364 matches
-
care vine să răscumpere eșecul fraților întreabă de ei, imediat ce dobândește capacitatea logos-ului. Ființa lui constituie întotdeauna o treaptă superioară față de progeniturile ce i-au premers, este „mai vioi și mai viteaz decât dânșii” „și mai deștept dintre toți” (Boțești - Dâmbovița). G. Călinescu a observat în basme condiția similară între mezin și calul năzdrăvan, cu „căutătură ca de fulger”, căruia Viteazul cu mâna de aur îi grăiește „în limba lui”. Mezinul și mânzul său (deși a îmbătrânit, el și-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
istorică pentru a-și elibera spiritul întru mit: „Imersiunea în apă simbolizează regresiunea în preformal, regenerare totală, noua naștere, căci o imersiune echivalează cu o disoluție a formelor, cu o reintegrare în modul nediferențiat al preexistenței”. Într-un basm din Boțești, Dâmbovița, indicația prohibitivă trimite cu exactitate pe tărâmul morților: „În povețele lui părintești, împăratul îi sfătuia să lupte înainte mereu, după ce-o muri el, că era bătrân și când-când își aștepta ceasul, și să supuie pe toți vecinii ca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterea mutilantă a locului: „Taman într-un târziu, iacă un ciocârlan șchiop venea șontâc, șontâc. - Eu știu, mărielevoastre, unde e împărăția Arăpușchii. - Știi tu? - Cum să nu știu, păcatele mele, că d-acolo mi se trage d-am rămas șchiop” (Boțești - Dâmbovița). Cauza infirmității este mereu invocată, ca dovadă a cunoașterii sacrului, efectul distructiv al intruziunii pare proba incontestabilă a parcurgerii traseului, căci dimensiunea mitică stă sub semnul tabuului. Altă pasăre care conduce în sacru, dar nu are imunitate la contactul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
S-a născut la 11 septembrie 1903 în comuna Miroslăvești, județul Iași, într-o familie în cadrul căreia tatăl - picher la drumurile naționale - și mama - casnică - trebuiau să poarte de grijă celor cinci copii. A urmat cursurile școlii primare în comuna Boțești, județul Roman, și la Școala primară nr. 2 din Roman. După absolvirea liceului „Roman-Vodă” din Roman, se înscrie în 1924, la Facultatea de filozofie și litere, specialitatea geografie-istorie. În 1927 trece examenul de licență cu „Magna cum laude”. La Universitate
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
satul Râpile, pentru a încasa birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu plece, se dau lupte împrejurul Cetății Albe, era riscant să se îndrepte într-acolo: "Aici, sovieticii sunt pe insulă, dar deocamdată nu avansează, iar noi am primit ordin să încetăm orice rezistență și să începem retragerea." Lillișu, cu obrazul boțit de somnul întrerupt, izbucni în plâns și se atârnă de gâtul locotenentului. Încercă zadarnic s-o liniștească, nu se desprindea de el, dar el nu avea timp de pierdut. Se desfăcu oarecum brutal: "Mă grăbesc. Căpitanul a murit azi noapte
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-mi place să fiu rezerva nimănui... Bine, Dinule, la atît se reduce dragostea pentru tine?! mă mir eu dezgustat. La "atît" se reduce în capul... altora, surîde el. Adică în capul nostru! pufnește provocator Vlad. Măi Dinule, eu tot îți boțesc mutra într-o zi! Dinu se uită calm la Vlad, îl măsoară cu privirea și strînge din umeri un fel de "fă cum vrei". Vlad ar vrea să mai spună ceva, dar se aude brusc apelul strident și des al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ce vrei? - Vreau sé-mi legi tu cravată. - De ce? Nu știi sé ți-o legi singur? - Nu. Da’ vreau sé mi-o legi tu. MÎna lui Șasa atîrnă În jos pe lîngé pantalon și, poate, dacé-ar fi avut putere, ar fi boțit cravată și-ar fi bégat-o Înapoi În buzunar. MÎna nici nu avea putere sé se miste și-atunci cînd Șasa Își dédu seama cé e chiar mîna stîngé și i se vede degetul bandajat, de care Îi era atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
în jos țiind scrisoarea și în față cu-o espresie indecisă, înecată de dorința de-a plânge ca un copil vinovat. El se arătă în fereastră, și ochii ei painjiniți de lacrimi se îndreptară spre el... adânci, miloși, plutitori... Ea boți scrisoarea cu mâna, o duse la inimă... și... o durere ascuțită, crudă îi pătrunse inima lui; părea că i se rupe viața, i se taie în două inima, o negură albă îi cuprinse vederea... ș-apoi nimic... nimic. El căzuse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a soarelui. Își astupă iar ochii și auzi cum pictorul și Ieronim se depărtaseră în cabinetul alăturat. Ea sări repede, tiptil, încet, se repezi pe uș - afară în buduarul ei, s-aruncă pe pat, ș-ascunse fața în perini și boțea tot ce încăpea în mâni. Când Francesco intră în odaia ei, ea s-aruncă în gâtul lui, îl strânse spasmotic îl dezmierdă, îl sărută... - Ce-i, copila mea? - Nimic. - Îți place? Ea șopti ceva neînțeles, cu ochii plini de lacrimi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
