348 matches
-
înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era necesară aplicarea principiului libertății comerțului și a funcționării instituțiilor moderne ale statului, cererea lui Mihail Kogălniceanu a fost aprobată. La Huși, în 1852 existau patru piețe: de la biserica Sf. Voievozi, de la biserica Înălțarea, din Târgul Făinei și din ulița Blănarilor. Un număr mare de fântâni și cișmele asigurau apa necesară pentru oameni și vite. Vizitând orașul la 4 august 1851, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, a donat suma de 35.000 lei pentru alimentarea orașului cu apă. O inscripție de pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
săptămâni se întâmpla invariabil același lucru: Securitatea îi avertiza în legătură cu mine, iar ei mă expediau căznindu-se să inventeze o scuză oarecare, fiindcă, de fapt, fuseseră foarte mulțumiți de orele mele. Jenându-se cu toții de cât erau de servili. Maistrul blănar călătorea deseori în străinătateși aducea de-acolo geamantane întregi de cosmeticale și îmbrăcăminte ieftine, care în țară aveau mare căutare. Odată mi-a făcut cadou o a treia căciulă de castor de baltă furată din fabrică, vârându-mi în căptușeala
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dar nu să dormi în ea. Semăna cu o perdea dantelată fără bretele, retezată la înălțimea pulpei. Măcar că fața și spatele erau cusute sus, materialul ajunsese totuși și pentru două mânecuțe croite în formă de clopot. Cămășuța de nylon a blănarului arăta cam așa cum își închipuia Estul depravarea capitalismului. Comparată cu cămașa cu zimți de zăpadă a bunicii, efectul ei erotic era un eșec, cămășuța era o imitație cochetând cu vulgaritatea. La fel de ordinară ca și complexele ce răzbăteau din securistul care
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota 318)"/>. Evreului nu i se reproșa doar lipsa de bunătate, ci, mai mult, răutatea Însăși. În 1851, de exemplu, blănarii români din Botoșani s-au plâns „ocârmuirii” că unii dintre ei ar fi ajuns „cerșitori, din singură pricina evreilor, a căror răutate și aerului [Îi] este nesuferită” <endnote id="(479, p. 189)"/>. „Evreu, și totuși bun român” Evreii din spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
numit un comitet format din „reprezentanți din toate stările sociale”: dr.A.Vaisman, Ițcu Danilof comercianți, David Yald dentist, avocat Emil Schechter, funcționar Abraham Iager, Samoil Birembaum comerciant, Herșcu Ciubotaru tapițier, Marcu Craft Balan cojocar, Ștrul Braun tinichigiu, Marcu Nuhăm blănar, Leon Iager și Copel Solomon comercianți, Soil Araței richtuitor, Moișe Segal simigiu, Copel Covrigaru cizmar, Avram Davidsohn frizer, Leon Solomon cenzor, Moișe Pompon și Mihal Cușmaru contabili autorizați. În 6 decembrie 1944, președintele Comunității evreilor devine Ițcu Danilof, repatriat din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ei se-ngrămădesc la slujbe și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
menționați în acest stufos capitol v. fragmente din Annuaire de Roumanie (Anuarul României) pe anul 1885 publicate de noi în Anexele volumului al III lea al acestei ediții. 197. Hotel Orient (Z. Dimitrescu), Calea Victoriei nr. 35. 198. Ambele pe strada Blănari. Actualul Hotel Victoria din Șelari 199 era Hotel Caracaș; mai jos, Hotel Fieschi 200. Hotelul Dacia de astăzi nu avea decât un etaj. În Gabroveni era Hotelul Gabroveni Vechi, Hotelul Transilvania, Hotelul Bulgaria.201 Apoi mai erau Hotelul Moldo-Român202 și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
