391 matches
-
busuioc, pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii, seara, după ce terminau treburile în gospodărie, se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
de vorbește cu mama, care frământă oasele mă dor sub plapuma rece. liniște. Și nopțile lungi, de iarnă. aluatul cu aceiași îndemânare cu Un deget de la picior mă doare cât Acuma tace. Mă ridic încet să nu care Geana împrăștie bobii. un picior întreg când îl ating de trezesc pe nimeni și aprind lumina Mama are fața încinsă și mâinile cearceaf. Mă gândesc că ar fi să văd ce-i cu ceasul. Lumina e albe de făină. Fața Geanei trebuit să
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
întreb pe Geana plină de mister. Pentru că nu pot ars pe toate peste noapte când eu aseară ce să fac cu mâinile... să dorm, mă gândesc, cum ar fi dormeam? dacă Geana ar frământa aluatul și * * * mama ar da în bobi. Amețesc de * * * Sunt un personaj. Dar parcă mă învârt legată de o roată. Am amorțit tot stând pe o personajului i-e foame. Ei și? Sunt Mă doare gâtul și-mi frig tălpile. parte. Tresar greu, mă mișc pe și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca grijilor lumești Eu, bob rămas, ce n-a-ncolțit
Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
artă și de consolidare cu bani de la Ministerul Culturii. Simpozionul de la Bordesti din 1980, a părut că aduce un nou avânt eforturilor de restaurare, dar lucrările au reînceput abia în 1994. Cercetările arheologice au fost inițiate în 1991 de către Victor Bobi și urmate de lucrări sistematice conduse de Aurel Nicodei de la Muzeul Vrancei. Astăzi lucrările de consolidare și reconstrucție sunt încheiate iar soarta ctitoriei brâncovenești de la Bordești depinde de Episcopia Buzăului și, mai ales, de voința politică locală. Ctitoria căpitanului Mănăilă
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
o trupă de muzică și umor, abordând mai multe genuri muzicale pe versuri comice, de satiră socială, cu teme inspirate din viața satului. Soliștii trupei provin din regiunea Moldova a României și cântă predominant în graiul moldovenesc. În anul 1995, Bobi îi propune lui Bobo să facă parte din trupa de umor a liceului la care învățau. Patrula Zero (4-0) scrie sketch-uri umoristice cu ironii la adresa profesorilor, pe care le interpretează cu succes la balurile de boboci și de absolvire. Grupul
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
Patrula Zero (4-0) scrie sketch-uri umoristice cu ironii la adresa profesorilor, pe care le interpretează cu succes la balurile de boboci și de absolvire. Grupul activează pînă în anul 1997, când cea mai mare parte din componenți termină clasa a XIIa. Bobi și Bobo părăsesc orașul natal și se fac studenți în Iași. se naște la 3 ianuarie 2001, la inițiativa lui Bobo. Bobi este cel care-i dă numele. Trupa își începe activitatea în Cenaclul Moldavia, cenaclul de muzică folk al
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
absolvire. Grupul activează pînă în anul 1997, când cea mai mare parte din componenți termină clasa a XIIa. Bobi și Bobo părăsesc orașul natal și se fac studenți în Iași. se naște la 3 ianuarie 2001, la inițiativa lui Bobo. Bobi este cel care-i dă numele. Trupa își începe activitatea în Cenaclul Moldavia, cenaclul de muzică folk al Casei de Cultură a Studenților din Iași, unde are loc primul contact cu scena și publicul studențesc. În același timp, Fără Zahăr
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
concretizată într-o relație profesională defectuoasă. Se filmează videoclipurile pieselor "D’la sate" și "Hip-hop ș-așa". Fără Zahăr se lansează într-un parteneriat cu firma de îmbrăcăminte Junker. În toamnă începe colaborarea cu săptămânalul ieșean "Suplimentul de cultură", unde Bobi și Bobo scriu săptămânal câte un articol în rubrica " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde". În 2005 Fără Zahăr obține Discul de Aur pentru vânzările primului album. În toamnă apare cel de al doilea, "Episodu’ 2 de la Dorohoi
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
au loc în studioul trupei Vița de Vie. Se filmează videoclipurile "4/69" și "Cațaua". La începutul anului 2006, Zone Records este preluată de către Roton, în timp ce Fără Zahăr se desparte de impresar, pe motiv de incompetență și înșelăciune. În primăvară, Bobi și Bobo colaborează la Pro TV, ca actori în emisiunea "Noi nu suntem normali", a grupului Vacanța Mare. Apare cartea " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde", la editura Polirom, cu articolele publicate în Suplimentul de cultură. Între timp
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
Bobi Andonov () (născut la data de 28 august 1994 în Melbourne, Australia) este un cântăreaț macedonean australian, care a reprezentat Republică Macedonia la Eurovision Junior 2008 cu piesa l 'Prati mi SMS' ("Trimite-mi un SMS"), care a ajuns pe locul
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
28 august 1994 în Melbourne, Australia) este un cântăreaț macedonean australian, care a reprezentat Republică Macedonia la Eurovision Junior 2008 cu piesa l 'Prati mi SMS' ("Trimite-mi un SMS"), care a ajuns pe locul 5 cu 93 de puncte Bobi Andonov cântă la The Susie Ahern School Of Singing în Williamstown, Australia. De asemenea, el cântă la pian și chitară. Bobi Andonov este dansator la T-Jam Dance Studio în Melbourne de la vârsta de 7 ani. În Australia, el a început
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
piesa l 'Prati mi SMS' ("Trimite-mi un SMS"), care a ajuns pe locul 5 cu 93 de puncte Bobi Andonov cântă la The Susie Ahern School Of Singing în Williamstown, Australia. De asemenea, el cântă la pian și chitară. Bobi Andonov este dansator la T-Jam Dance Studio în Melbourne de la vârsta de 7 ani. În Australia, el a început în musicalul 'Regele Leu' fiind selectat din 3000 participanți pentru rolul lui Simba. El apare, de asemenea, anual, în spectacole, cabarete
