541 matches
-
capete ovine și 173 caprine. Izlazul comunal era de numai 139,41 ha, suprafață insuficientă pentru pășunatul atâtor animale. Statistica a fost făcută în ideea că se va primi izlaz în plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient teren degradat care putea fi folosit ca izlaz. Aplicarea reformai agrare, cumpărările de pământ, au condusă ca în perioada interbelică numărul animalelor din gospodăria țărănească să crească, proces care a fost întrerupt de pregătirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Fruntești și Mărăști Vale. Înainte și după primul război mondial, boierii Rosetti au construit o moară cu benzină la locul numit Gura Știubienei, unde erau magaziile de cereale și stupina. Această moară deservea satele Lunca, Fruntești, Slobozia și Valea Boțului. Moara s-a numit după numele administratorului moșiei, Ciulei (Moara lui Ciulei). În acel loc a continuat să fie o moară pânăă după 1950 și era purtată de unul Berbecaru, care avea acolo și locuința. După primul război mondial au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau confecționate din piele de porcă sau de vită. Pilea era uscată pe un cadru special, se îndepărta părul, se măsura piciorul, se croia bucata de piele, și se făcea gurguiul 217 (vârful) cusut cu fâșie de piele, care apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezate în două cuptoare pentru arsă și, după ardere, erau gata de întrebuințat, însă în timpul războiului toată cărămida a dispărut și nici banii nu s-au găsit, dacă a fost vândută. Luncașii, dar și locuitorii din Slobozia - Filipeni și Valea Boțului au rămasă cu biserica veche, care a continuat să se deterioreze. În anul 1955 a fost adusă un preot nou, Nicolae Cadar, tânăr, cu mare dorin de a face ce este bine pentru enoriașii săi. Prin contribuția tuturor credincioșilor, cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de atunci, când nu se primea niciun fel de sprijin, nici moral, nici material din partea statului și partidului unică ateu. Dintre cei care au sprijinit material reconstrucția și repararea bisericii îl amintim aici pe tatăl învățătorului Sandu Gheorghe din Valea Boțului. Nu că n-ar fi și alți credincioși cu dare de mână, dar lui și s-a întâmplat ceva de tot hazul cu niște lucruri sfinte. A dat o comandă la un pictor din Bacău pentru două icoane de sfinți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de învșțștori”de la Lunca, a lui Gheorghe Postoi Cea dintâi școală din comuna Filipeni a funcționat la Fruntești și a fost înființată după legea învățământului din 1864. La acea singură școală învățau copiii din Fruntești, Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului. Într-un anumit an colar dintre 1865 și 1877, la școala din Fruntești învățau 76 elevi: 14 elevi din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 2 camere 4/4m ca locuință pentru director și a fost terminată în 1927. Tot atunci s-a creat al doilea post, la care a fost numită Eleonora Ignătescu. La școala din Slobozia - Filipeni veneau și elevii din Valea Boțului și se învăța dimineața și după masa, de regulă clasele I-III și clasele II-IV - simultan. coala din Fruntești a fost construită în 1924 cu 4 săli de clasă și cancelarie, pe o suprafață de 1800m2, donație fără acte. De
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia a murit în războiul din 1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
murit în războiul din 1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând calculul cu 5 membri pe familie, înseamnă că erau 785 de suflete. N-au fost menționate, deși existau, cătunele Știubiana, Runc, Valea Boțului (amintit cu acest nume într-un document din 1801) care ar ridica populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea Dunavățului), se crede, oarecum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859 și în toată a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când sunt adoptate măsuri și reforme de modernizare a statului, grija pentru înregistrarea corectă a populației a crescut. A fost introdusă Registrul Stării Civile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