350 351 lei (în loc de 42 500 000 lei, cât pre tinsese Crawley, adică 500 000 lei pentru fiecare kilometru) (v. Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1913, p. 152). 62. „Astăzi d. Nicolae Fleva, împreună cu d-nii Nae Ionescu, blănar și Toma Anghel au fost liberați din temniță în urma unei ordonanțe de neurmărire“ (ROM., an. XIX, 25 mai 1875, p. 455). 63. „Programa“ apărută în Alegătorul liber (an. I, nr. 49, 4 iunie 1875, p. 1), precum și în celelalte jurnale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
130, 135, 148, 166, 168, 228, 398; Grigore Alexandrescu 122; Teodor Aman (Soarelui) 144; Armenească 179, 183, 192, 258; Banului 129; Bateriilor (Cazărmii) 142; Bazaca 128; Belvedere (Podul de Pământ; Calea Plevnei) 257; Bibescu-Vodă 130, 183; Mauriciu Blank (Doamnei; Paris) 118; Blănari 129; Ion Brezoianu 18, 130; Aristide Briand (Regală; 13 Decembrie) 125; Bursei (Colonadelor) 126, 127; Buzești 117; Eugeniu Carada (Karagheorghevici) 118, 127, 170; Carol (ulița Franceză) 5, 50, 54, 117, 127-131, 137, 138, 146, 148, 218, 222, 249, 253, 256
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale conform ord. M.St.M. No. 83.550 din 13.V.1942, afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi) care se pot repartiza la detașamente; e) - Intelectualii titrați, care vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând; III. - Cazarea, hrana și higena, în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. d) Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale, conform ord. M. St. Major Nr. 83550 din 13 Mai 1942, primit direct de Dvs., afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi, plăpumari, etc.) care se pot repartiza la detașamente. e) Intelectualii titrați cari vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând. III. - CAZAREA, HRANA și higiena în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se simte din ce în ce mai mult lipsa mese riașilor, mai ales prin plecarea unităților pe front, acest Comandt. pe măsura cerințelor readuce meseriașii evrei trimiși în Detașamente, înlocuindu-i cu evrei salahori. În prezent se simte mult lipsa meseriașilor dogari, sobari, tinichigii, blănari, cojocari etc. ce sunt reclamați mai mult de unitățile militare și întreprinderile ce lucrează pentru armată. 3) Cazarea și hrana. Majoritatea acestor evrei locuind în chiar orașele unde sunt repartizați pentru muncă, beneficiază de avanta jul de a dormi și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Grigorescu nr. 77 țel. 186600 18949 LUNGU GAVRIL (n. 1935) Cluj, Str. Minerilor 28/1 țel. 148810 20875 LUPAS MARIA (n. 1964) Florești, str. Crișan nr. 1, bl. SP, ap. 7 țel. 265614 3486 MALIN IULIANA (n. 1957) Cluj, Str. Blănarilor nr. 10 țel. 133817 21885 MARC FELICIA (n. 1970) Cluj, str. Caracal nr. 1 ap. 2 țel. 135819 2007 MARCU ALEXANDRU (n. 1928) Cluj, Str. Lăcrămioarelor, nr. 4, bl. K85, ap. 52 țel. 147751 19097 MARIAN SIMONA (n. 1969) Cluj
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
județul Mureș. 54. Fronius Ștefania-Florentina, fiica lui Costeiu Ștefan și Maria-Mariana, născută la 3 aprilie 1977 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 78166 Donaueschingen, Alemannenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Blănarilor nr. 14, județul Sibiu. 55. Gheorghe-Hanganu Sever, fiul lui Gheorghe-Hanganu Marcel și Elena, născut la 20 decembrie 1967 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, 96450 Coburg, Steingasse 8, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Despot Vodă
HOTĂRÂRE nr. 2.432 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
