212,270 matches
-
stadioane, absența modelelor morale și profesionale din societatea românească de azi) nu sînt nici noi, nici greșite. E drept, argumentate prin experiența de viață a unui scriitor de talia lui Cărtărescu, ele dobîndesc un plus de acuitate. Știm cu toții simptomele bolii de care suferă societatea românească la începutul mileniului III. Nimeni nu se încumetă însă să prescrie tratamentul. Nu o face de o manieră explicită nici Mircea Cărtărescu. Mult mai interesante sînt pariurile literare făcute de scriitor în diverse perioade și
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
profund: rebelul de pe vremuri devine, benevol, un discipol ascultător. Pe alt plan, Micheline Rozan va interveni pe parcursul sau parizian. Mărie Hélène Estienne este astăzi colaboratoarea lui, Nina Parry credincioasa lui asistență. Altădată o prietenă foarte dragă, în stadiul final al bolii, l-a întrebat: Știi tu de ce fugi? Știi cel putin unde vrei să ajungi?, iar o femeie foarte frumoasă i-a spus odată: poți să-ți ofer ceva ce nu ți-a dat nimeni niciodată... plictiseală. Aproape la fiecare răscruce
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
fost, sau / defunct sau post..., e un cuvânt, un / sughiț definind o stare, un sughiț definind / un sughiț" ( profil seral) sau "storc nasul monumentului iubirii spre / a constata că / i s-au ofilit mucii și s-a vindecat de bruneta / boală a nevăzului" ( despre a ( ne)vedea) Nu știu cum se face dar, de obicei, cărțile proaste arată pe măsură. Neîngrijite atât ca aspect grafic și concepție ( copertă, ilustrații ș.cl.), cât și ca informație ( fără fișele bio-bibliografice ale autorilor) sau redactare. Editurile, cel
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
ivit." S-ar zice că avem de-a face cu un cititor pe cît de pasionat, pe atît de capricios, supus dispozițiilor de moment; acum punînd totul la-ndoială, începînd cu sine, acum lăsîndu-se fascinat de genialitatea lumii. O adevărată boală, cum el însuși recunoaște, dar... "o boală-nvinsă-i orice carte". De fapt, lucrul cel mai important de semnalat în așa-numita critică a lui Lucian Raicu este acela că el trăiește și face literatură ca un creator autentic, nu are obiectivitatea
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
a operelor literare, de aceea criticul autentic, cel care trebuie "să cadă pe gînduri" și să te pună pe gînduri are nevoie de ceva esențial: "puterea de caracterizare" ("Un critic se recunoaște după această vocație specială, depreciat «impresionistă» a caracterizării"). Boala, care stimulează creativitatea, plictiseala vieții literare în momentele cele mai importante din punctul de vedere al aparițiilor valorilor, revelațiile în existența creatorilor, obsesiile proprii și ale scriitorilor comentați, obositoarele clișee, cazna demontării lor, veleitarismul, artificialitatea în opera literară îl preocupă
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
ieșirile mele neglorioase din izolare, acel din tinerețe vers al meu "cu mult curajul fricii", în voia căruia m-am abandonat de atâtea ori, îndurând o stare de imensă trudă interioară pe gol, sufletul meu în atingere cu somnul, cu boala, cu moartea amânată, nu știu, dar când l-am formulat m-am liniștit în ticăloșia mea. Așa că, atunci când nu apuc să renunț, când nu mai am loc de întors, nu-mi rămâne ca ultimă stratagemă de autoînșelare decât să amân
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
și second" ( JN 3003); "calculatoare (...) noi, second, en gros, en detail" (3013). Limbajul vrăjitoresc continuă să amestece stilul basmelor - "fusul fermecat" - cu exprimările inculte, eventual pleonastice - "mediatizată în toată mass-media" și cu un registru modern, neologistic, cult: "declin în afaceri", "boli inexplicabile" (JN 3003). Funcția convențională a anunțurilor nu este totdeauna transparentă din formularea lor, așa că precizările care apar uneori furnizează indicii semnificative asupra presupozițiilor din texte: între anunțurile de vânzări, folosirea persuasivă a particulei chiar pune în dubiu sinceritatea tuturor
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