repartizarea pe sexe și numărul caselor de locuit. În anul 1871, comuna Filipeni cu satul Lunca reședință, Fruntești, Slobozia, Filipeni și Știubiana avea o populație de 2475 locuitori, fără să se fi luat în calcul populația cătunelor Runcu și Valea Boțului. La ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului, comuna Filipeni are 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familie cu 2.288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști, compusă din trei sate, a intrat în componența comunei Filipeni. O primă constatare: creșterea populației, nu atât datorită sporului natural, cât înregistrării întregii populații din toate satele și cătunele comunei, fiind incluse cătunele: Moara lui Conachi, Pârlituri și Valea Boțului. De asemenea, recensământul din 1912 înregistrează atât clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie 1912 Recensământul din 1912 completează cunoștințele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țigani evrei română germa n rusă ortodox catolică iudaică/ protestant Filipeni 107 107 - - 107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului 190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la etnicii români. Aveau ca limbă maternă româna și ca religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului 190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la etnicii români. Aveau ca limbă maternă româna și ca religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate, în limba română. Interesantă este și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facem comparații utile cu situația demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la recensământul din 1912 cu cea înregistrată după 90 de ani, în 2002, vom constata că, în 1912, comuna Filipeni (satele Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea Boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri) aveau o populație de 2847 locuitori, mai mare decât populația din 2002 - 2472 suflete, în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și astăzi înglobate comunei Filipeni. Singure aveau o populație de 1536 persoane, iar împreună cu Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri (88 suflete), formau o populație de 4382 suflete.30 începânăd cu anul 2002 se observă o creștere lentă a populației, datorat sporului natural, negativ între 19942000, +4 în 2001, diminuarea migrației, întoarcerea celor plecați la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vedere al etniei, în comuna Filipeni s-au declarat români 2471 persoane și un singur maghiar, iar din punct de vedere religiosă 2447 s-au declarat ortodocși, 18 romano-catolici și 7 aparținând cultului adventist. Faptul că locuitorii din Valea Boțului s-au declarat toți români nu trebuie să surprindă: vorbescă toți limba română, au aceleași obiceiuri și tradiții la fel cu românii, au același port, au participat alături de toți ceilalți la apărarea patriei comune, au muncit alături de români, sunt integrați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea. Aceste practici nu diferă de cele întâlnite și în celelalte sate din comuna Filipeni, în Slobozia, Fruntești sau Valea Boțului, fapt care explică, într-o anumită măsură, unitatea spirituală a locuitorilor din arealul românesc. și acum, în satele din Bucovina, se folosescă plantele medicinale în tratamentul unor afecțiuni cu impact mai puțin grav asupra vieții bolnavului. Recoltarea acestor plante (800
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îl lasă pe bolnav în plata Domnului! Un caz concret a fost a lui Hortolomei Constantin Pușcuță, copil de 5-6 ani care se plângea de dureri de pânătece. Cine l-a pipăit, unde zicea că-l doare, a simțit două boțuri cât pumnul. A fost descântat, în același timp cu incantația se aplicau lovituri slabe în locul dureros, în ritmul în care se bate toba. S-a vindecat prin descântec, acolo unde doctorul nu a reușit. Iată și un descântecă pentru năluci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
circumscripție era problema gravidelor: erau în evidență 60 de gravide care nu voiau să nască la maternitate, voiau acasă, cu moașa satului. Dispensarul avea în evidență 83 de copii 0-1 an în cele 8 sate ale comunei: 1) în Valea Boțului erau în anii 1970 - 10 copii 0-1 an 2) în Brad - Bălaia erau în anii 1970 - 24 copii 0-1 an (acestea sunt sate la distanță față de Centru; nu erau mijloace de deplasare); 3) în Valea Boțului, problema nu era a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei: 1) în Valea Boțului erau în anii 1970 - 10 copii 0-1 an 2) în Brad - Bălaia erau în anii 1970 - 24 copii 0-1 an (acestea sunt sate la distanță față de Centru; nu erau mijloace de deplasare); 3) în Valea Boțului, problema nu era a copiilor 0-1 an, ci a lui Sandu Gheorghe, pensionat pe caz de boală, un fel de bulibașă, care reclama despre tot și toate. - Medicul se confrunta cu probleme grele: campania de vaccinări antipolio (19.I.1971
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia și Valea Boțului, când, pentru a ieși din iarnă, își angajau munca pentru anul viitor la boier, pentru un sacă de porumb și alte alimente. Procesul de pauperizare s-a petrecut și în satul de răzeși, Fruntești: o statistică din 1947, întocmită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]