249 matches
-
un document din 1705, publicat de N. Iorga). bleu, brun, gri Ca și unele limbi romanice occidentale, româna a împrumutat aceste trei nume de culori din franceză, care le-a împrumutat, la rândul ei, din superstratul germanic: bleu (cf. germ. blau, engl. blue), brun (cf. germ. braun), gris. De remarcat, în cazul lui brun, că acest cuvânt germanic apare sub forma latină brunus într-o glosă a lui Isidor de Sevilla (secolele 6-7). La cele trei cuvinte nume de culori împrumutate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cea a raportului dintre preferințele personale (perspectivă susținută de Catherine xe "Hakim"Hakim) și structura (instituțiile și mecanismele) pieței muncii (perspectivă susținută, printre alții, de Rosemary xe "Crompton"Crompton și Fiona xe "Harris"Harris și, parțial, de Francine D. xe "Blau"Blau, Marianne A. xe "Ferber"Ferber șiAnne W. xe "Winker"Winker) în stabilirea cadrului de analiză a situației femeilor pe piața muncii. Prin referire la ceea ce este generic cunoscut ca politici de reconciliere a muncii cu familiași viața privată, voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
a raportului dintre preferințele personale (perspectivă susținută de Catherine xe "Hakim"Hakim) și structura (instituțiile și mecanismele) pieței muncii (perspectivă susținută, printre alții, de Rosemary xe "Crompton"Crompton și Fiona xe "Harris"Harris și, parțial, de Francine D. xe "Blau"Blau, Marianne A. xe "Ferber"Ferber șiAnne W. xe "Winker"Winker) în stabilirea cadrului de analiză a situației femeilor pe piața muncii. Prin referire la ceea ce este generic cunoscut ca politici de reconciliere a muncii cu familiași viața privată, voi arăta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
de piața muncii, deoarece activitatea profesională, respectiv cariera, nu constituie principalul lor interes. În opoziție, femeile dedicate vor alege să investească în cariera lor, așa cum ar părea că sugerează, până la un punct, și teoria capitalului uman. Modelul capitalului uman (xe "Blau"Blau, xe "Ferber"Ferber, Winkler, 1997) pornește de la premisa că un procent important al inegalității de gen pe piața muncii poate fi explicat prin analiza condițiilor anterioare (nivelul de educație) și ulterioare (investiția în dezvoltarea profesională, timpul alocat muncii salariate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
piața muncii, deoarece activitatea profesională, respectiv cariera, nu constituie principalul lor interes. În opoziție, femeile dedicate vor alege să investească în cariera lor, așa cum ar părea că sugerează, până la un punct, și teoria capitalului uman. Modelul capitalului uman (xe "Blau"Blau, xe "Ferber"Ferber, Winkler, 1997) pornește de la premisa că un procent important al inegalității de gen pe piața muncii poate fi explicat prin analiza condițiilor anterioare (nivelul de educație) și ulterioare (investiția în dezvoltarea profesională, timpul alocat muncii salariate, decizia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
în procesul de elaborare a politicilor publice, Editura Maiko, București. Benschop, Yvonne; Halsema, Lilian; xe "Schreurs"Schreurs, Petra, 2001, „The Division of Labour and Inequalities Between Sexes: An Ideological Dilemma”, Gender, Work and Organization, vol. 8, nr. 1, ianuarie. xe "Blau"Blau, Francine D.; xe "Ferber"Ferber, Marianne A.; xe "Winker"Winker, Anne W., 1997, The Economics of Women, Men, and Work, ediția a III-a, Prentice Hall, New Jersey. xe "Crompton"Crompton, Rosemary; xe "Harris"Harris, Fiona, 1998, „A Reply
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
procesul de elaborare a politicilor publice, Editura Maiko, București. Benschop, Yvonne; Halsema, Lilian; xe "Schreurs"Schreurs, Petra, 2001, „The Division of Labour and Inequalities Between Sexes: An Ideological Dilemma”, Gender, Work and Organization, vol. 8, nr. 1, ianuarie. xe "Blau"Blau, Francine D.; xe "Ferber"Ferber, Marianne A.; xe "Winker"Winker, Anne W., 1997, The Economics of Women, Men, and Work, ediția a III-a, Prentice Hall, New Jersey. xe "Crompton"Crompton, Rosemary; xe "Harris"Harris, Fiona, 1998, „A Reply to