iar ochii, și auzi cum pictorul și Ieronim se depărtaseră în cabinetul alăturat.. Ea sări repede, tiptil, încet, se repezi pe uș - afară [ușă afară] în buduarul ei, s-aruncă pe pat, ș - [și și] ascunse fața în perini, și boțea tot ce încăpea în mâni. Când Francesco intră în odaia ei, ea s-aruncă în [de] gâtul lui, îl strânse spasmotic, îl dezmierdă, îl sărută... Ce-i, copila mea? - Nimic. - Îți place? Ea șopti ceva neînțeles, cu ochii plini de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sau cu analiza vieții de zi cu zi. Îl irita „rahatul subconștientului” și prefera inteligența directă, sau chiar lucrurile spuse cu cruzime de la obraz, interpretărilor amicale, Învăluite, muiate În convențional și liberalism. În strada rece și Însorită, Battle - cu fața boțită de gerul șfichiuitor - m‑a Întrebat: - Abe primește musafiri zilele astea? - De ce nu? E Întotdeauna bucuros să te vadă. - Nu m‑am exprimat bineă Știu că e Întotdeauna politicos cu Mary și cu mine. Mary era o femeiușcă durdulie, vioaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
interesul lui. Când a sosit Herbst, eu m‑am eclipsat. Fiind prieteni de aproape o jumătate de veac, Abe și Morris aveau, probabil, un milion de lucruri să‑și spună. Ravelstein striga din pat: - Adu‑l aici! Așternuturile Pratesi erau boțite la colțuri, pătura din blană de nurci, fină și moale, căzuse pe jos. Pe pereți, tablourile atârnau strâmb. Mobila antică din Încăpere era Încărcată de mormane de haine și teancuri de manuscrise și scrisori. Scrisorile mă făceau mereu să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de metal ai blugilor mei, prelungind cu o misterioasă știință, Nu! Boris mă minte! Ar fi trebuit să-mi amintesc! Răscolesc dulapul după o pereche de, și când vreau să-mi trag blugii pe mine mă răzgândesc subit, îi arunc boțiți la capătul patului și prin dezordinea din cameră îmi găsesc cu greu pantalonii de pânză, nerăbdător intru peste Boris în baie, E adevărat? încerc să mă fac auzit peste șiroitul abundent al stropitoarei de deasupra capului lui Boris, el închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
gravă pe care i-o face cuplul de bătrâni se lovește atât de obstacolul lingvistic (maghiara lor e de neînțeles), cât și de aspectul lor fizic: cei doi erau "[f]ără buze, cu pielea vânătă cenușie, cu gingiile violete, dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile, ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
C. F. R. - str. Dunărea nr. 1, străzile Învățătorului nr. 5, scările A, B, nr. 7, scările A, B, Lidia (parțial), Vălenii de Munte, Salcâmilor, Ștefan Stâncă, Drubeta (parțial), Cloșca (parțial), Plavoșin (parțial), Cloșca nr. 3), Sărăzani, Bârnă, Drinova, Jurești, Boțești, Pogănești, Pustiniș, Otelec, Valcani (parțial), Vama Valcani, Bulgăruș, Ghiroda (parțial). VINERI: Timișoara (Spitalul Militar, străzile Cloșca (parțial), Pompiliu Ștefu (parțial), Crișan (parțial), Bărăgan (parțial), Bulevardul Cetății (parțial)), Icloda, Grabați, „Erfolg“ și Fermă zootehnica Grabați, Dudeștii Vechi (parțial), Moară Dudeștii Vechi
Agenda2003-30-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281288_a_282617]
-
ferestruica ce dădea spre curte. Pe urmă s-a întors și s-a oprit în pragul ușii. - Bună, mi-a spus. Am salutat-o și eu. - Cum se numește satul ăsta? I-am spus. A scos un pachet de țigări boțit din buzunarul pantalonilor, și-a aprins o țigară și s-a așezat pe băncuță, lângă mine. - Mergi la școală? m-a întrebat. Eu am răspuns că da. Că eram în vacanță, desigur, dar că în septembrie intru într-a șasea
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
candidat, printre comentariile primite la materiale se numără și unele pro sau contra Prigoană, principalul contra-candidat al lui Oprescu la Primăria Generală. La capătul acestor mesaje fie sunt oameni, special plătiți pentru asta, care au o listă de mesaje predefinite, boți care trimit automat mesajele la orice material de pe net care conține cuvintele ”oprescu” sau /și ”sorin oprescu” sau firme obscure. Dovada acestei modalități a da susține sau a critica candidații la cârma Bucureștiului este șitrea: La momentul redactării acestui articol
