439 matches
-
deodată, necăjit, se repezi înaintea vitelor, care o luaseră razna spre fundul ogrăzii. ― Fire-ați ai dracului de zăpăciți, unde vă duceți?... Hooo!... Ho!... Ia seama, că am să-ți dau bătaie!... Hoo!... Ce, nu ți-e bine? Te-ai boierit, ai?... Apoi stai, că-ți dau eu! Îl plesni cu codiriștea biciului peste bot, întîi pe unul, apoi pe celălalt, scrîșnind: ― Să nu fii boier, că te-a luat dracul! ― Nu știu ce să mă fac, socrule, zise Filip Ilioasa către preotul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îmbarcat ieri dimineață cu fetele și cu o încărcătură respectabilă de provizii diferite. A revenit singur și fericit. Scăpase de grija cea mai mare. Acuma putea vorbi liniștit cu țăranii, să mai și glumească și să-i batjocorească: ― V-ați boierit și voi, mă! Vă vine cu strâmbul munca! E mai ușor să stai cu luleaua-n gură decât să dai cu sapa, cum nu! Și să ocărăști pe boieri și să pui la cale rebeliuni! Ce zici, măi Ștefane? ― De
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi elogiată istețimea lui de-a trata pe copiii mari, ce sunt țăranii, cu vorbele potrivite pentru copii. Dar țăranii întrerupeau făgăduielile prefectului cu glume și cu râsete. Unul strigă ascuțit că s-au săturat de vorbe, altul adăugă că boierii numai cu minciuni i-au ținut, iar un al treilea că boierul, cum deschide gura, iese minciuna. Miron Iuga se înăbușea în mijlocul ploii de necuviințe. Prefectul însuși roși încurcat, neștiind ce să mai facă. Primarul, observând că se îngroașă glumele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a chemat pe voi aci, să-mi stricați straturile, și rondurile, și potecile la care am muncit din greu cu oamenii?... Cine v-a dat voie?... Adică dincolo, în curte, nu puteați aștepta? Acolo nu mai e bine? V-ați boierit, ai, de când umblați cu revoluția și cu blestemățiile? Vorbind, se aprindea și nu se mai putea domina, deși își dădea seama că merge prea departe și riscă să provoace tocmai efectul contrar celui scontat. Într-adevăr, cineva îl întrerupse obraznic
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iar țăranii, unul câte unul. Se uitau la foc, clătinau din cap, aruncau câte o vorbă și repede întorceau ochii spre conacul vechi. Li se părea, chiar spusese cineva, că treaba nu e sfârșită cât timp tocmai casa cea bătrână boierească rămâne în picioare. Dar din pricina mortului nu cuteza nimeni să se apropie, oricât jinduiau. De altfel, cei mai mulți veneau pentru pradă. Sărăcimea se lăcomea mai cu seamă la porumb. Un hambar de sămânță a fost golit de aseară. Mai erau două
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cuvine, fiecăruia după dreptate, să măsoare și să taie tuturor cât le ajunge... Nu zic bine, oameni buni? ― Bine... așa e! încuviințară oamenii. Să ne trimită ingineri, că d-aia îi plătește stăpînirea! ― Apoi da, că inginerul, dacă nu-s boieri, împarte drept și cum scrie la carte! adăugă Ignat foarte mulțumit. ― Cu boierii am isprăvit! strigă Leonte Orbișor țanțoș. Nu ne mai trebuie boieri! ― Noi am isprăvit, Leonte, dar poate că n-au isprăvit ei? zise gros Nicolae Dragoș. Atunci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
foarte mulțumit. ― Cu boierii am isprăvit! strigă Leonte Orbișor țanțoș. Nu ne mai trebuie boieri! ― Noi am isprăvit, Leonte, dar poate că n-au isprăvit ei? zise gros Nicolae Dragoș. Atunci toți din toate părțile protestară că nu mai vor boieri și că mai curând mor până la unul decât să fie iarăși batjocoriți și asupriți. ― Apoi las' să vă vedem la treabă, că de gură știu că sunteți buni! făcu Petre. 4 În gara Pitești aștepta un alai întreg de proprietari
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atâta stricăciune și răutate? ― De, domnule, s-au iuțit oamenii și au păcătuit fără dreptate! răspunse Pravilă amărât. Dar nici așa cum s-au întors lucrurile, parcă nu-i cu dreptate! Că prostimea-i prostime și nu-i mirare să greșească, boierii însă sunt înțelepți și... Titu nu răspunse. Întoarse ochii spre groparii care se luptau greu cu pământul morților. Primarul amuți deodată, ca și când și-ar fi luat seama și i-ar fi fost frică să nu fi vorbit prea mult... Pentru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
știa prea multe. Și uite-acu le-a trântit blocu ăsta în spate ! Bloc nou, cu bani, ce de bani o avea ăia de s-a mutat aciia ! Granguri mari trebe să fie, boieri noi, mari comuniști, alde Daniel, alde Zahareștii. Boieri noi, boierii vechi - care-a murit, care s-a scăpătat, care-a fugit în străinătate, care mai fuge și-acuma... Casele lor a îmbătrânit și ele, e și ele pe ducă. Uite și la casa lu madam Ioaniu, cojită toată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fost, cartier boieresc a rămas, atâta doar că acu e alții. Atâta doar că acu e boierii noi, că boierii vechi, care-a murit, care s-a scăpătat, care-a fugit în străinătate, care mai fuge și-acuma... Boieri vechi, boieri noi - ce are ea grija lor ! Ea are grijă să nu alunece, să nu-și rupă vreun picior, Doamne ferește. Uite, tot a mai rămas lângă trotuar niște gheață spartă și mormane de zăpadă, neagră de funingine. A ajuns în stație
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
moale: Iar ai început să bei, Toadere. Iar... De unde o să luăm parale ca să plătim datoria la Prispă crâșmarul? Lasă, Marandă. Lasă că oi vedea eu de unde. Incă mă mai pot mișca și acolo la ocnă n-am apucat să mă boieresc... După o bucată de vreme, într-o seară, a ieșit din curte și a pornit așa, fără țintă, dar picioarele l-au dus parcă fără să vrea spre crâșma lui Prispă... Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și în plosca asta niște vin. Când urâtul ți s-a urca în cârcă, să guști din el și să vezi ce spor ai să ai la mers. ― Apoi, dacă oi vini pre’ des pi la matali, conașule, m-oi boieri de-a binelea. Din vinul aista am sî-i duc și Zânii un strop. ― