2,430 matches
-
futut Revoluția română!ť ŤTaci, bă, dracu!ť, îi aruncă altul. ŤAi visat!Acum culcă-te la loc!ť Și toți își reluară horăiala." Astfel arată evenimentele istorice sub pana unui mare scriitor. Ca la Mallarmé, totul e destinat, calculat, blestemat să sfârșească într-o carte. "Conștiință și lumină", așa cum o vedem în rândurile finale, pesonajele iluzorii ale cărții dispar altfel decât universul care le-a generat, într-o explozie autoextinctivă. Ele se aneantizează făcând implozie, adică asigurându-și energia etern
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
Sven Hassel, unul dintre cei mai însemnați autori de literatură de război, autorul romanelor de succes ”Legiunea blestemaților” și ”Gestapo”, s-a stins din viață, vineri, 21 septembrie, la vârstă de 95 de ani. Scriitorul danez, pe numele său adevărat Sven Pederse, născut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, Danemarca, s-a înrolat voluntar în armată în 1937
Sven Hassel, autorul ”Gestapo” a murit la vârsta de 95 de ani () [Corola-journal/Journalistic/81011_a_82336]
-
criminali și disidenți, de unde a fost eliberat în 1949. Dornic de a împărtăși generațiilor tinere ororile războiului și a le insufla dorința de a salva vieți și nu a le distruge, Sven Pederse publică în 1953 prima sa carte ”Legiunea blestemaților”, sub numele de Sven Hassel, carte respinsă de 12 ori înainte de a fi publicată. În ultimii 40 de ani, Sven Hassel a locuit la Barcelona, deoarece, după cum el însuși declara, s-a îndrăgostit de Spania și de oamenii săi, din
Sven Hassel, autorul ”Gestapo” a murit la vârsta de 95 de ani () [Corola-journal/Journalistic/81011_a_82336]
-
este pregătit s-o urmeze. În perioadele negre, i se pare că este damnat și vede sinuciderea ca pe o eliberare. Cu un tată pe care nu l-a cunoscut, cu o mamă ușuratică și nepăsătoare, crede că aparține ramurii "blestemate" a familiei; atribuie mare importanță eredității, dovadă și un motto din Ezechiel: "Părinții mănîncă aguridă, iar copiilor li se strepezesc dinții". E greu să rămîi indiferent cînd vezi cum se repetă fraze ca: "mi-era frică de mine"; "mi-era
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
nostru popor, dar, altfel, atât de fiert în cazanul politicianismului invadator. Pe el, lipsa oricărei posibilități de a îndrepta ceva, într-o societate căzută prea jos îl disperă, se gândește serios să emigreze, să-și sfârșească zilele departe de cetatea blestemată. Și, evident în condiții de extremă igienă, or, ce n-ar da, să scape de televizor. Cât mă privește, nu dau cu barosul în noua plasmă, nici chiar la apariția obișnuiților chibiți, ucenici în spălarea creierelor, ciugulitori din anemicul hoit
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
moderni, creându-și un ansamblu propriu, în care s-au format nume mari ale cinematografului italian, iar din 1954 s-a afirmat ca regizor de operă la Scala din Milano. El a realizat filme ca „Nopți albe“ (1957), „Străinul“ (1967), „Blestemații“ (1970), „Moarte la Veneția“ (1971). calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 11 martie - Sf. Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Pomenirea morților; Sâmbăta Sf. Teodor; 12 martie - Duminica 1 din Post (a Ortodoxiei). Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul; Sf. Simeon, Noul Teolog; 15
Agenda2006-10-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284839_a_286168]
-
Gheorghe Bărbulescu - Uniunea Europeană: de la economic la politic (Ed. Tritonic, 32,99 lei); Henri Gougoud - Cele șapte pene ale vulturului (Ed. Elena Francisc Publishing, 18,90 lei); Andrei Marga - Filosofia lui Habermas (Ed. Polirom, 32,50 lei); Vicente Blanco Ibanez - Casa blestemată (Ed. Leda, 17,99 lei); Ovidiu Pecican - Imberia (Ed. Cartea Românească, 18,50 lei), Constantin Bălăceanu-Stolnici, Ligia Apăvăloae - Antropogeneza și geneza culturii (Ed. Ziua, 72,51 lei). presa la zi Internet practic. Primul număr al publicației conține informații de bază
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]
-
foamea... Cărțile suferinței Părintele Dimitrie Bejan din Hârlău, fost preot militar în armata română în cel de-al doilea război mondial și internat în lagărul de la Oranki, este autorul unei trilogii, „Oranki. Amintiri din captivitate”, „Vifornița cea mare” și „Satul blestemat”, în care face mărturisiri apocaliptice despre viața din lagărele prin care a trecut, vreme de 6 ani: Astrahan. Oranki, Karaganda, Kiev, Sverdlovsk, Arhanghelsk și Moscova și până la anii petrecuți în temnițele comuniste românești și în surghiunul din Bărăgan. Părintele Bejan