o lume care s-a organizat din aproape în aproape și în care competitorii corespondează prin Internet. Elevi de gimnaziu, copii care au abandonat școala, liceeni, studenți, tineri care au o meserie și un serviciu, patroni, șomeri, artiști, pensionari de boală, care știu unii de alții indiferent în ce parte a țării locuiesc. Am văzut de curînd vreo cîteva reportaje t.v. despre lumea jucătorilor pe computer în care aceștia erau prezentați ca niște căutători de lumi paralele, inși care vor
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
de carton, incapabili să depășească epoca de glorie când obținerea unei butelii de aragaz echivala isprăvile lui {tefan cel Mare și Mihai Viteazul. Ca și în trecut, Adrian Păunescu inventează false ținte, întreținând o atmosferă de iluzorii primejdii și mortale boli, și doar simpla sa pogorâre la locul dezastrului, din caleașca supradimensionată ce-l conține cu greu, le poate anihila. Te-apucă jalea, dar și mila, văzând cu cine combate păunescul marile maladii ale țării: cu rămășițe ( la propriu și la
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
în timp se face simțită, nu numai prin turcisme și grecisme; ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
elevului singuratic" și palid bacovian, prelungit mai apoi în "Restriștile" unui Voronca, foarte tânăr și el în 1923, visând cu timiditate un spațiu ocrotitor, atunci în "plimbări bolnave", "sfârșit", lamentându-se cu voce scăzută pe tema unei congenitale "tristeți" și "boli" care cere audiență și înțelegere. Noul portret e și el mereu în căutarea a "ceva bun", a unei legături sufletești, a tandreții și a iubirii. Un mic rezumat al acestei căutări îl avem în versurile următoare: "îți caut sub piele
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
te speli pe dinți", "aștept să bată la ușa mea/ stau în casă zile în șir/ mănânc dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
în casă zile în șir/ mănânc dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
se poate consulta mizeria unei lumi întregi și retrăi aceeași stare de precaritate a eului, plus nevoia urgentă de asistență fraternă: "14 ore continuu pe internet la romană/ profitând de o mare reducere de preț/ cu ochii în situri de boli infecțioase/ copii mutilați femei în haine de cauciuc/ fetițe de opt ani cu chiloții rupți/ execuții cu public în arabia saudită/ și tu mai ai curaj să îmi spui/ că ești aproapele meu/ că nu trebuie să mă strivești/ să
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
putea numi o structurare "arhetipală" a imaginii subiectului, abia sugerată dar nu mai puțin reverberantă, referința fiind una mitic-biblică, pusă în surdină și camuflată, cum ar zice Mircea Eliade, în "profanul" situației comune: cel ce vorbește despre pungile de sub ochi, "boala mizerabilă" ori "petele roșii de pe spate" face apel la acel gest ocrotitor, ca într-o pietà, o coborâre de pe cruce fără de cruce, reeditată în ambianța cotidiană, a unei râvnite "după-amieze de liniște": "nu cu asta vin lângă mâinile tale/ nu
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
despre religie. Flora, care a văzut că în biserici se ascund bogătașii și averile pe timp de război, că popii încurajează fărădelegile și propovăduiesc resemnarea celor exploatați, refuză să fie îngropată creștinește. Gauguin sfidează Biserica, încercând să se sinucidă din pricina bolii de nepronunțat, construindu-și Casa Plăcerilor și expunând fotografii pornografice în Insulele Marchize, astfel încât monseniorul Martin îi scrie episcopului la dispariția lui: „Unicul lucru demn de semnalat pe insulă în ultima vreme a fost moartea subită a unui individ numit
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
analfabet pogorât din vârful muntelui avea cu totul altă idee despre igiena corporală decât o avea angajatul care-și petrecuse toată viața în birou. Așa se explică faptul că suntem și astăzi, în anul 2003, campioni europeni la așa-numitele boli ale „mâinilor murdare": boli infecțioase, boli de piele, boli de respirație. Pentru că murdăria nu e doar în W.C.-uri, cum a constatat, în fine, și prezidentul Iliescu. Murdăria e în tramvaie, în autobuze, în trenuri, pe străzi. N-am verificat
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
