709 matches
-
Regulii pe care vreau S-o dau, privind tutunul. II Otrăvurile (precum arsenicul sau opiul) pot, prin folosire, Să-și piardă mult din puterea lor mortală, intrinsecă; Totuși, sunt Încă otrăvuri: astfel abuzul De buruieni dăunătoare (peste care a căzut Blamul marilor bărbați - fie ca suc, Ori frunze, ori praf) ce la această oră Mulți o cred nevinovată; dar să știi că Pentru sănătate e vătămătoare. III Urban al optulea, citim În pagina istoriei, I-a excomunicat pe cei ce prizează
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
act nu a reușit să obțină votul populației, fiind vehement criticat. Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interesele. În eforturile de a respecta procedura standard de adoptare, Uniunea Europeană s-a confruntat cu un eșec interpretat de eurosceptici atât ca un vot de neîncredere față de integrarea statelor din viitoarele valuri de aderare, cât și ca un vot de blam adresat prestației politice a guvernelor naționale. Relevanță și viabilitate Tipurile de obiective ale politicii sociale sunt: promovarea unor bunuri publice, protecția ori securitatea socială și dezvoltarea socială. În ceea ce privește acest ultim concept, cel de dezvoltare socială, politica socială „formulează obiective de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca tentații carnale pe care preaînțeleptul Ulise a știut să le evite. Dar adulterul nu putea fi explicat în termeni stoici. De aceea exegeții nu s-au sfiit să stigmatizeze viciul recurgând la artificii pedagogice subtile: interpretări menite să accentueze blamul. În cazul Elenei, de exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de luptă în toiul acesteia, pentru o „partidă” de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
materiale, prestigiu moral). Grupuri până nu demult bine situate sunt etichetate negativ (burghezi, exploatatori) și plasate la periferia socialului sănătos, pe când grupurile mai puțin bine situate devin grupuri favorizate, exprimând sănătatea morală a societății, normalitatea. Apartenența la prima categorie atrage blamul, discriminarea, etichetarea negativă, identificarea cu al doilea grup semnifică înscrierea de partea cea bună, împărtășirea unor credințe și convingeri sănătoase. Acțiunile colective sunt coordonate apoi de identitatea colectivă, comună actorilor sociali. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că identificarea cu un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
invitați oficial în țară și acreditați ca atare. Sunt suficiente documente care atestă demersurile juridice, atât înainte, cât și după 1990, ale persoanelor persecutate din acest motiv; ele au contestat desfacerea contractelor de muncă prin art. 130, lit. i, precum și blamul public ce a ajuns, prin interdicția operei științifice și a accesului la munci corespunzătoare pregătirii, la o reală condamnare la moarte civilă. Diversiunea oficialităților vremii, chiar anacronică și pentru lagărul comunist, a avut succes, abătând atenția populației de la adevăratele cauze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adevărat că ea inaugura explorarea sistematică a unei problematici ce avea să constituie obiectivul pe termen lung al istoricului literar: studiul ideologiilor literare din perspectivă comparată și sociologică. Subiectul era ingrat; despre revoluționarul, gânditorul și scriitorul pașoptist se formulaseră deopotrivă blamuri și elogii, iar opera descuraja prin masivitatea și diversitatea ei contradictorie. Meritul lui P. stă în abordarea comprehensiv-detașată, din unghiul perioadei traversate de scriitor și pe care acesta o ilustrează exemplar. Faptul că Heliade n-a putut „să urmărească o
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Dan Deșliu, Ion Brad, Aurel Rău, care s-ar fi situat pe „linia minimei rezistențe” în materie de „măiestrie”; existau și exemple pozitive: Nina Cassian, Eugen Frunză, Eugen Jebeleanu. Încălcarea unor convenții artistice, fie și perimate, spargerea unor tipare atrăgea blamul organelor de îndrumare și control, nu doar fiindcă putea face comunicarea mai greu accesibilă oamenilor simpli, ci și pentru că inovațiile învederau o dorință de vedetism, expresie a individualismului burghez, și, mai mult decât atât, deveneau susceptibile de a tenta sincronizarea
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
ar veni [...]. Voi alunga cât mai hotărât, ca pe-o Satană, ipocrizia și, vorbind de o scriere, voi căuta să transcriu cât mai lămurit ecourile abia distincte, voi vorbi, cu alte cuvinte, cu pasiune, disprețuind sau lăudând după împrejurări [...]. Dacă blamul va fi de multe ori surâzător, în loc să fulgere a spaimă ca-n Apocalipsă, entuziasmului meu însă nu-i voi pune frâu și slobod îl voi lăsa să măsoare zările.” În viziunea criticului, aspirația de a înțelege literatura ar reprezenta facultatea