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
am făcut, ce aveți cu noi? Femeile Își frâng mâinile, Își smulg părul din cap Se cântă ca după mort, copii plâng, câinii urlă a jale Bărbații privesc spre soldați, muți, ca de piatră. În urma lor casele rămân triste, pustii,blestemate. La școală ni se spune: au fost luați chiaburii, dușmanii poporului, uneltele anglo-americanilor, și duși În Bărăgan. Noi tăcem. Acasă ni s-a spus să nu vorbim Chiaburii, dușmanii poporului, sunt neamurile noastre. Lapte de bic Străbunica mea se chema
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
de cineva. Apoi, mi-a vorbit: „Ce s-a întâmplat, Victoraș, așa mă alinta săraca, te-au dat afară și pe tine? Nu au ținut cont că iai ajutat pe toți, că ai muncit atât de mult pentru ca acel combinat blestemat, care ți-a mâncat tinerețea, să nu se închidă?”... „Da, Elvira, m-au scos de guler afară, unul, fratele prietenului meu Tălparu, m-a condus chiar până la poartă, să fie sigur că voi pleca definitiv, și chiar a avut tupeul
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
în sine. Mă arunc în farmecul nopții ca-ntr-o apă-vie care mă curăță de uscăciunile zilei. Ți-amintești poveștile cu feți-frumoși care ziua sunt porci sau mai știu eu ce, și numai noaptea își regăsesc făptura. Sufocată de pielea blestemată care mi-e dat s-o port aici, eu nu voi fi niciodată liberă și pe deplin eu însămi decât dacă mă voi contopi cu duhul pădurii, cu frunzele, cu iarba, cu pomii. Asta mă va despovăra de toate suferințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nedreptăți și de umilințele la care sunt supuși. Și de nesiguranța zilei de mâine. Se plâng guvernului, celor de dincolo de hotare, iar în ultimă instanță, lui Dumnezeu. Dar tu, tu cui te plângi, frumoasa mea Țară? FLASH 13 (De dragoste) Blestemată să fii! Tresări și deschise ochii. Cine vorbise? Putea să jure că o voce îi strigase asta la ureche. Și totuși era singur, în întuneric. Își roti privirea prin cameră. O liniște apăsătoare. Cifrele roșu-fosforescent ale ceasului arătau cinci fix
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pentru... De fapt ce mai conta ? De ceva timp, aproape nimic. Zilele deveniseră nopți, iar nopțile albiseră, subit. Încercă să se ridice, numai că trupul nu-l ascultă. O amorțeală ciudată îl cuprinse, paralizându-i, pe moment, până și voința. Blestemată să fii! Cine vorbise? Se săltă la marginea patului și întinse mâna spre măsuță, căutându-și ochelarii. Erau la locul lor, unde îi lăsase cu o seară în urmă. Fără să aprindă lumina, se îndreptă spre bucătărie și puse ibricul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
lui, cuprinzându-l și strecurându-i-se în brațe, ca o pisică. Îl privea cu ochii ei mari, fără spună nimic, doar lipindu-și obrazul cald de pieptul lui, ori înălțându-se pe ușor pe vârfuri, în căutarea așteptatului sărut. Blestemată să fii, cu ochii tăi verzi, cu trupul tău felin, cu mângâietoarele tale șoapte! Nu vreau să te mai văd niciodată! Nu în viața asta! O ura. O oră, două, trei. O zi. Apoi, ca un făcut, se întorcea iar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
venite la apus, se transformaseră încet, încet în amintire. Omniprezentă, dar numai o amintire. Paradisul unor clipe trecute prea devreme, în numele... În numele cui? Și de ce? De fapt, nu mai conta. De ceva timp, nu mai avea nimic importanță. Aproape nimic. Blestemată să fii! Cine vorbise? Stătea singur, în întuneric. Și totuși, putea să jure că auzise o voce. Oare strigase el? Posibil, poate chiar el... În amintirea clipelor dulci, ale unei iubiri venite... la apus. Blestemată să fii, dragoste târzie! FLASH
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
avea nimic importanță. Aproape nimic. Blestemată să fii! Cine vorbise? Stătea singur, în întuneric. Și totuși, putea să jure că auzise o voce. Oare strigase el? Posibil, poate chiar el... În amintirea clipelor dulci, ale unei iubiri venite... la apus. Blestemată să fii, dragoste târzie! FLASH 14 (Noi și partea plină a paharului) „A fost un accident groaznic, ceva de nedescris, cred că n-a supraviețuit nimeni!” „Ai văzut cum i-au mințit, cu locurile de muncă, până s-au văzut
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
