1,369 matches
-
Ion Buzași Pentru scriitorii din deceniul '70 - '80, mai ales pentru cei tineri, Geo Bogza era un reper moral. I se atenuase entuziasmul comunist sau al simpatiilor de stânga, scria mai puțin și semnătura lui înnobila paginile unor reviste precum "Contemporanul" și România literară. După "tabletele" lui Tudor Arghezi și după "cronicile optimistului" ale lui
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
se atenuase entuziasmul comunist sau al simpatiilor de stânga, scria mai puțin și semnătura lui înnobila paginile unor reviste precum "Contemporanul" și România literară. După "tabletele" lui Tudor Arghezi și după "cronicile optimistului" ale lui G. Călinescu, "tabletele" lui Geo Bogza erau pentru prima dată citite, când luai "Contemporanul" și mai târziu România literară. Unele dintre aceste tablete erau parabole (istorioare morale), altele poeme în proză. Așa se face că tinerii scriitori îi adresează epistole, cerându-i sfatul, sprijinul moral, îndrumări
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
scrisori sunt adresate lui Teofil Răchițeanu, care, după o criză sufletească, se retrage în satul său din Apuseni, Răchițele, ca profesor de limba și literatura română, își construiește o cabană, citește și scrie, îndrăgostit de peisajul și istoria Apusenilor. Geo Bogza îi răspunde cu prețuire și căldură la scrisorile trimise, îi trimite la rându-i, telegrame de 15 ianuarie, "cea mai mare sărbătoare a Poeziei românești", Ziua sfântă a lui Eminescu și regretă că nu este și Teofil alături de el să
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
și regretă că nu este și Teofil alături de el să pună, după obicei, o ghirlandă de flori la statuia lui Eminescu, dăltuită, în fața Ateneului, de Gheorghe Anghel. În sfârșit, întâlnirea se petrece într-o iarnă la Predeal, când generos, Geo Bogza îi cumpără un ceas de buzunar, îl conduce la gară și îi cumpără biletul de tren. Poetul din Răchițelele Apusenilor îi trimite pe lângă poezii (apoi după debut, volumele sale de poezii), înduioșătoare semne de prețuire: un trofeu de vânătoare (capul
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
semne de prețuire: un trofeu de vânătoare (capul unui căprior vânat de tatăl său), un plop bogzian (simbol al verticalității morale) cusut pe pânză de o nepoată a sa. Momentul de apogeu al prieteniei este marcat de hotărârea lui Geo Bogza de a-i face prietenului său mai tânăr o vizită în satul natal și totodată satul dăscăliei sale. În drum se oprește la Cluj și-i cunoaște pe ceilalți doi corespondenți, studenți pe atunci (istoricul literar Ilie Rad, care semna
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
pentru că el inițiase o serie de asemenea expuneri ale unor mari scriitori români, filosofi sau pedagogi, care reînviau într-un fel confesiunile scriitoricești din perioada interbelică, rostite în fața studenților de la Facultatea bucureșteană de Litere la solicitarea profesorului Dumitru Caracostea. Geo Bogza n-a putut onora o asemenea propunere (se scuză că e un slab orator), dar îi invită pe cei doi tineri să-l însoțească în drumul spre Răchițelele Apusenilor, la poetul Teofil Răchițeanu. Pleacă numai Viorel Mureșan, însoțit de lectorul
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
-l însoțească în drumul spre Răchițelele Apusenilor, la poetul Teofil Răchițeanu. Pleacă numai Viorel Mureșan, însoțit de lectorul universitar (pe atunci) Ion Pop. Un specialist în avangardismul românesc (Ion Pop) și un reprezentant de seamă a acestei mișcări literare (Geo Bogza) au dialogat îndelung și cu împărtășit folos pe această temă. Viorel Mureșan a fost tot timpul tăcut și retras, speriat poate și de avertismentul lui Geo Bogza că șoferul care-i conduce este securist. După această vizită, care marchează apogeul
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
românesc (Ion Pop) și un reprezentant de seamă a acestei mișcări literare (Geo Bogza) au dialogat îndelung și cu împărtășit folos pe această temă. Viorel Mureșan a fost tot timpul tăcut și retras, speriat poate și de avertismentul lui Geo Bogza că șoferul care-i conduce este securist. După această vizită, care marchează apogeul prieteniei lui Geo Bogza cu tinerii scriitori ardeleni, autorul Cărții Oltului își rărește dialogul epistolar, pentru că, sprijinind pe câțiva dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
și cu împărtășit folos pe această temă. Viorel Mureșan a fost tot timpul tăcut și retras, speriat poate și de avertismentul lui Geo Bogza că șoferul care-i conduce este securist. După această vizită, care marchează apogeul prieteniei lui Geo Bogza cu tinerii scriitori ardeleni, autorul Cărții Oltului își rărește dialogul epistolar, pentru că, sprijinind pe câțiva dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.) a intrat el însuși în observatorul serviciilor de Securitate. Dincolo de valoarea documentară și biografică, această corespondență se
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.) a intrat el însuși în observatorul serviciilor de Securitate. Dincolo de valoarea documentară și biografică, această corespondență se citește și ca o pledoarie pentru solidaritate în breasla scriitorilor. Ea ne arată un Geo Bogza afectuos, aproape patern, deși asaltat de mizeriile vieții politice românești și de slăbiciunile vârstei. Bine ar fi ca apelul lui Ilie Rad către tinerii scriitori care mai dețin scrisori de la Geo Bogza să aibă ecou favorabil și să fie posibilă
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
în breasla scriitorilor. Ea ne arată un Geo Bogza afectuos, aproape patern, deși asaltat de mizeriile vieții politice românești și de slăbiciunile vârstei. Bine ar fi ca apelul lui Ilie Rad către tinerii scriitori care mai dețin scrisori de la Geo Bogza să aibă ecou favorabil și să fie posibilă apariția unui al doilea volum.