de bucătărie, profesionale sau altele, având, în general, o execuție mai puțin îngrijita decât cele din categoria precedentă; printre aceste cuțite, pot fi menționate: Cutițele de măcelar sau de mezelar; cutițele pentru legatorie sau pentru cartonat; cutițele pentru tăbăcari, pentru blănari, pentru marochineri, pentru șelari sau pentru cizmari (inclusiv transetele cu sau fără mâner); cutițele apicultorilor sau grădinarilor; cutițele, săbiile și cutitele-pumnal de vânătoare; cutițele de cercetaș; cutițele de deschis stridii; cutițele de descojit legume sau fructe. 3) Cutițele pliabile, cosorasele
ANEXĂ nr. 82 din 5 ianuarie 2000 UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE ŞI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166482_a_167811]
-
22 se modifică după cum urmează: ... - coloana nr. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Suprafața totală 459 ha se întinde pe raza satelor Vânători, Crivești, Hărtoape și Gura-Bidiliței, T17 Ursari = 87 ha, T14, T15 Saca = 18 ha, T19 Coasta Blănarului = 5 ha, T 77 Coasta Luncii = 57 ha, T 65 Valea Ilisei = 14 ha, T 7 Soci = 17 ha, T 68 Coasta Vindereului = 5 ha, T 79, T 78 Chilia = 121 ha, T 108 Prundu Mic = 34 ha, T 109
HOTĂRÂRE nr. 48 din 17 ianuarie 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Iaşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185466_a_186795]
-
bl. D12/21 țel. 211673 18949 LUNGU GAVRIL n.1935 Cluj, Str. Minerilor 28/1 țel. 148810 20875 LUPAS MARIA n.1964 Florești, str. Crișan nr. 1, bl. SP, ap. 7 țel. 265614 3486 MALIN IULIANA n.1957 Cluj, Str. Blănarilor nr. 10 țel. 133817 2007 MARCU ALEXANDRU n.1928 Cluj, Str. Lăcrămioarelor nr. 4, bl. K85, ap. 52 țel. 147751 13567 MARINCEAN ELENĂ n.1947 Cluj, J. J. Rousseau 12, ap. 7 țel. 182960 19099 MARTINOVICI FLORINA CRISTINA n.1956
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
50 țel: 536028; 0745310918 19084 LASZLO ETUS (n. 1955) Cluj-Napoca, Str. A. Vlaicu nr. 2 bl. A5 ap. 68 țel: 419234 3476 LAZĂR ANA (n. 1954) Cluj-Napoca, Str. Bună Ziua 84 B țel: 414817 3486 MALIN IULIANA (n. 1957) Cluj-Napoca, Str. Blănarilor nr. 10 țel: 531408; 0722243670 21885 MARC FELICIA (n. 1970) Cluj-Napoca, Str. Caracal nr. 1 țel: 531988; 0744796921 13567 MARINCEAN ELENĂ (n. 1947) Cluj-Napoca, Str. J.J.Rousseau nr. 12 ap. 7 țel: 582960; 0740189692 19098 MARINCEANU DORINA (n. 1946) Cluj-Napoca
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
n. 1939) Str. Venus Nr. 18bis Sector 5 țel: 4202742; 0744650171 5655 MATEI MIHAELA DANA (n. 1962) Str. Lățea Gheorghe Nr. 17 Bl. C60, Sc. 1, Et. 6, Ap. 37 Sector 6 țel: 4565022 20407 MATEI NICOLAE (n. 1936) Str. Blănari Nr. 10, Sector 3 țel: 3132155 12076 MAZILU DAN (n. 1957) Sos. Mihai Bravu Nr. 3 Bl. ALMO3, Sc. 6, Et. 1, Ap. 201 Sector 2 țel: 6425650; 0723640917 19319 MAZILU MIHAELA CARMEN (n. 1976) Str. Papiu Ilarian Nr. 4
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
și lucrători asimilați 7423 Reglori-montatori mașini de prelucrat lemn 7424 Împletitori de coșuri, confecționeri de perii și asimilați 743 Lucrători în industria textilă și confecții 7431 Filatori 7432 Țesători și tricotori 7433 Confecționeri industriali de îmbrăcăminte, pălărieri și modiste 7434 Blănari și asimilați 7435 Meșteri, croitori în textile și piele 7436 Lucrători în broderie și asimilați 7437 Tapițeri și asimilați 744 Lucrători în prelucrarea pielii și fabricarea încălțămintei 7441 Tăbăcari și pielari 7442 Cizmari și meșteșugari III. 8. GRUPA MAJORĂ 8
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]