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
specifice și sarcini prealabil ordonate pot primi această denumire. O colectivitate ai cărei membri nu au funcțiuni sistematic legate și activități fixate dinainte nu constituie o organizație. În literatura de specialitate, organizațiile formale se clasifică după mai multe criterii. P.M. Blau și W.R. Scott, utilizând criteriul primului beneficiar, împart organizațiile în: organizații reciproc avantajoase în care primul beneficiar este însuși membrul organizației (partide politice, sindicate etc.); concerne de afaceri în care primul beneficiar este patronul (firme industriale, comerciale, bănci, etc.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de bună, scumpă Carmen, încât să ne traduci tâmpenia aia de „schlimmerick“, întrebă ea. — Care „schlimmerick“, făcu pe proasta Carmen, — Cum care „schlimmerick“, interveni Vasile... „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/das Blau war blass,/die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Dar Martin Heidegger nu este traductibil, ripostă Carmen, cu un aer doct. — Păi, Heidegger e autorul poezioarei? — Nu, zise,-n locul domnișoarei Carmen Carpen, profesorul Vasile Elisav, care prinsese șpilul, în sfârșit, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte un limerick nemțesc, un schlimmerick, compus de un amic al ei germanofon (și, prin urmare, filosofofil): „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/ den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/ das Blau war blass,/ die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Între noi, nicio convorbire, constată subit, Nora Aron, ci numai o stupidă pălăvrăgeală vană. — Zwischen uns, kein Gespräch, nur ein ödes albernes Gerede, traduse sec Vasile Elisav. — Se-sec, se bâlbâi Nora Aron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i Duncan, 1967) este revelator pentru importan?a atribuit? acestui fenomen, cu rolul de legitimare a inegalit??îi condi?iilor prin egalitatea �?anselor� pe care trebuie s? o m?soare, ?i prin presupusa eficacitate de antidot al rigidit??îi structurilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
contraintuitive ale ac?iunii colective (Merton, 1949; Merton ?i colab., 1959), ca ?i �n c�mpul sociologiei ?tiin?ei (Merton, 1938, 1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ri nord-americane ADORNO Theodor W. (1903-1969): La Personnalit� autoritaire (1950), trad. 1950. BALES Robert: Interaction Process Analysis (1950). BARBER Bernard: Science and the Social Order (1952). BENDIX reinhard (n?scut �n 1916), Lipset Seymour M.: Class, Status and Power (1953). BLAU Peter M. (n?scut �n 1918): The Dynamics of Bureaucracy (1952); Et DUNCAN Otis D.: The american Occupational Strcuture (1967). BUCKLEY W. (Ed.): Modern Systems Research for the Behavioral Scientist (1968). CLINARD Marshall B. (Ed.): Anomy and Deviant Behaviour (1964
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Runciman, 1966) datorate absen?ei unui asemenea echilibru. Aplicat? la organiza?îi, aceast? schem? d? seama de �loialitatea� indivizilor atunci c�nd cunosc echilibrul, precum ?i de abandonul (exit) sau de protestul lor (voice) �n caz contrar (Hirschman, 1970). Peter Blau a utilizat aceast? schem? �n studiul emergen?ei �normelor de reciprocitate� plec�nd de la distribu?ia diferen?ial? a puterii �ntre grupurile sociale (1964), iar William Goode pentru a explica distribu?ia prestigiului (1979). Aceast? paradigm? � care se �ntoarce la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai bun? tradi?ie american?, a lucr?rilor �n care datele empirice s�nt construite ?i interpretate dup? proceduri riguroase ?i care ajung la formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre grupurile sociale (Blau ?i Schwartz, 1984). Progresele realizate �n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate. St? m?rturie succesul repurtat, �n cursul anilor ?aptezeci, de modelul de analiz? multivariat? bazat pe tehnică regresiei multiple
