444 matches
-
-și facă dreptate singuri, ocolind sistemul juridic. O evoluție la nivelul mentalităților se pro du se se cu siguranță; chiar dacă un alt caz asemănător numai există, pentru secolul al XVIII-lea, se poate constata acest lucru din atenția pe care boierii judecători o acordă fiecărui detaliu, în cercând să stabilească premeditarea actului și gradul de vinovăție al fiecărui protagonist în parte și din teoretizarea importanței sistemului juridic într-o țară civilizată, opusă barbariei. Pe de altă parte, transformările care au avut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căzut în capca na satului românesc imo bil și conserva tor. Trebuie făcută o netă deosebire între sate le con cen tra te de pildă în jurul unui oraș, satele pe te ri to riul cărora se află co na ce boierești sau cen tre ale pu te rii locale și cele într-adevăr izo la te din punct de vedere geo gra fic. țăranii cir cu lă mai mult decât am fi ten tați să credem: vin la „judecată“ cu diverse
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă = haină lungă boierească de ce re mo nie încheiată în față cu cea pra zuri și uneori cu câte 24 de nas turi de fir. epitrop = tutore, dar și executor testamentar. fi li gea = ceaș că mică fără toar tă și pusă pe un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Două paloșe-ntr-o teacă”; cu intenția de a-l sensibiliza după dorință pe tiranul prea temător să nu-și piardă tronul. Pe măsură ce șoaptele se îndesesc, acesta vede amenințarea cîrligelor și a vîslelor abătîndu-se asupra lui: Ciobanii lui Dobrișean Sunt boieri ca de divan, În toiege răzimați Și-n caftane îmbrăcați. Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici în lume de cînd sunt. În capul cîrligelor, În josul belciugilor, Cîte-o piatră nestemată De plătește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
basme sunt consonante cu această viziune paradisiacă. Citim în colinde mitologice cu fond precreștin: Sub cearcănul lunii ei, Vița-i verde iedera! Trec pluguri negre cu boi, Ciopoare dalbe de oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați, Voi boieri bogați, De mi vă uitați, Pe-o gură de vale, Vouă vi se pare Tot soare răsare. Ci vouă vă vine Tot cirezi de vaci... Exemplele dezvăluie un imaginar mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aveam să aflăm din „Sc hoala de la Cotnari” a profesorului ieșean Ștefan Bârsănescu, când aici, Despot Vodă, un aventurier pe nume Iacob Eraclide intră în Moldova la 18 noiembrie 1561, cu o armată străină, cu asentimentul unei însemnate părți din boierim e și cle rul țării, și înlătură de la domnie pe Alexandru Lăpușneanu, cel descris într o nuvelă celebră de către Costache Negruzzi. Iacob Eraclide avea o cultură temeinică căpătată în insula Chios, colindase Italia, Franța și Germania, unde Carol Quintul îl
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el (Despot) a dat dispoziția ca agricultorii să-și sporească la dublu terenurile lor de semănături și a mărit cu de la sine putere impozit ele pe toate lucrurile.” Unul din motivele pentru care, desigur, cade în dizgr ația moldovenilor, fie boieri, fie răzeși, fie mân ăstiri. Dar cel mai rău i a subminat autoritatea reflecțiile sale de na tură t eologică: Grazianii înșiră toate aceste fapte pentru ca re s-a a juns la insurecția boierilor contra lui Despot și la omorârea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o nobilă rădăcină cu vița de vie.” Mai încoace, mai spre începuturile istoriei atestate documentar, prin secolele XVI XVII, există informații că prin lunile septembrie octombrie, când se pare că domnitorii aveau reședințe la Cotnari, aici se adunau caleștil e boieri mii, a fețelor domnești și negustorilor cu doamne și domnițe pentru a petrece pe așezate și a face cură de struguri. Victor Eftimiu chiar pune în versuri atmosfera ce se încingea aici la o „Serbare a vinului”: „Astăzi prăznuim cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
