din scaunul episcopal, a avut relații
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
ce cuprinde cronica acelor mărețe zile, în care Victor Eftimiu, prezent și el atunci la Blaj, vedea prefigurarea Marii Uniri a românilor. Profesoara clujeană Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Borza, descendentă și ea dintr-o familie de cărturari blăjeni, adevărată dinastie didactică - a Negruțeștilor - îi solicită lui Ionel Pop, în preajma aniversării a șapte decenii de la Serbările blăjene ale Astrei (1981) - aduceri aminte care să completeze volumul amintit (Serbările de la Blaj, 1911). Ionel Pop îi trimite paginile rămase până acum
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]