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e greu de susținut. Oricine poate fi orice și poate face orice, pentru ca în același timp să pretindă cu totul altceva, fără a exista vreun blam public în consecință. Cel mai adesea, acțiunile de acest tip se produc în politică și în sfera culturală, vizând activități, relații sau privilegii și, într-o mult mai mică măsură, roluri sociale propriu-zise. Consecința este că între ordinea expresivă și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
hrană imperisabilă a cititorilor cu cultură generală. Pe lângă filologi, numeroși teologi, filozofi, artiști, istorici ai Antichității, dar și simpli creștini lipsiți de aceste calificări profesionale pot profita cu toții, fiecare într-o altă măsură, de întâlnirea cu opera evagriană. Votul de blam dat „profanilor” de către editor este semnul unei regretabile aroganțe. Sensul scrierilor patristice nu este acela de a edifica minoritatea unor „specialiști”, ci de a întări mai întâi trupul Bisericii și de a trezi sufletele căutătoare de adevăr. Editorii moderni au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
emoțional este necunoscut și necontrolat din cauza percepției socioculturale asupra abuzului, a nerecunoașterii acestuia ca atare sau a unor forme specifice (spre exemplu, abuzul emoțional), a lipsei măsurilor de protecție a mamei și copilului care ar putea declara abuzul, teama de blamul public. Problematica abuzului este prea puțin cercetată și cunoscută. Lipsesc rapoartele oficiale în domeniu și, în general, populația este prea puțin preocupată de această problemă, deși indicatorii prezenței acestui fenomen sunt din ce în ce mai vizibili. În plus, în gospodăriile rurale se obișnuiește
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
11 septembrie, o persoană pe care altminteri o consider una dintre cele mai rafinate critice literare și intelecutale ale lumii contemporane - Susan Sontag. Într-un text apărut În The New Yorker se producea practic ceea ce se numește un transfer de blam. Răspund foarte simplu că avem de-a face cu o ispită nihilistă, cu o recrudescență a nihilismului. Înainte de toate, cum bine l-a identificat Nietzsche, nihilismul echivalează cu dispariția marilor valori. Nietzsche a fost deopotrivă exponentul, dar și detectorul acestei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a fi Uniunea Europeană, pe lângă care, de fapt, ani În șir, Statele Unite ne-au susținut foarte bine. În momentul În care s-a produs această despărțire, România se afla Într-o situație extrem de inconfortabilă, obiectiv vorbind. Nu aș aduce neapărat un blam puterii de la București pentru aceste declarații oarecum contradictorii. Problema regimului de la București, cum am spus-o de multe ori, nu e neapărat politica externă, ci politica internă. Faptul că timp de cincisprezece ani, dar mai ales În ultimii patru ani
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
toate părțile, să vadă dacă nu cumva a fost pătată. Își simte mâna dreaptă zvâcnind. Ca să o controleze, îl apucă pe Paterculus cu putere de braț. Răspunde precipitat, cu o strâmbătură disprețuitoare: — De ce nu te gândești să arunci mai degrabă blamul pe neîn demânarea celor doi popi, care ar fi trebuit să-l omoare de prima dată? În acest moment berbecul se prăvălește din picioare, la câțiva metri de ei. Este adus pe umeri înapoi la altar. Imediat, haruspicii se apropie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
țară, guvernul conservator s-a confruntat cu o opoziție puternică, atât din partea liberalilor cât și din partea unor membrii ai partidului conservator. În cele din urmă, la 12/24 februarie 1901, guvernul condus de către Petre P. Carp a primit vot de blam în parlament, primul ministru fiind nevoit să-și prezinte demisia regelui Carol I2419. Acceptând demisia guvernului conservator, la 14 februarie 1901, regele Carol I l-a desemnat prim ministru al guvernului pe Dimitrie A. Sturdza, ce ocupa și fotoliul de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
îl informa pe ministrul de Interne în legătură cu faptul că "prin ordinele noastre nr. 2 231 și nr. 2 238 am aplicat domnilor Dimitrie Strat, subprefect al plășii Tulcea, și Gheorghe Coandă, subprefect al plășii Isaccea, ca pedeapsă disciplinară, avertismentul cu blam pentru motivul că au contravenit dispozițiunilor art. 38 alin. 2 din legea pentru organizarea autorităților administrative exterioare prin faptul că nu au inspectat nicio comună din plasele dumnealor în luna februarie anul curent"3103. Într-un proces-verbal încheiat la 22