muntelui avea cu totul altă idee despre igiena corporală decât o avea angajatul care-și petrecuse toată viața în birou. Așa se explică faptul că suntem și astăzi, în anul 2003, campioni europeni la așa-numitele boli ale „mâinilor murdare": boli infecțioase, boli de piele, boli de respirație. Pentru că murdăria nu e doar în W.C.-uri, cum a constatat, în fine, și prezidentul Iliescu. Murdăria e în tramvaie, în autobuze, în trenuri, pe străzi. N-am verificat, dar sunt absolut sigur
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
cu totul altă idee despre igiena corporală decât o avea angajatul care-și petrecuse toată viața în birou. Așa se explică faptul că suntem și astăzi, în anul 2003, campioni europeni la așa-numitele boli ale „mâinilor murdare": boli infecțioase, boli de piele, boli de respirație. Pentru că murdăria nu e doar în W.C.-uri, cum a constatat, în fine, și prezidentul Iliescu. Murdăria e în tramvaie, în autobuze, în trenuri, pe străzi. N-am verificat, dar sunt absolut sigur că nu
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
idee despre igiena corporală decât o avea angajatul care-și petrecuse toată viața în birou. Așa se explică faptul că suntem și astăzi, în anul 2003, campioni europeni la așa-numitele boli ale „mâinilor murdare": boli infecțioase, boli de piele, boli de respirație. Pentru că murdăria nu e doar în W.C.-uri, cum a constatat, în fine, și prezidentul Iliescu. Murdăria e în tramvaie, în autobuze, în trenuri, pe străzi. N-am verificat, dar sunt absolut sigur că nu există reguli prin
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
în operele sale de maturitate decît în cele de tinerețe. Și folosește, totodată, un stil mai "curat": excesul de neologisme neomologate, de termeni tehnici, apelul la jargon sînt caracteristice inexperienței. Stilul critic adult e normal, echilibrat și transparent. Jargonul e boala copilăriei criticului, cînd el crede că se diferențiază astfel de cititorul obișnuit. Cu vremea, descoperă că e mult mai greu, dar și mai eficient, să te deosebești de alții vorbind ca toată lumea. În al optulea rînd, criticii i se cere
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
după lectură, din răbduriu și curios, malițios de-a-dreptul. Ei bine, câte și mai ales ce, ați pus, vă întreb și eu, într-o doară, în iubita-poezie, ca ea să se îndure să vă dea o povață, să vă consoleze pentru boală și suferință, să vă viziteze după însănătoșire? Dacă dl I. Z. îndrăznise să vă compare vag cu iluștrii numiți mai sus, îndrăznesc și eu să vă încredințez că nu mai semănați cu aceia, spre liniștire, și nici cu Eminescu. (Stoio
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
tributare modei. Cum bine a remarcat un cronicar italian: "Săucan nu face filme cum crede că e la modă, le face cum îi trece lui prin cap" "Da, Mircea Săucan e bolnav de imagini, scrie, în carte, Costel Safirman. O boală incurabilă. Dacă e nebun? Cu siguranță. Dacă nebunie se cheamă să fii gata să plătești oricît pentru a rămîne tu însuți"... Iar Mircea Săucan a plătit, cu vîrf și îndesat ( filmări întrerupte, montaje mutilate, filme interzise, un negativ ars, internări
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
unor necăjiți și ofensați, ne fac să ne regândim propria viață și propria sărăcire. Puterea lor, poate resemnarea lor de a îndura, este ca de dincolo de firea omenească, de grija cea lumească. Transparența lor, ștergerea lor din lume, pe nesimțite, bolile și lentoarea lor într-o vlăguire atât de dură... Unul dintre aceștia, cucerit și credincios cu adevărat, mi-a spus cândva: -"Cu mărul acesta roșu în brațe și cu colacul acesta aburind și bine rumenit te voi aștepta în Rai
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
ci vine dinlăuntru. Ea se petrece brusc doar cînd e privită din afară, dar în interior ea seamănă cu o mocnire înceată culminînd într-o izbucnire bruscă. Vulcanul erupe repede după o îndelungată acumulare. Sau, în termeni de patologie, orice boală e precedată de o perioadă prodromală a cărei lipsă de simptomatologie îți poate da impresia că, atunci cînd simptomele apar, ele apar din senin. În realitate, din senin nu apar decît minunile. Nu întîmplător Henry Chadwick, specialist în teologie creștină
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]