249 matches
-
nr. 209. Jud. Arad Cosmetice Artodeur, Arad, str. Mărășești nr. 66-68. Steaua (pe lînga farmacie), Arad. Jud. Bihor Cosmetice Hormorex, Oradea, str. Ecat. Teodoroiu nr. 2. Jud. Cluj Cosmetice Mol Moș, Cluj, piața Malinovschi nr. 13. Jud. Covurlui Laboratoare chimico-farmaceutice Blau Chimicale, Galați. Jud. Iași Cosmetice Leon Harț, Iași, str. Ștefan cel Mare nr. 10. Jud. Prahova Laboratoare chimico-farmaceutice Toriescu, Ploiești, str. Basasab nr. 1. Jud. Sibiu Laboratoare chimico-farmaceutice Tulceanu, Sibiu, str. Coșbuc Nr. 16. Cosmetice Phenix, Sibiu, str. Turnului nr.
DECIZIE nr. 49.684 din 14 iunie 1949 privind completarea Decretului nr. 134 din 2 aprilie 1949 , relativ la unele unităţi sanitare naţionalizate, omise a fi trecute în tabloul publicat, anexat acelui decret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128974_a_130303]
-
decizie rapid și este dependent de opțiunile alterilor, atunci este de așteptat ca decizia să se ia mult mai rapid în condiții de eterogenitate scăzută (Robbins, 2002), situație care poate fi în favoarea ego-ului. În ego-rețeaua nr. 2, scorul de eterogenitate Blau este de 0,569, iar valoarea normalizată este de 0,854 (figura 3.8). De exemplu, în această rețea există trei categorii de alteri din punctul de vedere al apartenenței religioase (nuanțele diferite de gri indică apartenența religioasă). Calitatea compozițională
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
focal (ego). Aceasta face referire la numărul alterilor care dețin niveluri înalte de resurse de care ego ul are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau. Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri de care are nevoie, cu atât este de așteptat ca acesta să aibă mai mult capital social. 3
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la diminuarea șanselor de apariție a blatismului. Transformarea structurii relațiilor de schimb în structuri sociale cu elemente de interdependență depinde de structura schimburilor sociale și de organizarea temporală a acestora. 4.2.2.3.4. Dezvoltarea încrederii și dependența serială Blau (1964) a propus încrederea ca soluție la problema nonreciprocității implicate de schimburile reciproce. Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește un actor încredere că partenerul său de schimb nu va defecta și că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește un actor încredere că partenerul său de schimb nu va defecta și că va avea un comportament reciproc de returnare a beneficiilor? Iată soluția propusă de Blau (1964: 94) pentru impunerea încrederii: De obicei... relațiile de schimb 32 se dezvoltă în urma unui proces lent, care începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de interdependență mutuală, posibilitatea blatismului este inexistentă (de exemplu, coautoratul). 32. Este vorba despre relațiile de schimb reciproc. Pentru Blau, relațiile de schimb direct negociat trebuiau respinse, ele neintrând în domeniul de aplicabilitate al teoriei schimbului social. scăzut. Un angajat își poate ajuta un coleg de muncă de câteva ori. Dacă acel coleg nu îi întoarce ajutorul primit, angajatul a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) b. Schimburi dependente serial (schimburi negociate) (A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) c. Schimburi dependente serial (schimburi reciproce) A → B → A → B → A → B Sursă: Molm (1994: 171). Conform dependenței seriale în concepția lui Blau, actorii își pot controla comportamentele de schimb în funcție de comportamentele de schimb ale celorlalți (ce se schimbă într-o relație determină conținutul schimbat din altă relație succesivă). A îi oferă unilateral beneficii lui B, la momentele t1, t2 și t3. Dacă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003; Berman, Karen, Knight, Joe, Inteligența financiară, Editura Curtea Veche, 2011; Blau D. Francine, Ehrenberg G. Ronald (editori), Gender and Family Issues în the Workplace, Russell Sage Foundation, New York, 2000; Betz, Albrecht, Exil et engagement. Les intellectuels allemands et la France 1930-1940, éditions Gallimard, Paris, 1991; Binoche, Jacques, Histoire des relations franco-allemandes
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