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a întâmplat cu mine. Mă cunoștea bine, coleg talentat, de viitor. De ce am căzut în abatere? Oare nu era vinovată și organizația de partid că nu m-a ajutat mai din timp? Propunea să mi se dea vot de blam cu avertisment. Răsfoiesc acum la Bibliotecă ziare și reviste din acei ani de demult, de început al fricii. Eram copil pe atunci. Nu-mi păsa sau eram învățat a crede, așa cum am crezut mulți ani mai apoi. Înțeleg cum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
printre rândurile de tipar, cu un creion "Hardmuth" nr. 3, cu ciocul ascuțit subțire! Când găsea însă vreun băiat afară din bancă sau îl supăra vreunul în cursul lecției, se-nfuria și ne pedepsea, ascultîndu-ne declinări sau conjugări ― vot de blam pe care și-l da singur, pentru că el știa că habar n-avem de aceste chestiuni gramaticale. De fiecare dată întreba în mod invariabil, automat, de parcă ar fi pus aceeași și aceeași placă de patefon: ― A fălfăi... a germina, a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Ji, jig, jigo. Să plece. Să plece jigodia“. Cor mic, în surdină. Capul mesei lovi cu unghia în sticla mesei. Se făcu liniște. „Da, să ne părăsească Beleaua, cu bolile și ideile sale bolnave. Să-i dăm șansa. Vot de blam cu avertisment. Avertisment de eliberarea locului.“ Tânărul procuror din capul mesei își îndreptă ochelarii și reîncepu să citească referatul. Nu se mai distingea nimic. Sunet abolit, măștile batraciene clămpăneau cuvinte fără sonor și făceau cu ochiul. Paloarea lustruită a măștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
înfruntă privirea. Nu clipi, încercă să deslușească cicatricea de lângă sprânceana stângă a brunetului. O vagă urmă, ca o zgârietură. Putea fi SEMNUL sau putea fi doar o zgârietură, cine știe... — Nerespectarea statutului se pedepsește cu observație, mustrare, avertisment, vot de blam, excludere, recită brunetul, zâmbind. Zâmbea!... de ce zâmbea, oare, cu dinții lui mari și galbeni? Dominic scrută din nou, sprânceana, zgârietura aceea de unghie sau lamă sau insectă, cine să știe. Puse deoparte broșura, trase primul dintre ziare. VIAȚA NOASTRĂ, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
echipaj, ori să aprofundeze singur cauzele. Dacă o alegea pe prima și faptele dovedeau că se înșela ― cum altfel nădăjduia cu disperare ―, provoca o cădere ireparabilă a moralului colegilor săi. Dimpotrivă, nedeclararea a tot ceea ce știu l-ar fi costat blamul general și urmări legale. Dacă lucrurile pe care le știa erau exacte, ceilalți vor afla cât de curând adevărul. Ash, instalat la pupitrul central al calculatorului medical, programa întrebare după întrebare. Obținea câteodată un răspuns semnificativ pe care-l confrunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cârciumi întunecate și, lângă godinul încins, cu aburi ieșindu-mi din haine, beam câte un jeneever de unul singur, pe când ală turi câte-un cuplu de lesbiene se săruta languros, ostentativ. Nimeream de multe ori în cartierul roșu și um blam, anonim în marea de bărbați ce se holbau la vitrine, pe lângă barurile și erotic-show-urile care-și aruncau luminile reclamelor peste valu rile sumbre ale canalelor pline de case plutitoare. Femei în com bi nezoane roșii, cu fabuloase peruci ultramarine, mă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
care-l înconjurau. Avea nevoie de fața unui om matur, sănătos, cu o provire directă, a cărui dragoste desființa orice fel de avantaj pe care-l avea față de ceilalți, o figură deloc triumfătoare sau vinovată, pentru că triumful este înfumurat, iar blamul este lucrarea Diavolului. Scormoni în căutarea unei expresii creștine printre vechile desene. O schiță a lui Coulter afișa o față prietenoasă, calmă și netemătoare, dar prea meditativă, iar cea a lui McAlpin era calmă, puternică, dar avea pleoape disprețuitoare. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trebuit să-i dăm ceva“. Din păcate nici unul dintre ceilalți (care erau fără îndoială conservatori de dreapta) nu a răspuns favorabil îndemnului ei la caritate, gândind, cu siguranță, că niște cenți aruncați în calea mea ar fi un vot de blam pentru prosperitatea statului. „N-ar face decât să se ducă și să-și mai cumpere ceva de băut“, își împărtăși opinia, cu voce nazală și o mulțime de „r“-uri, o altă femeie, o bătrână zbârcită, a cărei față trăda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]