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
participanți pentru rolul lui Simba. El apare, de asemenea, anual, în spectacole, cabarete și eisteddfods cântând copiilor cântece populare și ferestre de tip pop, precum și repertoriul de operă (de exemplu, cântece ale lui Luciano Pavarotti) în macedoneană, engleza și italiană. Bobi a luat parte la mai multe festivaluri de muzică macedoneană, inclusiv Zlatno Slavejče . El a mai cântat în Șerbia , Muntenegru și Albania , pentru o mare audiență la meciul Macedonia - Olanda și a cântat imnul Australiei al Muncii, la o conferință
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
el este bine cunoscut pentru performanța lui Toše Proeski de Eurovision 2004 cu melodia "Life" ca un tribut adus de regretatul star macedonean cu care s-a întâlnit când Toše se află în turneu prin Australia. Pe 20 septembrie, 2008, Bobi Andonov a fost ales pentru a reprezenta Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, la Eurovision Junior 2008, în Limassol, Cipru, cu piesa lui 'Prati mi SMS' (chirilic macedoneană: Прати ми СМС, română: Trimite-mi un SMS) care beneficiază de cea mai mare de puncte de la
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
sus, sau când prepară vopselurile, amestecându-le cu albușul nevinovatelor ouă, ci era îndrăgostit de verdele verdelui din hlamide; iar când durerea gâtului îi întrecea răbdarea și plăcerea, fugea afară și lua calea, pe lângă bătrâna din colț ce da în bobi unei vădane, fie spre parcul Romaneștilor, fie spre lunca Jiului. Întâlnește, și se amestecă între ei, copii și copilițe, bucurându-se în jocuri de cuvinte, cu tâlcuri pierdute, și în neastâmpăr de picioare, ca și cei de la Teiu, unde rareori
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
de limbă" ale acestora, în limbajul acela ritmat, se ascundea un tâlc al iluminării angelice și solare din centrul ființei umane, mai pâlpâia ceva din limba paradisiacă, a "păsărilor", și presimțea fiorul enigmaticului. La fel, de câte ori aruncă zarurile. Ca bătrânele, bobii. Căci spiritul "suflă unde vrea" și când vrea. Acum i se pare că nimic nu mai merge după capul său, ci după voia necunoscută a întâmplării. și în pofida chipului acoperit de văluri, întâmplarea este cea care îi aduce în sprijin
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
(n. 22 iulie 1950, satul Bobești, comuna Duda Epureni, județul Vaslui) este un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Corpului 4 Armată Teritorial "Mareșal Constantin Prezan" (fosta Armată a IV-a), cantonat la Cluj (2003-2004). s-a născut la data de 22 iulie
Neculai Băhnăreanu () [Corola-website/Science/311949_a_313278]
-
județul Vaslui) este un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Corpului 4 Armată Teritorial "Mareșal Constantin Prezan" (fosta Armată a IV-a), cantonat la Cluj (2003-2004). s-a născut la data de 22 iulie 1950, în satul Bobești din comuna Duda Epureni (județul Vaslui). A absolvit Școala Militară Superioară de Ofițeri Activi "Nicolae Bălcescu" din Sibiu (1972), Academia de Înalte Studii Militare din București (1982) și Colegiul Național de Apărare (1999). După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit
Neculai Băhnăreanu () [Corola-website/Science/311949_a_313278]
-
Bobești (în , transliterat Bobivți, în germană "Bobestie") este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 241 metri, pe malul râului Hlinița, în partea de centru-nord
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
raionului Storojineț. Se află la o distanță de 39 km de orașul Storojineț. În acest loc a fost odată o pădure deasă de stejari, ulterior începând să se stabilească aici fugari din Galiția și Basarabia. Prima mențiune documentară a satului Bobești a avut loc în anul 1421 în scrisoarea unui prinț polonez, ea făcând parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Potrivit tradiției locale, numele satului își are originea în ciultivarea pe teritoriul acestui sat a boabelor
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bobești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). Până la începutul secolului al XX-lea, în sat nu a existat nici o școală. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). Până la începutul secolului al XX-lea, în sat nu a existat nici o școală. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bobești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni, urmașii cazacilor stabiliți în sat. În perioada interbelică, s-a predat în școală în limba română, dar copiii vorbeau acasă
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
limba ucraineană. În anii '60, s-a deschis în sat un internat școlar, o sală de sport, un laborator de fizică și chimie, bibliotecă, magazin, săli de sport, pe o suprafață de 1,5 hectare. Începând din anul 1991, satul Bobești face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 15 (13+2), adică 0,75% din populația localității . În prezent, satul are 1
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 15 (13+2), adică 0,75% din populația localității . În prezent, satul are 1.852 locuitori, preponderent ucraineni. Satul are 3 școli primare. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bobești era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. În sat se află o biserică construită în anul 1622. În capela de lângă biserică sunt 4 morminte ale familiei Medvedev. De asemenea, există un monument memorial pentru evreii
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]