587 matches
-
poeziei lui Giurgiuca, și după lectura atentă a creației lirice, Adriana Todoran conchide că Emil Giurgiuca este, „în primul rând un poet al naturii”, continuator în parte al liricii transilvane mesianice, îmbinate subtil cu modernismul și lirica înnoitoare de sorginte blagiană. Prezentarea poeziei se face urmărind motivele fundamentale, cu aprecieri originale de cele mai multe ori: natura, protestul liric împotriva Dictatului de la Viena (1940), reveria, lumea poveștilor și a legendelor, crezul poetic, nostalgia copilăriei, motivele religioase în poezia lui Emil Giurgiuca. Dacă temele
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nostalgici și revendicativi, care aduceau și un decor etnografic, precum Coșbuc, Goga, Cotruș, G. Rotică, Beniuc, la grandioasa viziune cosmică a lui Blaga, precum o cupolă a întregii noastre poezii naționale, trecînd prin caligrafia eseniană a unui Zaharia Stancu ori blagiană a unui Emil Giurgiuca și ajugînd la neoexpresionismul tumultuos al unor șaizeciști precum Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Mihai Elin. Ce presupune această ruralitate, ca un numitor comun al unei diversități frapante? Un simț al concretului, o
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
Ministerul Culturii și Cultelor de la noi, ŤZilele Lucian Blagať, salutate în deschidere de decanul Facultății de Litere. S-a vorbit, în acest context, în ordinea intervențiilor, despre raporturile lui Blaga, poetul, filosoful și diplomatul, cu Portugalia (Mihai Zamfir), despre Ťdefinițiať blagiană a poeziei (Ion Pop), Blaga - un limbaj poetic traductibil (Rodica Zafiu), Ťteoria doruluiť, în lectura d-nelor Maria do Rosario Girao Ribeiro dos Santos și Diana Mihaela Dumitru, Valorizarea teoriei metaforei (Maria Joăo Cutinho), Dramaturgia lui Lucian Blaga (Simion Cristea). La
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
în Lusitania - și urmați de d-na Laura Bădescu, au vorbit despre Blaga și filosofiile naționale, respectiv despre ciclul portughez al poemelor lui Lucian Blaga și prietenia spirituală dintre poet și Nichifor Crainic. Lecturi în română și portugheză din creația blagiană au acompaniat fiecare întrunire. De notat că un pliant cu date bio-bibliografice bogate despre scriitorul și filosoful Blaga n-a lipsit din dosarul colocviului și că în holul Facultății de Litere au fost amenajate câteva vitrine cu cărți ale scriitorului
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
ajuns încă nici la practica normală a achiziționării unor traduceri din autori români, care să fie la dispoziția serviciilor culturale și care să poată fi oferite diverselor personalități locale ce sprijină asemenea manifestări. A fost, acum, cazul volumului de poeme blagiene tradus prin 2001 de d-na Micaela Ghițescu, din care măcar un exemplar ar fi trebuit să fie oferit decanului Facultății de Litere, prefațatorul colocviului. Un astfel de Ťprotocolť s-ar zice că nu e prevăzut încă de regulamentele M.