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1984), trad. 1988. BELLAH Robert N.: Beyond Belief (1970). BERGER Joseph, ZELDITCH Morris Jr.: Status, Rewards and Influence (1985). BERGER Peter L., LUCKMANN Thomas: La Construction sociale de la r�alit� (1966), trad. 1986. BIRNBAUM Norman: Toward a Critical Sociology (1971). BLAU Peter M. (n?scut �n 1918): Exchange and Power în Social Life (1964).; Inequality and Heterogeneity, a Primitive Theory of Social Structure (1977); Et SCHOENHERR P.A.: The Structure of Organizations (1971); Et SCHWARTZ J.E.: Crosscutting Social Circles: Testing a Macrostructural
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să fie percepută de către membrii organizației în cadrul conceptelor particulare care sînt reflectate de vocabularul folosit în organizație. Categoriile și schemele de clasificare particulare pe care ea le folosește devin, pentru membrii organizației, mai curînd atribute ale lumii decît simple convenții (Blau, 1955). Importanța acordată schemelor concepționale ale organizației este deosebit de mare în absorbția incertitudinii (6.27). Absorbția incertitudinii se produce cînd consecințele, deduse dintr-un ansamblu de dovezi și deducții, sînt comunicate în locul dovezilor înseși. March și Simon afirmă că, prin
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de norme general acceptate" în rândul populației. Integrarea politică este astfel menținută pentru că liderii nu pot acționa dincolo de anumite limite fără a-și pune în pericol propriul statut în cadrul instituției sau grupului, sau chiar existența entității pe care o conduc (Blau, 1964: 168-223). Integrare politică și societăți plurale Astfel, integrarea politică se referă la gradul în care liderii instituțiilor și grupurilor sunt în armonie cu autoritățile naționale sau doresc să le înfrunte. Nu toți liderii instituțiilor sau grupurilor se pot angaja
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
and the State, ed. W. Connolly (1984). Cea mai sistematică încercare de a măsura unele aspecte ale legitimității în contextul societăților divizate este aceea a lui R. Rogowski, Rational Legitimacy (1974). Pentru o analiză a sprijinului în cadrul grupurilor, vezi P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964: în special capitolele 7 și 8). Au existat mai multe analize sistematice ale integrării, în parte datorită urgenței problemei în multe părți ale lumii. Pentru o prezentare generală, vezi C. Ake, A Theory
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ai sistemelor politice cât și instrumentele prin care cererile sunt canalizate în aceste sisteme. Totuși, ele nu sunt cu adevărat și pe de-a-ntregul "în" politică; ele evoluează liber în societate și intră în politică în funcție de împrejurări (Truman, 1951: 45-65; Blau, 1964: 118-25). După cum se știe, unele grupuri sunt implicate atât de des în luarea de decizii publice încât activitățile lor nu pot fi deosebite clar de activitățile politice; însă majoritatea grupurilor sunt implicate doar intermitent în procesul politic. Studiul comparativ
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Europe and the USA, ed. de D. Rucht (1991). O analiză a rețelei grupurilor în statele comuniste poate fi găsită la L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: 216-29). Pentru o evaluare a vieții interne a grupurilor, vezi P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964). Pentru o analiză mai detaliată a distincției între grupurile comunitare și cele asociative, vezi F. Toennies, Community and Association (ediția Londra, 1955). Capitolul 8 Comunicarea politică și mijloacele de comunicare Introducere În cursul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
research in political protest", în T.R. Gurr, ed., Handbook of Political Conflict (1980) New York, NY: Free Press, pp. 167-237. Grupuri S. Barnes, M. Kaase et al., Mass Participation in Five Western Democracies (1979) London and Los Angeles, Calif.: Sage. P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964) New York, NY: Wiley. A.F. Bentley, The Process of Government (1967) Cambridge, Mass.: Harvard University Press. F.G. Castles, Pressure Groups and Political Culture (1967) London: Routledge and Kegan Paul. H.W. Ehrman, Interest
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]