203 matches
-
așa cum peste teleencefal s-a suprapus mezencefalul (talamus și hipotalamus, sistemul limbic), iar apoi neocortexul, să acopăr și Bucureștiul din adolescență cu altul, mult mai vast, peste care homunculul meu să se poată lăfăi ca într-un pat cu cearceafurile boțite. Căci așa cum sub țeastă am trei creiere suprapuse, de reptilă, de mamifer primitiv și de om, spațiul imaginarului meu este ocupat de trei Bucureștiuri: al mamei, al primei femei și al poeziei. Și dacă, vreodată, peste creierul de om se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un din ce în ce mai înalt prag al plăcerii si exasperării, și mormăitul jos al celui care poseda. Vorbe răstite, rugăminți și comenzi se întretăiau cu lovituri înfundate. Aproape că vedeam scena: se întîmpla într-o lumină roșiatică, într-un pat cu cearșaful boțit tot și împins, în semicerc, spre tăblie. Femeia, al cărei păr brun-transparent îi ajunge până la mușchii reliefați ai mijlocului, stă în genunchi, cu bustul ridicat, ținută de bărbatul din spatele ei cu o mână pe sânul drept, iar cu cealaltă petrecută
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
topiseră toate, a fost ea în noaptea asta. Rămasă goală, nu s-a întins "voluptuos" pe pat, ca în scenele clasice, ci a rămas în fața mea, mîngîindu-mă și strîngîndu-mă-n brațe. Abia apoi ne-am lăsat amândoi pe sofaua cu cearșafuri boțite. Toate femeile rămase goale sânt frumoase în semiîntunericul albastru al serilor de iarnă, au toate atunci ceva grav și vrăjitoresc... întîlnirea noastră a fost scurtă, stângace și violentă. Paroxismul m-a golit parcă nu doar de conținutul canalelor seminale, ci
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și am ieșit în imensa curte cu alei întortocheate, la soare și la aer. "Labirint viața, moartea labirint/Labirint fără capăt, spuse magul din Ho", recitam cu voce tare. Am ieșit pe poarta de fier forjat cu deja murdara și boțita placardă "Bine-ați venit în tabăra Budila!" și-am luat-o, mergând încet, cu capul în pământ, pe drumul dintre casele țărănești și fântânile cu căruțe de tablă, legate cu lanț. Nici măcar localnicii care treceau pe lângă mine nu păreau să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a mai verificat de câteva ori ceva ce se numește „nivel“, Niell a declarat, într-un final, scena pregătită. Dar, exact când era gata să înceapă, Mercedes a intrat în cadru pentru a-i aranja fusta lui Dani. Era puțin boțită, minți ea. Mercedes ura atât de mult faptul că Lisa furase ședința foto, încât născocea lucruri pe care să le facă, astfel încât să simuleze că ar conta și ea pe acolo. A mai durat cincisprezece minute până când Niall a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
25 de ani, cu părul lung și trăsături accentuate și cu o cicatrice mare pe unul din obraji. Încă nu Își schimbase hainele de serviciu: un costum ieftin de culoare gri, cu pantalonii lucioși În jurul genunchilor și o cămașă galbenă boțită. De fapt, arăta destul de șifonat. Se Îngălbeni la față când văzu uniforma agentului Watson. — Domnul Anderson? Întrebă Logan făcând un pas În față și punând piciorul În pragul ușii. Pentru orice eventualitate. — Ăăă... da? Bărbatul avea un accent puternic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ăia de Gary cel Mare și Eric le-au spus tuturor din nenorocita asta de secție. — Inspectorul Insch a spus să mergeți direct În sala de ședințe. Logan privi În jos la pantalonii săi uzi leoarcă și la costumul său boțit. Era disperat după un duș și un rând de haine uscate. — Poate să aștepte 15-20 de minute? Întrebă el. Sergentul scutură din cap. — Nu. Inspectorul a fost foarte precis. Imediat ce ajunge, În sala de ședințe. În timp ce Steve dispăru pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să trăiască. Însă i-am îngăduit să se sinucidă, dacă preferă. În acest timp, în casa lui Sertorius Macro, în fața rudelor și a prietenilor înspăimântați, ofițerul însărcinat cu execuția îi încredința lui Macro biletul cu rândurile acelea strâmbe pe foaia boțită și condamnarea la moarte. Macro abia dacă aruncă o privire pe biletul fatal, atât cât să-l recunoască, apoi, încet, la fel de încet precum scria, citi condamnarea. Îi spuse ofițerului: — Spune-i celui care te trimite că pe cei mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