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Jurgiu. Cu: Victor Rebenciuc, Cristian Pavlu. Genul filmului: Dramă. Durata: 90 minute. Premiera în România: 18.10.2013. Produs de: Libra Film. Distribuit în România de: Transilvania Film. Acolo unde s-a născut veșnicia, adică la sat, cum suna apoftegma blagiană, pensionarul văduv, Costache Moldu (Victor Rebenciuc), își contemplă de pe prispa casei avariate de inundație propria singură tate și un viitor incert. Atitudinea moromețiană a personajului, echivalentă simbolic a unui tragic quo vadis, „Niculae, unde mergem noi, domnule?”, face vizibilă înrudirea
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
2005, 100 p.). Refugiindu-se în poezie, așa cum odinioară scribul la plăcile de lut, cu speranța de a lăsa celor ce vor veni după sine un semn, o urmă, o mărturie, Ion Horea se însoțește cu duhul filosofic al declamației blagiene, dar și cu cel al psalmilor arghezieni: De când aștept prin umbra mea să treci/ Ca un lămpaș pe drum ori prin ogradă/ Și urma Ta s-o simt și să se vadă/ Și fața Ta să n-o mai uit
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
lor. Dacă se va trece la decapitarea sălii, vor fi retezate similar și creștele celor trei pomi fructiferi insurgenți? Un aspect flagrant, care totuși nu a fost sesizat de niciunul dintre apărătorii pînă la capăt și ad-literam ai testamentului spiritual blagian: faptul că monumentele de la Lancrăm și Sebeș ale Poetului sunt plasate cu spatele la celebra rîpă. Oare să nu fi avut cunoștință marele sculptor Romul Ladea de dorința bunului său prieten? Nu cumva, potrivit aceluiași presupus deziderat, monumentele ar fi trebuit amplasate
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
din plicul care conține datele biografice ale autorului. Cel de-al doilea concurs este de artă plastică, de grafică și ex-libris. Acesta este destinat artiștilor plastici din întreaga țară și se referă la realizarea unor lucrări având ca nucleu opera blagiană, precum și graficienilor care pot realiza ilustrații, desene sau grafică la poeme de Lucian Blaga. Pentru ambele competiții termenul limită de înscriere este 29 aprilie 2005, iar plicurile vor fi trimise la Centrul Cultural „Lucian Blaga”, str. Lucian Blaga nr. 42
Agenda2005-13-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283535_a_284864]
-
cît de feluriți sînt cititorii lor. De asemenea, este restrictiv să acceptăm că în „Din Văianu la Toronto” am avea doar un Bildungsroman: ani, fapte, devenire etc. Lectura ne ferește de orice tip de încadrări/absolutizări dogmatice. Înclinăm spre definiția blagiană de „Hronic și cîntec al vîrstelor”. E un punct de vedere... Prof. dr. George Mirea , București, 21.VI.2011 (Solstițiu de vară) Referință Bibliografică: VOLUMUL DE NUVELE„CIREȘE AMARE” AUTOR ION C GOCIU - NOTE DE LECTURĂ / Ion C. Gociu : Confluențe
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
de primăvară). Mai mult decât oricine, Olimpia Sava își dezvăluie sufletul în aceste poeme pentru copii, un suflet scăldat în inocența eternă a vârstei de aur a copilăriei. Din acest substrat ancestral al ființei sale în care s-a retras, blagian, ca un val, sângele strămoșilor, Olimpia Sava scoate nestemate pentru a îmbogăți viața interioară a celor mici și acelor mari. ANA DOBRE 12 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Simfonia naturii și a cuvintelor - de Ana Dobre / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
îl așteaptă mereu de la Creația sa, pentru motivarea împlinirii tuturor făgăduințelor și pentru restabilirea echilibrului tulburat de bezmeticia omului. Eugen Dorcescu recapitulează și recreează psalmi în manieră absolută, străluminând vechile înțelesuri cu sensibilități și exigențe noi, corectând, după dogmă, imaginea blagiană apocaliptică a „Paradisului în destrămare”. Impresia finală, după parcurgerea atentă a psalmilor lui Eugen Dorcescu, este că, măcar pentru multă, multă vreme, nu se mai poate scrie poezie psaltică. Limpezimea de cristal a frazei poetice nu e depășită decât, poate
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
săi de sinceritatea acestuia. Citind recentul volum de poezie,(bilingv, român-englez, traducere Ileana Sandu),intitulat „Forbidden Love/Amor prohibit“, apărut la Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureș, 2015, mi-am pus întrebarea: această poezie este un elixir adevărat sau imaginar? Deoarece cugetarea blagiană ni se arată în toată splendoarea ei în acest volum. Există în versurile poetei interferența a două concepte ce ni se destăinuie încă din titlu. Amorul fiind un sentiment al demnității provenit din conștiința propriei valori a cuiva, prohibit însemnând
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
