12,392 matches
-
Doamna Jeanne Marzesco (Ionica Mârzescu) este descendenta unei vechi familii de boieri și intelectuali moldoveni, care a dat slujitori ai Bisericii, cărturari și doi membri marcanți ai Partidului Național Liberal. Străbunicul, Gheorghe (Ghiță) Mârzescu (1834-1901), a fost profesor universitar la Iași și ministru al Cultelor în 1869-1870 și 1896-1897. Bunicul, Gheorghe Gh.
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
față de conduita consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de gușa bătrânilor/ nu mai mi-e frică. Nici de măcelarul ovrei. Nici de
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
devenise de atâtea ori fatală, valahul nu mai găsise altă scăpare decât în fugă. Imediat ce un detașament turc trecea Dunărea, toți cei ce aveau de pierdut ceva fugeau în păduri, în Ungaria sau în Transilvania. Cei care dădeau exemplu erau boierii și astfel, în 40 de ani, populația valahă s-a refugiat de 7 ori. Satele din această țară sunt așezate în văi, ca niște ascunzători, întrucât cine rămânea locului se simțea apărat doar de sărăcia, de nefericirea și de tainița
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
corectitudinea politică a tonului este certificatul însuși de progresism al autorului. În centrul infernului este plasat, în acord cu vulgata partinică, latifundiarul lipsit de omenie: stereotipul se impune și, o dată cu el, sunt exorcizați demonii sămănătoriști care au bântuit generații. Interpelarea boierului expune un strat de rapacitate seculară, imposibil de domesticit prin civilizație. Aristocratul autohton este, pe linia best seller-ului semnat de Zaharia Stancu, proprietarul de sclavi în a cărui ecuație contează doar eficacitatea exploatării "șeptelului uman": "Mie îmi trebuiesc brațe de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Experiența serviciului militar, analfabetismul recruților, condițiile primitive din cazarmă îi vor nutri în bună măsură materia unui volum, precum Amintirile căprarului Gheorghiță (1903). La confluența râului Suceava cu Siretul, într-un sat, Liteni, a auzit o poveste de dragoste (un boier amorezat de o fată simplă de la țară) care-i va inspira subiectul romanului Venea o moară pe Siret. În apropiere de Fălticeni se află celebra "dumbravă minunată" și tot de acele meleaguri se leagă și alte scrieri ale anilor de
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
și dezastruos șir de lupte pentru putere între voievozi și clasa boierească, totul cu nefaste rezultate, perpetuând lipsa de libertate. Pe când, ne asigură Mihai Sorin Rădulescu, "Principatele române au fost conduse - de la întemeierea lor și până la instaurarea regimului totalitar - de către boieri și de către urmașii lor", cei care, prin Constituția din 1866 și apoi mai pronunțat prin cea din 1923, au cedat din prerogativele lor sociale și politice în favoarea burgheziei în ascensiune." Și aceasta "cu scopul de a așeza țara pe făgașul
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
prezentată cu atâta stângăcie încât se discredita prin ea însăși". Se bucură de prețuire lingviștii Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Aurel Candrea, istoricul de artă G. Oprescu și, deși nu i-a fost profesor, N. I. Herescu, latinistul reputat, "ultimul urmaș al boierului Năsturel Herescu, învățat și scriitor din vremea lui Mateiu Basarab și latinist ca și el", evocat cu căldură și pentru marea lui demnitate din timpul exilului parizian. Un spațiu ceva mai larg îi acordă Alexandru Ciorănescu lui Alexandru Rosetti, "personalitate
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
nu „colaboraționist") nu prea trimitea în străinătate pe oamenii noului regim! Abia în noiembrie 1947, cînd Externele trec sub ordinele Anei Pauker, Gh. Duca și Neagu Djuvara sînt „rechemați": amîndoi diplomații români au rămas în Occident. Dl Djuvara, fiu de boier cu moșii în Bărăganul Brăilei (p. 442), cel care-și făcuse studiile secundare la un liceu din Paris și avea o soție „franțuzoaică", s-a îndreptat spre Franța, la Paris. Unde, „din prima clipă", s-a gîndit „ce se putea
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
avea un oarecare entregent într-o anumită elită - „intellighentsia" pariziană - deși ducea viața foarte modestă a unui refugiat politic. A avut ocazia să cunoască, astfel, și pe generosul („fost bancher") Gheorghe Răuț, la care îl întîlnește pe filosoful Ștefan Lupașcu, boier moldovean (și pe soția acestuia, Yvonne). Cu Eugène Ionesco se găsea - prin doctorul Burileanu - în îndepărtate relații de familie, ca și cu alți Români „de neam mare" (se vede bine că autorul este deosebit de atent la ascendența nobiliară a personajelor
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Capul lui Motoc vrem“. Ce cer? întreba Lăpușneanul, văzînd pre armașul intrînd. — Capul vornicului Motoc, răspunse. Dar, milostive doamne, nu-i asculta pre niște proști, pre niște mojici. Pune să deie cu tunurile într-înșii... Să moară toți! Eu sînt boier mare; ei sînt niște proști! — , răspunse Lăpușneanul cu sînge rece; să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judeca dumneata singur. Du-te de mori pentru binele moșiei dumitale! (“Alexandru Lăpușneanul” de Constantin Negruzzi) :: colaj
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
reacția lui Iliescu când Majestatea să a intrat în țară în 1990. Acum, doar se repetă... Doamne-Fereste, da’ce vedeti la el? Ce bine a făcut? Ați trăit voi sau aveți strabunicicare v-au spus cum era??? Sau erau toți boieri?