deosebită pentru semnficație: Trif nebun! Vi, og, vi, privighetori, vrăjitori, într-o zi, vi, og, vi, i, og, vi, privighetori în păduri de alun, vi, og, vi, i, og, vi, Trif nebun! (Trif nebun) vino la sânu-mi, tim, tim, tim, blestemata pădure mă cheamă, simfonica moarte-n pădure mă cheamă: ci vin-odată, vin să murim. (Oberon) Grădina e un fâlfâitor abecedar, Și eu elevul fără duminici, fără sărbătoare. Într-una, într-una silabisesc amar Cuvântul Des-pe-ra-re. (Eres) Această silabisire a cuvântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pentru ei, ea nu există, se mută ușor spre marginea când veselă, când tristă! Ei au viziune îi chemă orizontul nemărginit, au viitorul tipărit al nostru veghează în asfințit. Noi nu mai stăm la pândă, am obosit ca un vânător blestemat, împietrit în nemișcarea sumbră, săgeata noastră are vârful în umbră. Când murim de tot? Când nu mai avem amintiri! Mormintele sunt mărunte stau pe alei, ca niște soldați, surori și frați fără arme, în cazarmă claustrați. Azi în cimitir sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fratele meu. După aproximativ o lună, aflu de la P. că fusese foarte bolnav și că încă îi mai este rău. Și cred că are și probleme financiare pentru că atât mi-a spus: „Parcă suntem blestemați”. Eu cred că nu sunteți blestemați și mai cred că mama vă ocrotește foarte mult, dar voi nu știți să cereți și nici să acceptați ajutorul de sus. Orgoliul fără rost, mândria prost înțeleasă nu fac casă bună cu echilibrul și înțelepciunea, cu Iubirea și Lumina
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
avea generozitate, care parcă ura și avea spaimă de tot ceea ce, din gânduri sau din existență, nu avea culoarea albastră în care optica lumii a închipuit cerul și idealul) Făptura lui de instincte și hotărâri cinstite purta indelebil un ser blestemat căruia îi suprapuse cultul idealului. Cum va fi fost dezgustul lui de înseși gusturile lui, refuzul lui de el singur?” Această descriere a idealului masculin pare mai degrabă o viziune a sinelui decât a unei alte persoane. Bărbatul apare în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mult de ora prînzului... Și oricît de importantă ar fi fost descoperirea comorii, oricîte urmări grave ar fi avut negăsirea ei în viața fiecărui participant, ceva nedorit, chinuitor și dușmănos ca o hienă a apărut în fața întregii echipe: foamea! Of, blestemată pedeapsă nemeritată hărăzită unor truditori atît de învăpăiați! Toată mîncarea lui Vlad din plasă, toți biscuiții aduși de Tomiță, toate perele busuioace cărate de Virgil și Bărzăun, în sfîrșit, tot ce fusese bun de mîncat dispăruse de mult, pe nesimțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
faraonilor, s-aude?! Și Nicanor plecă pufnind furios, lăsînd întreaga echipă suspendată între cer și pămînt. Ce-a mai pătimit Bărzăunul după aceea din partea celorlalți, nu vă mai spun. Cum naiba de se găsise tocmai el să ia tăblița aceea blestemată? Dacă fusese pusă acolo, împreună cu celelalte, tocmai de Nicanor, pentru a-i pune pe ei la încercare? Nu putea să le lase la locul lor, sau să le acopere cu pămînt, ori să le arunce în mlaștina de lîngă izvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la tactici noi. Pînă atunci, două animale care aveau ceva de împărțit recurgeau la lupta dreaptă. Asta fusese legea primordială: cel mai puternic să învingă. Dar n-a mai fost destul. Și de aici a început totul. În ziua aceea blestemată, lupul era plecat după hrană. Erau o familie fericită: armonia deplină se reinstalase între părinți; Lupino creștea frumos; în scurt timp urmau să pătrundă împreună în adîncul pădurii. Lupul avea să-i prezinte fiului împrejurimile. Avea să-l învețe sentimentul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
este oricum umbra Karinei. Karina, bovarică, clorotică, spectrală uneori, are atitudini preromantice, visând mult și leșinând ușor. Iată cum decurge un dialog despicat dintr-un monolog interior: -Nu te înțeleg. Dacă tot ești atât de curioasă, de ce nu ai deschis blestemată aia de cutie? -Pentru că orice apropiere a lui mă tulbură, îmi consumă energia, iar eu vreau ca în seara asta să mă bucur de spectacol. -Dacă efectul lui asupra ta e nociv, de ce nu renunți să te mai gândești
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
îmbrățișarea. Această apariție era un fel de răspuns la întrebarea lăsată în cutia poștală: „Nu vreau să știi cine sunt, ai înțeles?” Sau: „Încearcă să descoperi singură cine sunt!”. „- La naiba cu misterul tău! Vrei mister? Rămâi cu misterul tău blestemat! Uită de mine! M-am săturat de jocul acesta de-a baba-oarba. Cu câte altele te mai joci la fel?” Karina vorbea tare. Copilul rămăsese pironit locului. Nu înțelegea ce se întâmplă cu femeia pe care o răsturnase și care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]