8 (72), august 2016, este luminoasă, instructivă și educativă. Mai dau, în acest sens, câteva titluri: Marian Nencescu, „Cine sunt «ai noștri»?”, filmologie, p.4; George Petrovai - „Unio mystica, sau calea plotiniană spre Absolut”, p. 7; Constantin Miu - „Poetica psalmilor blagieni”, p 12; Daniel Marian - „Întregirea iubirii prin ea însăși”, p 14; Anca Sârghie - „O carte de învățătură despre Japonia”, p. 15; Petru Hamat - „Poezia ca un puzzle. Moarte a lui Federico Garcia Lorca”, p. 17; Octavian Mihalcea - „Nebănuite propensiuni labirintice
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]
-
de la începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană - expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat. Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
cele mai importante exercitate de Ananke este cenzura (latinescul censura - control). Ananke efectua - se poate spune așa - o cenzură cosmică. După cum același Lucian Blaga vorbea, în cadrul sistemului său filosofic, de o ,,cenzură transcendentă’’, pe care o instituie Marele Anonim (metafora blagiană pentru divinitate) pentru a opri cunoașterea paradisiacă. Deci există cenzură și la un nivel mai înalt, nu numai politic, ca să facem o glumă metafizică. Nu există libertate spontană. Libertatea junglei este numai pentru animale. G. Călinescu spunea, într-una din
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
etc. Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian - tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditațional-biblic, eroul liric evoluând ca „un etern balerin-cosmonaut“ între dionisiac și apolinic, între profan și sacru, între esențe / chintesențe derivate din monumentalitatea expresionist-brâncușiană, ori blagiană / gottfried-benn-iană, evadarea din mrejele magnetice ale sferei Yin spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând,astfel,la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului,cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă, este un adevăr crut,o constatare,din păcate.a unei realități din mediul rural,valabilă și astăzi.Dacă”se mai trăiește,astăzi,în evul mediu”(“Ziarele”). Este o vin[ ;I a promov[rii unei astfel
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
profilul Poetului se desprinde astfel ca o primă și semnificativă neliniște între motivele conținute în volum. Răsfirat în „Flori de dragoste” pentru tot ce-l înconjoară și înmănunchiat în cântec spre stele cu însemnele pământului poetul își regăsește identitatea în blagianul somn prin rotunjimile tainice ale reliefului încrustat cu patima cuprinderii în cuvânt: „Aici a dormit poetul/ unde i-a stat capul / iarba a încolțit asemeni ideilor”. (pag.29) Dealtfel ființa sa se regăsește în esențele locului țâșnind în lumina viței
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
E greu să califici poezia Luminiței, de fapt, însăși poezia este aproape imposibil de calificat. Ar fi ca și cum, pentru infinitele stări create, s-ar încerca disciplinarea, înserierea și etichetarea lor, afectându-le astfel, grav, frumusețea și unicitatea. Uneori argheziană, alteori blagiană, străbătută de subtile doze de umor minulesciene, lejeritatea și detașarea stănesciană, ori împrumutând din contemporaneitate accente sociale, poezia Luminiței Zaharia este VIE. La fel de vie cât poate fi un vis propriu, născut târziu în noapte și volatilizat în zorii zilei, pentru ca
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
motive lirice cât mai numeroase precum: aventura vieții, a căutărilor („Călător”), idealul perfecțiunii supreme („Cântec”) dionisiaca bucurie a existenței („Revelație”), sentimentul scurgerii timpului în dezavantajul eroului liric și îndemnul stenic la ... prețuirea clipei. *** Cu ultimul grupaj, intitulat cu o formulare blagiană, „Să auzi neauzitul”ne găsim cufundați într-o zonă nepoetică în care limbajul devine prea slobod, cu imagini prozaice și formulări stânjenitoare. Se denaturează și se demistifică puritatea și frumusețea actului iubirii, se ajunge la macularea nobleței erotismului ca sentiment
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Eminescu se trage de la Cotruș. În filozofia culturii, Lucian Blaga validează această metaforă, marcând o nouă treaptă în receptarea poetului, îmbrăcând haina mitico-poetică. Eminescu îl ajută pe Blaga să descopere și să-și urmeze calea proprie de artist. Izoarele inspirației blagiene se află în universul eminescian.. Blaga vede în Eminescu „conștiința etnică” românească, „focar receptor și emițător al categoriilor abisale... de un romantism...creator”, cu stări de melancolie și dor. Și Eminescu și Blaga sunt mari creatori de mituri poetice. Amândoi
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută în vin și în pocale,/ căci uite trandafirul în sânge cum burează/ fără să muște, lacom vestindu-mă-n petale ... ” Limbajul purificat, grațios și meditativ, cu vagi ecouri din vitalismul blagian, mărturisește jubilația simțurilor tinere și caste. Deși poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, ea ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în Cuvânt! La acel moment, al efervescenței Cenaclului „Numele Poetului”, Theodor Răpan
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]