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
dinadinsul valabilitatea acestei foi de parcurs, așteptând o altă epocă de gheață, cu noi mitizări și curente spirituale subterane. E suficient să spun că, așa cum i-a integrat pe Maiorescu, Caragiale, Paul Zarifopol, Lovinescu, B. Fundoianu, Eugen Ionescu, Cioran, Geo Bogza, Geo Dumitrescu, I. Negoițescu, Alexandru George, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, H.-R. Patapievici, Mircea Cărtărescu, Marius Ianuș și mulți alți "de-molatori" și "cârtitori", istoria literaturii noastre îl va asimila și pe Eugen Negrici. Nu numai cu sinteza care o decupează
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
tornade de stoluri gălăgioase. Mizeria ancestrală a celor doi, un bătrîn taciturn și un tînăr chinuit care contrasta cu Șvițera alpin-idilică și vaca sa colorată în mov a reclamei la ciocolata Milka, mi-a amintit de unul din reportajele lui Bogza care investiga triburile din preajma gunoaielor bucureștene. Filmul surprinde excelent sentimentul de însingurare a celor doi păstori privind de pe fuselajul unei carcase abandonate de avion spre un orizont incert. Filmul de animație, Dance with the Devil (Germania, 2008) al Violei Barna
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
proiectează angoasele colective, miturile Cetății asediate și ale Conspirației malefice, mitul Eroului, al Salvatorului, al Omului providențial, al Paradisului pierdut, fără putință de întoarcere. Câteva figuri de scriitori cărora autorul nu le acordă prea mare credit literar (păcat: și Geo Bogza, și Octavian Paler merită acest credit cu prisosință, dincolo de funcțiile pe care le-au deținut) ajung să fie asociate, în imaginarul popular, cu simboluri ale verticalității: copacul în furtună, farul, coloana... Însă nici în vremurile mai liniștite, poziția bună în
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
București. Nu sunt uitate edițiile: Timotei Cipariu - Scrieri literare, îngrijită de Ion Buzași, Basme fantastice românești - Basme superstițioase - religioase, editate de I. Oprișan, ediția integrală realizată de prof. Nicolae Bouaru a revistei de avangardă Urmuz, scoasă la Câmpina de Geo Bogza în 1928. Toate au parte de bunele cuvinte ale criticului. Numeroase pagini cuprind semnalări de nume de autori necunoscuți, ale căror scrieri au fost ignorate chiar de către ei înșiși, ca, de exemplu, Daniel Tei și lingvistul Ion Gheție. Primul, cu
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
15 lucrări pentru pian ale muzicianului, interpretate de propriii discipoli: Popescu L, Ioniță F, Enea I, Mihai S{\cite 7}. Cele două lucrări omagiale, apărute în anul centenarului, ilustrează relațiile muzicianului cu viața muzicală a orașului lui I. L. Caragiale, Geo Bogza, Toma Caragiu, Nichita Stănescu, Ion Baciu, Ion Cristu Danielescu, Emilia Comișel, Gheorghe C. Ionescu, Gheorghe Comișel, și în apropierea căruia își doarme somnul de veci Marțian Negrea. La Ploiești, și-a desfășurat activitatea Ioniță Stoicescu - Logofețelul, de ale cărei „avantagii
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Miorița, a celor 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, a Nunții în Carpați, a Nopții furtunoase, a Simfonietei și Simfoniei ploieștene, a Liturghiei psaltice și a monumentalelor oratorii bizantine. Parcurgând prețioasele documente ale cărților, am putea spune împreună cu Geo Bogza, ascultând același Triplul concert: „Plecat dintre noi, muritori, într-o duminică, Paul Constantinescu s-a întors iarăși între noi, nemuritor, în duminica următoare: «Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele,/ Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele...» NOTE BIBLIOGRAFICE {\footnote 1
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
și din Jude neștiutul îl determină pe Thomas Hardy să renunțe la a mai scrie roman. La noi, de atentat la bunele moravuri au fost acuzați: primul, B. P. Hasdeu, pentru Duduca Mamuca, iar în perioada interbelică Mircea Eliade, Geo Bogza și alții pentru așa-zisa literatură pornografică. E. Lovinescu i-a apărat foarte bine susținând că singura pornografie condamnabilă e lipsa de talent. Alunecăm astfel din domeniile incidențelor sociale ale literaturii (moralitate, religie, politică, eros) în domeniul subversivității estetice, care
