184 matches
-
pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
biserica. În prezent, biserica este în stare bună de funcționare, anul acesta împlinind 128 ani de la prima sfințire, din 1877. Casa-muzeu Bilca, din zona etnografică Rădăuți, este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Bălănești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bălănești, Blidari, Cânepești, Glodeni, Ohaba, Voiteștii din Deal și Voiteștii din Vale (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Bălănești, Gorj () [Corola-website/Science/300453_a_301782]
-
cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, ștergare, legănuț pentru copil și costumele populare purtate de ea. Interviuri cu Sofia Vicoveanca :
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
protejate"), se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul românesc al Dunării. La est se învecinează cu localitatea Dr. Tr. Severin (Mehedinți), la vest cu localitatea Socol (Caraș-Severin). La nord, de la confluența Nerei cu Dunărea, Vârfurile Tâlva Blidarului, Svinecea Mică și Mare, urmărește interfluviul Dunării format de afluenții acesteia. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România (locul 2), având în componența sa 18 rezervații
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Damian, din centru. La data de 1 ianuarie 1999, părintele Urian a săvârșit prima liturghie în biserica Sfântul Ioan Botezătorul. La această dată are loc separarea administrativă a celor două parohii ortodoxe din Leșu, teritoriul lor fiind delimitat de pârâul Blidarului. Sub îndrumarea părintelui Urian sunt continuate lucrările la noua biserică. Pictura este realizată acum de pictorii Emil Nicula din Cluj și Indolean Horea din Gherla, cheltuielile fiind suportate de credincioșii ortodocși din ambele parohii. În anul 1999 au fost realizate
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Cârligele este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Blidari, Bonțești, Cârligele (reședința) și Dălhăuți. Comuna se află în partea de sud a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni (unde se termină în DN2M) și spre sud de Cotești și
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
era formată doar din satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Blidarele și Bonțești. Comuna Blidarele avea și ea doar satul de reședință cu 553 de locuitori și în ea funcționau o biserică datând de la 1788 și o școală mixtă cu 49 de elevi. Comuna Bonțești, formată din satele Bonțești și Dălhăuți
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Blidarele și Bonțești. Comuna Blidarele avea și ea doar satul de reședință cu 553 de locuitori și în ea funcționau o biserică datând de la 1788 și o școală mixtă cu 49 de elevi. Comuna Bonțești, formată din satele Bonțești și Dălhăuți, avea 1092 de locuitori
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
formată din satele Bonțești și Dălhăuți, avea 1092 de locuitori, trei biserici (una din 1820, alta din 1840 și o alta din 1625) și o școală mixtă cu 45 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Blidarele a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuituri. Ambele comune făceau parte din
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
Dumitrești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Biceștii de Jos, Biceștii de Sus, Blidari, Dumitrești (reședința), Dumitreștii de Sus, Dumitreștii-Față, Găloiești, Lăstuni, Lupoaia, Motnău, Poienița, Roșcari, Siminoc, Tinoasa, Trestia și Valea Mică. Comuna Dumitrești este asezată pe cursul mediu al râului Râmnicul Sărat, la vărsarea râului Motnău în acesta, într-o depresiune subcarpatică care
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
Vrancea la hotarul cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua națională DN2N, drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N, la Dumitrești se ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
ortodocși (96,09%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Blidari, Poenița, Lăstuni, Biceștii de Sus și Biceștii de Jos, având în total 2681 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, șapte mori cu apă, o pivă, trei biserici (una la Dumitreștii de Sus, zidită în 1829; alta la
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
1868), o școală de băieți cu 245 de elevi și una de fete, cu 219 eleve. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu o populație de 4050 de locuitori în satele Biceștii de Jos, Blidarele, Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Lăstuni, Motnău și Poenița. În 1931, se consemnează apariția satului Tinoasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
cu o față de masă. Pe peretele estic se află trei icoane împodobite cu ștergare și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei Dornelor. Crâșma este considerată unul dintre cele mai importante locuri ale unui sat, aici nefiind doar un loc de petrecere a timpului liber, ci și de întâlnire
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
metri în interior a bucătăriei și tindei. Au fost păstrate elementele principale ale casei de locuit: sistemul de încălzire cu sobe sau cuptoare folosite mai mult pentru încălzit și mai puțin pentru prepararea hranei, sistemul de iluminat, piese de mobilier: blidare, polițe, laițe, dulapuri, masă-ladă sau alte elemente de decor. S-a renunțat însă la pat. S-au păstrat țesăturile de interior îndeosebi păretarele și lăicerele. Reconstrucția efectuată în muzeu a urmărit eliminarea elementelor din perioada cât construcția a fost folosită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a fost separată de tavernă (încăperea centrală) construindu-se un cuptor masiv care face legătura cu soba oarbă. Cele două cămări au fost amenajate provizoriu ca spații de cazare, iar camera laterală a devenit „salonul” crâșmei amenajat cu mobilier specific: blidare, laițe, mese și scaune acoperite cu valoroase țesături de interior. În anul 2008, Regiunea Abruzzo din Italia a inițiat proiectul "„Hanurile Europei Rurale”" în valoare de 1,8 milioane euro, prin Programul de Inițiativă Comunitară Leader+. Acest proiect prevedea constituirea
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El și-a împodobit și propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. A încetat din viață în anul 1977. Urmașul său, Dumitru Pop, a ales să locuiască în casa
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
Refacere pod sat Curița, pct. Albu; Refacere 2 punți pietonale, sat Curița, pct. Renta Branza și pct. Andrusca Vasile; Refacere acces pod, sat Curița, pct. Gura Ioan; Refacere 300 m uliță sat Vrânceni, zona Loturi; Refacere 300 m uliță sat Blidari, zona Mota; Refacere 300 m uliță sat Popeni, zona Lungu; Refacere 200 m sat Popeni, zona Bucur; Refacere 350 m uliță sat Blidari, zona Condeești; Refacere 500 m drum sătesc, sat B��cioiu, pct. cimitir; Refacere 500 m drum sătesc
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Curița, pct. Gura Ioan; Refacere 300 m uliță sat Vrânceni, zona Loturi; Refacere 300 m uliță sat Blidari, zona Mota; Refacere 300 m uliță sat Popeni, zona Lungu; Refacere 200 m sat Popeni, zona Bucur; Refacere 350 m uliță sat Blidari, zona Condeești; Refacere 500 m drum sătesc, sat B��cioiu, pct. cimitir; Refacere 500 m drum sătesc, sat Pogleț, pct. Milea; Refacere drum local sat Cleja, pct. Duma Andrei, pct. Balint Refacere drum local sat Cleja, Str. Stejarului nr. 60
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice întregii arhitecturi populare tradiționale din această parte a țării. Se remarcă prezența ca element decorativ a rozetei, realizată în diferite variante, întâlnită și pe obiectele de
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
proprietății, la o gospodărie elementele distinctive sunt: poarta, portița, grădina și împrejurimile, fântâna și clădirile, după cum urmează: Majoritatea obiectelor de interior erau confecționate de către de "măsarii" (tâmplarii) satului. Acestea erau: patul cu sau fără "hobârlău" , "lăghițele", scaunele și "scăonencele", "lădoiul", blidarul, armăoaia și "cornoraru". Nelipsit era cuptorul cu vatră, înlocuit mai târziu cu "platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată dintr-o singură încăpere, în interior se mai găsea lada de zestre, polițe bătute sub
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Cosma (preotul satului Humulești). Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă din Humulești a devenit în scurt
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Vrancea. Aria naturală se întinde în partea central sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative ale comunelor Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]