plătească el însuși, din fondul lui personal. Încercă o senzație de disconfort, fiindcă de mai bine de trei ani nu umblase cu bani. Apoi se închise în cameră, pe când spionul ieșea fără zgomot. Se așeză și luă în mână foaia boțită care ajunsese de la Roma până la Mogontiacum și care se întorcea la Roma într-un mod pe care autorul ei cu siguranță că nu-l dorise. Surâse. „Te trezești acum, aștepți să vină curierul.“ Continuând să zâmbească, despături foaia și ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe una din polițiste, completându-i gândurile parcă. Vreo șase polițiști, patru agenți de patrulă și doi îmbrăcați civil, stăteau lângă o ușă dublă aflată la celălalt capăt al coridorului. Unul din ei era chiar Lon Sellitto, cel cu hainele boțite mai tot timpul; acum, stătea cu capul aplecat și cu un carnețel în mână discutând cu un paznic. Printre ușile parțial deschise, putu zări o formă vagă, cel mai probabil victima. Se adresă apoi tehnicianului ce tocmai trecea pe lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să decid dacă rânjetul care-i răsucea gura era unul sarcastic sau un semn de înțelegere distorsionată, sau unul al lipsei crase de înțelegere. Își șterse încă o dată aburul de pe ochelari cu mâneca și puse la loc în buzunar plicul boțit și pătat. Mi-am imaginat melancolic halul în care va fi până să ajungă la draga mea Stacey. —Nooo, îmi răspunse Brenda, doar cu brânză. Stacey M -am forțat să mă duc la muncă de dimineață, chiar dacă mă simțeam încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
privea. Medicul de gardă, o tânără pe care nu-mi aminteam să o fi văzut vreodată, sosi aproape imediat. — Veniți, mergem să facem o ecografie. Am intrat toți trei în lift. Femeia, pe a cărei față, ca și pe părul boțit, se vedeau urmele somnului, îmi zâmbea politicos, cu siguranță știa cine sunt. Italia avea acum o culoare mai bună, urcase în lift pe picioarele ei. În timpul consultației am plecat îndreptându-mă spre secția mea. Vroiam să arunc o privire unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
urmă. Poate se despărțiseră. Continuase să mănânce limbă în sos verde cu altcineva. Poate murise și ea. Italia s-a dus în baie, mângâi cearșaful cald încă de trupul ei. Filmul s-a terminat, ecranul a devenit din nou alb, boțit. Și acum știi că peste puțin vei plânge, pentru toți amanții morți, pentru tine și pentru ea, care stă în fața oglinzii, ca și casiera tatălui tău. Când vei intra după ea, în baie, vei plânge. Pentru că tu și ea sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cu fața plină de pete. Pe la mijlocul după-amiezii, mama m-a trezit zguduindu-mă cu blândețe de umăr și șoptindu-mi: Te-a sunat James. Vrei să vorbești cu el? — Da, i-am răspuns. M-am prăbușit din pat, cu hainele boțite, cu ochii împăienjeniți de somn și cu balele curgându-mi din gură ca la nebuni. Alo, am bolborosit. —Claire, a zis el cu vocea clară, personificare a autorității și a eficienței. Am încercat să aranjez să mi se trimită toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ocazie și gabier m-a salutat dînd din cap cînd am trecut pe lîngă el; atunci mi-am dat seama că probabil și alții i se alăturaseră lui Crawford În croaziera lui infracțională la ceas de seară. Întorcîndu-se la Saabul boțit, Crawford așteptă să mă așez la volanul Citroënului, apoi porni motorul supraîncins. Sătul de oraș și de aglomerația de turiști, părăsi plaza și o porni către străzile rezidențiale de pe pantele Împădurite, mai jos de conacul Hollinger. Mă conduse În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
în capul oaselor, sprijinindu-și spatele de peretele craterului. Printre degetele încleștate pe burtă se strecoară un șuvoi de sânge cald. Odată cu el, din vene se scurge și viața lui. Caută prin buzunarul mantalei după o țigară. Găsește un pachet boțit și murdar. Le numără, în virtutea unui vechi obicei. Cinci țigări. În timp ce aprinde una își aduce aminte că nu mai departe de ieri gândise că sunt foarte puține. Acum, dacă mai are timp pentru încă una. Trage un fum, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Își făceau apariția dimineața, la ora nouă, cu două mașini: un Citroen C3 și-un Chevrolet Kalos, mici, albastre și înghesuite, ca niște buburuze. Săreau din ele artistic, portierele se deschideau toate odată, ca-n filmele cu gangsteri. Mașinile arătau boțite, încercările repetate și etern nereușite de parcare își spuneau cuvântul. Avocatele purtau pantaloni negri și pantofi sau cizme cu toc înalt; trei dintre ele ieșeau cu părul despletit, celelalte trei îl purtau strâns în coadă. Șuvițele fâlfâiau în vânt, blonde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