S-a pus în mișcare mașinăria electorală virtuală. Cum sunt susținuți și criticați candidații la primăria Capitalei () [Corola-journal/Journalistic/45148_a_46473]
-
Tormac, Cadăr, Duboz, Leucușești, Jamu Mare (parțial), Răuți (parțial), Cenad (parțial), Sânpetru Mare (parțial). JOI: Timișoara (Piața Plevnei, străzile Brașov, Remus, Virgil Madgearu, Filaret Barbu, Eneas, Traian Vuia, Ulpia Traiana, Drubeta, Bd. Liviu Rebreanu, „Spumotim”), Sărăzani, Pogănești, Bârnă, Jurești, Drinova, Boțești, Jamu Mare (parțial), SP 3, SP 4 Becicherecu Mic, Jimbolia (parțial) - străzile Republicii (numerele pare), Ț. Vlad, Rebreanu, Peter Jung, Spre Vest, Avram Iancu, Gheorghe Doja, Dr. Diell, Albinelor, Spre Sud, Slavici, Brâncoveanu, Timiș, Spre Nord, Zona Abator, Primăria, Casa
Agenda2005-43-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284347_a_285676]
-
Doja, Dr. Diell, Albinelor, Spre Sud, Slavici, Brâncoveanu, Timiș, Spre Nord, Zona Abator, Primăria, Casa de Cultură, Poștă, Școala generală, Liceu, „Jimapaterm”; Sânpetru Mic, Gelu. VINERI: Timișoara (străzile Popa Șapca, Cărvunarilor, Aurel Popovici), Cadăr, Duboz, Sărăzani, Pogănești, Bârnă, Jurești, Drinova, Boțești. Citiri de regularizare în perioada 24-28 octombrie Timișoara. Casieria din Bd. Iuliu Maniu: str. Platanilor, Calea Șagului; casieria din str. Ialomița: străzile Holdelor, Lotusului. În această perioadă se efectuează citiri de regularizare la persoanele juridice. piața de flori l Brândușe
Agenda2005-43-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284347_a_285676]
-
pompare, Variaș (p), „PLAPAF“ Deta (p), C.R.R. Giera (ț). MIERCURI: Timișoara (INFOTIM, străzile M. Basarab, bl. 65, 64, 63, 62, I. I. de la Brad (p), Oravița (p), Stuparilor (p); Sălciua Nouă, Fermă „Simei“, Stamora Română (p), Sărăzani, Pogănești, Bârnă, Jurești, Boțești, Drinova, Grabați (ț), Agromec Dudeștii Vechi, Sânnicolau Mare - străzile Iorgovici, V. Babeș, Béla Bartók, Scurtă, 16 Decembrie 1989, Vânătorilor, Variaș (p), SDFV Sandra, Gătaia (ț), Birda (ț), Mănăstire (ț), Berecuța (ț), S.C. „AGROSAS“ S.R.L. (ț). JOI: Timișoara (străzile E. Ungureanu
Agenda2003-32-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281346_a_282675]
-
iar, ca să le fie bine, trebuiau apreciate. De asta nu se plictisea niciodată. Ceasornicul, scaunul, masa, jacheta, perdeaua îi săreau în ochi, ca și cum ar fi chemat-o: Ai văzut cum m-am umplut de praf, îmi pierd lustrul, m-am boțit, mi-a căzut nasturele, s-a dus un fir. Era tot timpul ocupată, obiectele îi dădeau de lucru, ca și copiii cărora trebuie să le acorzi atenție mereu. Și, dacă uneori îi dădeau liber, sau dacă se hotăra ea să
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
lui Bogdan Ghiu, apărut la Ed. Pontica sub titlul Pantaloni și cămașă. "Îmbracă-te cu ce ai mai bun. Pantaloni și cămașă. Caută să nu șifonezi veșmântul de pe tine. Stai în picioare. Cămașa se va murdări singură, pantalonii se vor boți de la sine. Vei vedea cât de viu și de rău poți să fii. Vei auzi cuvintele pe care nu le spui. Degeaba tot încerci să te smulgi de pe loc, să pornești. Ești drum și drumurile sunt fixe. Îmbracă-te cu
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
conaționalilor care se țin de potlogării. Dar asta nu-i îndreptățește să ne ofere imaginea unor procurori de tip medieval. Pentru că de asta am avut parte: de-o punere în scenă de-o grosolănie înfiorătoare. Pe fondul unui drapel tricolor, boțit de parc-ar fi stat până atunci sub șaua unui cal beat, diverși români care lucrează ("cinstit", după cum susținea reporterul) s-au dezlănțuit într-o veritabilă competiție a urii. Ideea era una singură: "animalele" care stricau imaginea țării erau invitate
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
bretonul blond, așa că tac în cele din urmă, rușinat, așezând paharele, farfuriile și tacâmurile pe masa de prânz, în timp ce mătușa ta tușește în cămară și taică-tău butonează televizorul în căutarea stridențelor telenovelei. Și totuși, Iolanda, de îndată ce adormi, fața ta boțită în pernă își regăsește nevinovăția de la creșa de odinioară, așa cum te-am văzut, pentru prima dată, în patiseria de la colțul liceului, când degetele tale pătate de cerneală și caietele tale de școală m-au emoționat de o bucurie fără noimă
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]