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Foarte puțini tineri mai sunt dispuși să facă o carieră muzicală" (Constantin Sandu); În momentul de față jazzul suferă, nu are un public foarte numeros"(Marian Petrescu); "Ministerul Culturii din Cehia promovează foarte mult creația națională în lume" (Anda Louise Bogza); Cele mai importante nume le găsești în Elveția, iar nivelul artistic este foarte ridicat" (Elena Moșuc); " Fiecare loc are și snobi, și iubitori sinceri de operă" (Viorica Cortez); "Sunt sigură că, acum, în România există profesori doar cu diplome, care
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
nume foarte diferite. Fețe ale liniștii sau, dimpotrivă, ale patimii. Grații, Graie, Hesperide, Erinii. Viața și moartea însele, între care crește, frămîntată, conștiința ireductibilei lor asemănări. Nu altcuiva decît preaomenescului acestei treimi, avîntat, cînd s-ar voi șovăielnic, îi scrie Bogza, în "epoca haotică și prerevoluționară a anilor 1930", un Cântec de revoltă de dragoste și moarte. Va apărea în '45, ilustrat de Marcela Cordescu, la Fundația Regele Mihai I. Un atentat, ca toată avangarda, la mizerabila condiție umană, dar un
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
ei, știu cît pot fi de neliniștitoare descoperirile acestor potriviri purtîndu-și, prin lume, reaua menire. Asociațiile pe care le iscă priceperea de-a prinde firul, dincolo de impresia de devălmășie avangardistă, în care toate cuvintele și școlile sînt neamuri, a lui Bogza străpung cortine de istorie cu pintenul romantic al nelipsitului, neocolitului memento mori. În fiecare creație e-o execuție: "fecioară galbenă rudă cu inima conspiratorilor și gloanțele plutoanelor de execuție/ așa cum noaptea de 3 Mai 1808 (Tres de Mayo, ziua împușcării
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej, mai mulți membri ai Biroului - Ion Gheorghe Marurer, Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnăraș - se opun cu îndârjire, pe motiv că cel în cauză ar fi fost agent al Siguranței care ar fi turnat vechii ilegaliști, meandrele biografiei lui Geo Bogza. Este repusă în discuție gândirea politică a unor autori precum Ioan Slavici, Aurel C. Popovici, Emil Cioran, Mircea Eliade, Pavel Pavel ( acesta din urmă, din aceeași generație cu Cioran, dar net superior acestuia în domeniul gândirii politice), modul în care
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
volum, poate chiar mai interesant despre documentele Siguranței care îi vizează pe avangardiștii români. Interesul pentru o asemenea carte este dublu. Ea aduce informații inedite despre activitățile mai mult sau mai puțin obscure ale unor importanți artiști de avangardă (Geo Bogza, Victor Brauner, Scarlat Calimachi, Ion Călugăru, Gheorghe Dinu/Stephan Roll, Eugen Ionescu, Gherasim Luca, M.H. Maxy, Gellu Naum, Sașa Pană, Jules Perahim), dar oferă și o utilă incursiune în modul de lucru al Siguranței interbelice. Este interesant de știut astăzi
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
și cu ultimii veniți în literatura română, adică cu încă nedeplin conturata Ťgenerație 2000ť care, prin opțiunea sa Ťrealistăť, minimalistă, pentru o poezie cât mai Ťtranzitivăť, se dorește și mai apropiată de prozaicul univers concret în care trăim, de ceea ce Bogza numise cândva Ťplan primarť, ducând spre ultimele consecințe proiectul autenticist al predecesorilor imediați... Forme, așadar, de post- sau neo-avangardism, ce nu reiau pur și simplu, repetitiv, idei moștenite, ci le prelungesc ecoul în Ťstări de spiritť solicitate de noul Ťpuls
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
canonizare. Abia acum e cazul să ne gândim la receptarea critică, invocând nu numai diferențe de nuanță, ci, așa-zicând, de spirit al epocii. Între - de exemplu - felul polițienesc în care a fost citit scandalosul Poem invectivă al lui Geo Bogza și reacțiile furibunde, dar mai degrabă carnavalești și devitalizate, care au însoțit debutul goliardic al lui Marius Ianuș este, până la urmă, un clivaj de valorizare. În plus, etanșeitățile de grup ale avangardiștilor riscă, printr-o asemenea stabilire de afinități, să
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]