facă mendr ile; dar așa a fost de când e țara noastră. Dreptul îmblă totdeauna cu capul spart. — Poate; însă mi se pare, moșule, că nu pre a veți dre ptate a vă plânge tot de domni și nu și de boierii care înc ungiură pre domni. — Acei doi pre care i-a tăiat nu l sfătuiau de rău. Î i ziceau numai: „Măria ta, mai des cu paharul și mai rar cu bi rul, că nu poate țara“. E, cine-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cantemir era un domn Altfel pre de treabă om, Numai țara cam prăda. Boierii, văzând așa, îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul la masă-i poftea Și cu Cotnar îi cinstea, Până ce îi îmbăta. Boierii când închina îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. El însă nu i auzea, Mânca, bea și jăcuia, Și n seamă nu le baga. Boierii se supăra Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din nevoile Domnului de a-și strânge veniturile țării prin dijmă, adică a zecea parte din toate produsele pământului, Domnia a rânduit boieri țiitori pe la județe - unde autoritatea era în mâna judelui, a magistratului judecător care făcea dreptatea - boieri care, strângând și plătind cu anticipație partea aferentă a dijmelor, luau în stăpânire, de la Domn, însăși administrarea județelor, devenite ulterior ținuturi... Cu timpul, cerința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bordeie de vecini". Din cele 161 sate alcătuind averea lui Iordache Ruset, după catastihul de la 25 februarie 1732, 35 de sate, printre care și Hulturești la Vaslui, erau cu vecini, spune Radu Rosetti. Dispozițiile timpului „cine au șezut în sat boieresc 12 ani să rămână vecin" sunt atenuate de însăși domnitorii care aveau să creadă că „nu poți să-l vecinești pe veci" pe cel care este creștin ca și tine. Transformați în robi, deznădăjduiți, ajunși la vecinătate, adesea populația împungea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și celelalte dăjdii ale mazililor nu erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori ai mazililor decedați. Zapciul este un funcționar de la ocoale, un slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată. După boieri, pe scara claselor sociale vin boiernașii, clasă formată din amploaiații inferiori ai Moldovei și într-însa se înscriaupolcovnii, poslușnicii, velcăpitanii, velșetrarii... După boiernași veneau mazilii, clasă căreia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boier cu un curtean, ochii Domnului, zicea el, să fie spre boier, iar judetul pre calea sa să meargă; iar când se judeca un curtean cu un tăran, mai de cinste să hie curteanul decât țăranul. Iar când avea de boierit un boier, Domnul nu începe să-l suduiască; ce, de nu se poartă cumsecade unui boier, să-l scoată și să puie altul în locul lui, iar a-l suduire cu cale nu i se cade". Numai că acest Radu Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cale nu i se cade". Numai că acest Radu Vodă zis cel Mare, din cauza văditei lui părtiniri ce o arăta în judecăti celor cu titluri, boierilor fată de tărani, o zic tot cronicile, fu silit la un moment dat să boierească și pe o slugă a sa, cam violentă în purtări. Cedând stăruinței boierilor, Domnul îl rândui pe acesta mai mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
găsească Radului Vodă pentru sine, să nu hie iubit. Răspuns-au Radu vodă boierilor: „Mie să nu vi se treacă cuvântul vostru. Nu mi se cade; iar eu știu hirea omului că nu-i de boierie. Iar iacă-l voi boieri pentru voia domniilor-voastre." Și a doua zi l-a chemat și i-a dat vătăjia de divan, care era de mare cinste în zilele Radului Vodă. Cu urșinice mulți și cu cabaniță de jder și cu hulpi îmbrăcați; și ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținutul Tutovei care avea pe dânsa 10 sate, iar către 1920 nu mai avea decât trei sate; moșia Slobozia- Zorleni din același județ avea 8 sate din care mai rămăseseră 2. Până în întâia jumătate a secolului al XVII-lea erau boieri ca Bucioc Costea, Prăjeștii, Dumitru Buhuș, Gheorghe Ursache, Neculai Racoviță, Miron Costin, Iordache Roset care stăpâneau o mulțime de sate, spune Radu Rosetti. La 15 iulie 1668 pomelnicul cu moșiile vistiernicului Gheorghe Ursache era mai lung decât cuprinderea satelor pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă în domeniul justiției, judecătorii nu mai erau pârcălabii, ci boieri judecători de ținut. Ioan Neculce afirmă că „judecățile" se făceau de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pedepsi. Iar carele din locuitori nu se vor odihni cu giudecata căpitanului să vie aicea și să afle dreptatea lor de la Divanul Domniei meale; așijderele și pentru venitul căpitanului să aibă a-și căuta și a lua după obiceiu vechiu"... Boieri zlotași: „poruncă dăm și domniilor voastre boieri zlotași care veți umbla ori cu ce fel de slujbe, văzând cartea Domniei mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la toți, și la slugi boierești, când veți umbla cu slujbele Domniei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]