transportată și ușa dispensarului încuiată pe exterior, au sărit și ei în spate și-au tras prelata. Mașina a ieșit ușor din curte și-a luat-o la dreapta, prin zăpada bătătorită, spre Sinaia. A fost găsită a doua zi, boțită și-abandonată în nămeți, pe vârful Păduchiosu; parcă bușiseră pe cineva, pe drum. De vaccinuri sau bandiți, ca-n poveștile bune: nici urmă. A treia oară, hoții au lovit de Sfântu Ion. Deja apăruseră vorbe în stânga și-n dreapta, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
grosolănia lor este cronică sau ocazională, te poate distrage foarte mult, atunci cînd vrei să te concentrezi asupra îndatoririlor tale. De asemenea, e greu să-i acorzi șefului respectul cuvenit unei persoane cu funcția respectivă, dacă are părul năclăit, cămașa boțită, un birou mizerabil sau picioare urît mirositoare. Cea mai comună strategie în relația cu un grobian este ignorarea lui. Din nefericire, deoarece toată lumea procedează la fel, ei nu primesc niciodată mesajul că sînt aproape insuportabili. Există două modalități de a
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
că primii s-au înecat, iar ultimii au înghețat în posturile lor13. Revista Time din 21 aprilie 1947 conținea următorul reportaj: Pe Berlinerstrasse din Potsdam, în zăpadă și noroi, se înghesuiau doisprezece oameni obosiți... Fețele lor aveau aspectul palid și boțit al prizonierilor. În spatele lor mergea un soldat rus cu fața dură, rotundă, cu o mitralieră Thompson într-o mână și cu stepa ucraineană oglindită în ochii săi albaștri. Apropiindu-se de stația Stadtbahn, grupul s-a întâlnit cu un val
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
situat în centrul Sibiului, în apropierea teatrului, într-o intersecție cu mare vizibilitate. Aici se adună seara puștii cu skateboard-uri și role. De jur împrejur sunt panourile cu picturile lui Gorzo: figuri de țărani, mai ales bătrâni, cu pălării boțite sau cu batic în cap, cu papornițe în mâinile ridate sau cu un lighean de rufe la picioare. Țăranii lui Gorzo poartă, cu naturalețe, întocmai ca în realitate, bascheți sau cizme de cauciuc, ori pulovere cu model. „Îmi plac mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
bleumarin. Și la buzunarul stâng, în dreptul inimii, avea întotdeauna, o batistă de un alb foarte curat, imaculat; dar, batista asta o ținea, însă așa, de paradă, fiindcă, iarna, când îi curgea nasul, scotea din buzunarul de la pantaloni, una mototolită și boțită, mare cât jumătate de prosop, în care-și prindea toată podoaba nasului, până la rădăcină și sufla, sufla de se cutremura catedra, apoi împăturea ușor toată pânza asta decolorată și-o îndesa iarăși în buzunarul pantalonilor. Știam de la seriile de dinaintea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și ușa că ea n-aude. — Ai tu noroc să te-ncurci numai cu d-astea. Laur Își suflă nasul și trântește mucii cu năduf de cimentul din fața ușii. Își șterge degetul de turul raiaților săi noi, care arată deja boțiți și prăfuiți În ultimul hal, da’ cu dada Leontina știu că te-nțelegeai bine: ea te trăgea de curent și tu o văitai că cine-o mai fute-o și pe biata Leontina. Să-ți fi făcut pomană cu ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acestuia, oțelit în dureri, care a văzut și îndurat atâtea și atâtea vicisitudini,.. că nimic nu-l mai poate îngrozi. Din mulțimea adunată pe la porți, de frica securității, nimeni nu îndrăznea să facă un pas... O bătrânică, mărunțică, cu fața boțită și frântă de șale, îi ieși în cale cu un cofăel cu apă rece, atunci scoasă din „Fântâna lu’ Păun”, și i-l întinse... „ - Na, Gheorghiță, mămăică-mamă... că, ț’a ci tari săti, mamă..!”. Dar n-apucă să se apropie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Moldoveanu, 2004, 207). Pornind de aici, se naște firesc întrebarea dacă indivizii atribuie hainelor caracteristici fizice, de personalitate, estetice sau bio-psiho-culturale. În limbajul popular românesc și în limbajul comun, epitetele atribuite cuvântului "haină", inventariate de Marian Bucă (1997, 125) "bogate, boțite, caraghioase, ciudate, civilizate, cuviincioase, demodate, elegante, făloase, împopoțonate, luxoase, mândre, mohorâte, monotone, nepotrivite, nostime, obișnuite, sărăcăcioase, scumpe, sobre, solemne" -, ilustrează faptul că veșmintele sunt percepute în funcție de dimensiunile psihologice și contextuale. O altă limită a acestor cercetări constă în ignorarea factorilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]