etimon (rom. bască, comparabil cu germ. Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de alcool"), ci locuțiunea însăși este un calc parțial după germ. blau machen (scris și blaumachen) "a chiuli, a absenta nemotivat, a lipsi de la lucru sau de la școală" (machen "a face"); rom. bloc "clădire mare, cu mai multe etaje, împărțită în apartamente" (< germ. Block, engl. block "idem") a fost explicat, eronat, din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte un limerick nemțesc, un schlimmerick, compus de un amic al ei germanofon (și, prin urmare, filosofofil): „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/ den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/ das Blau war blass,/ die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Între noi, nicio convorbire, constată subit, Nora Aron, ci numai o stupidă pălăvrăgeală vană. — Zwischen uns, kein Gespräch, nur ein ödes albernes Gerede, traduse sec Vasile Elisav. — Se-sec, se bâlbâi Nora Aron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a aspectelor psihologice a relației angajat-angajator evidențiază implicațiile consecințelor motivaționale în generarea de noi idei. Denise Rousseau clasifică contractele psihologice în funcție de relațiile de schimb care le generează: unele sunt tranzacționale, iar altele relaționale 9. Clasificarea a fost aprofundată de Peter Blau în celebra sa lucrare Exchange and Power in Social Life în care schimbul a fost apreciat ca având sorginte economică sau socială. Spre deosebire de tranzacțiile economice, în care un contract explicit sau implicit stipulează dinainte obligațiile precise care revin ambelor părți
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Support and Supportive Human Resource Practices in the Turnover Process", în Journal of Management, 29, 2003, pp. 99-118. Festinger, Leon, A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford University Press, Stanford, 1975. Marshall, Geroge, Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. Blau, P., Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964. Boncu, Ștefan, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. Pop, L. M., Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Rawls, John, A
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
in the Employment Relationship", în Trends in Organizational Behavior, C. Cooper și D. Rousseau (eds.), vol. 1, 1994, pp. 91-109. 9 Denise Rousseau, Psychological Contracts in Organizations: Understanding Written and Unwritten Agreements, Sage Publications, Londra, 1995, p. 91. 10 Peter Blau, Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964, p. 315. 11 Ștefan Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. 1 Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i Duncan, 1967) este revelator pentru importan?a atribuit? acestui fenomen, cu rolul de legitimare a inegalit??îi condi?iilor prin egalitatea �?anselor� pe care trebuie s? o m?soare, ?i prin presupusa eficacitate de antidot al rigidit??îi structurilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
contraintuitive ale ac?iunii colective (Merton, 1949; Merton ?i colab., 1959), ca ?i �n c�mpul sociologiei ?tiin?ei (Merton, 1938, 1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ri nord-americane ADORNO Theodor W. (1903-1969): La Personnalit� autoritaire (1950), trad. 1950. BALES Robert: Interaction Process Analysis (1950). BARBER Bernard: Science and the Social Order (1952). BENDIX reinhard (n?scut �n 1916), Lipset Seymour M.: Class, Status and Power (1953). BLAU Peter M. (n?scut �n 1918): The Dynamics of Bureaucracy (1952); Et DUNCAN Otis D.: The american Occupational Strcuture (1967). BUCKLEY W. (Ed.): Modern Systems Research for the Behavioral Scientist (1968). CLINARD Marshall B. (Ed.): Anomy and Deviant Behaviour (1964
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Runciman, 1966) datorate absen?ei unui asemenea echilibru. Aplicat? la organiza?îi, aceast? schem? d? seama de �loialitatea� indivizilor atunci c�nd cunosc echilibrul, precum ?i de abandonul (exit) sau de protestul lor (voice) �n caz contrar (Hirschman, 1970). Peter Blau a utilizat aceast? schem? �n studiul emergen?ei �normelor de reciprocitate� plec�nd de la distribu?ia diferen?ial? a puterii �ntre grupurile sociale (1964), iar William Goode pentru a explica distribu?ia prestigiului (1979). Aceast? paradigm? � care se �ntoarce la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai bun? tradi?ie american?, a lucr?rilor �n care datele empirice s�nt construite ?i interpretate dup? proceduri riguroase ?i care ajung la formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre grupurile sociale (Blau ?i Schwartz, 1984). Progresele realizate �n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate. St? m?rturie succesul repurtat, �n cursul anilor ?aptezeci, de modelul de analiz? multivariat? bazat pe tehnică regresiei multiple
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]