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
incompetente guverne, iar la comunicare e varză. Dar asta nu scuză cu nimic faptul că magistrații au hotărât că ei merită pensii speciale. Și nimeni nu a zis că e vreun conflict de interese în această decizie. Că pe vremea boierilor. @petrișor ai zis “Că la putere s-au perindat toți incompetenții timp”. NU s-au perindat, ci au fost aleși timp de 20 de ani. Un popor care l-a votat pe iliescu de 3 ori, pe băsescu de 2
Adânc omagiu judecătorilor iubiţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82608_a_83933]
-
eminamente livresc e "jupînița" Ioana Boiu din Suflete tari. La biblioteca mare a familiei sale e nevoie și de un bibliotecar. Aici începe însă complicația pentru că acesta, Andrei Pietraru, care o iubea la început în taină, o seduce pe fata boierului. El uzează involuntar de un procedeu din "Roșu și negru", carte pe care nu o citise. Personajele din Groapa lui Eugen Barbu nu prea pun mîna pe o carte. Excepție face "studintu" Pricopie care citește cărți grele, incompatibile cu Veta
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
în englezește. Caietul e împărțit în două coloane: în stînga, textul englezesc, în dreapta - traducerea". Motivul arderii unor pagini trebuie să fi fost, de fapt, de natură politică. Un pasaj tipărit în varianta din 1937 a Camerei Leoparzilor - "Pufi Asachi, junele boier ajuns unul dintre conducătorii proletariatului" -, dispărut din textul Lunatecilor, ne dă o idee despre ce ar mai fi putut găsi securiștii în arhiva sa. Asemenea fraze ajungeau, în epocă, pentru a inculpa un "epurat", complice, pe deasupra, cu "fugarul". În atmosfera
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Vinea, p. 248, r. 20-21: "... flăcăului celui zdrențăros" - Dumitriu, p. 40, r. 5: "...flăcăului. În cămașă de cînepă și ițari de dimie rupți în genunchi, încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
dimie rupți în genunchi, încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă peste gură: - Nu-i tăia vorba boierului, mă
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă peste gură: - Nu-i tăia vorba boierului, mă!"; Vinea, p. 253, r. 17-18: "Trecură ceasuri. Se sfîrșea după-amiaza și se răspîndea pe cer o înserare viorie. Se făcea frig" - Dumitriu, p. 43, r. 14: " Se răspîndea pe cer o înserare viorie. Se făcea mai răcoare" ș.a. Diferențe
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
a avut acces liber în țările române. În consecință, comerțul occidental a pătruns în spațiul românesc și, sub influența lui, a apărut forma incipientă a capitalului bancar - capitalul cămătarilor -, acești noi germeni de organizare socială provocînd scăpătarea rapidă a marilor boieri români. În coliziunea dintre aceste două tipuri radical diferite de modus vivendi - pe de o parte, negustorul sau cămătarul dinamic și întreprinzător și, pe de altă parte, moșierul static și tradițional - cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
dinamic și întreprinzător și, pe de altă parte, moșierul static și tradițional - cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o putere de adaptare mai mare: marii proprietari au fost ruinați, iar negustorilor și cămătarilor li s-au alăturat micii boieri, adică tocmai cei care vedeau în mercantilismul cămătarilor și în liberalismul negustorilor arma cea mai bună de înlăturare a aristocraților de rang înalt. Și astfel, rezultatul politic al acestei răsturnări economice a fost o scindare firească și previzibilă, care se
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
Mihai Mandache Contestarea intelectualilor publici poate fi o sursă facilă de notorietate, după cum a verificat și Sorin Adam Matei cu Boierii minții. O strategie similară pare să fi adoptat și Adrian Gavrilescu, autor al unui volum cu un titlu chiar mai arțăgos - Noii precupeți - publicat, ca și Boierii minții, la Editura Compania. Noii precupeți s-ar vrea un studiu științific despre
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
o sursă facilă de notorietate, după cum a verificat și Sorin Adam Matei cu Boierii minții. O strategie similară pare să fi adoptat și Adrian Gavrilescu, autor al unui volum cu un titlu chiar mai arțăgos - Noii precupeți - publicat, ca și Boierii minții, la Editura Compania. Noii precupeți s-ar vrea un studiu științific despre intelectualii publici de după 1989. Bibliografia consistentă, precum și zecile de note din finalul fiecărui capitol încurajează această impresie. Volumul începe cu un istoric al noțiunii de intelectual în
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
fost văzută ca "refugiu", de către Cantemir. Europa este totuna cu creștinismul, alteritatea fiind Imperiul Otoman, deci ideea de Europa a fost definită prin diferență față de dușman și adversar. Europa ca model al curiozității și exotismului. Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure transportul armatei. Nici o veste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se poate lupta cu o corporație gigantť, a scris Rowe pe site-ul său" (apropo.ro). Se pare că spaima de cacofonii pătrunde și în textele folclorice (deocamdată, în cele mai curînd parodice): "Cu Programu' Fermieru', țăranu' să trăiască precum boieru'!, le-au colindat urătorii ministrului Flutur și oaspetelui său, premierul Tăriceanu" (Gândul, 22.12.2005).
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]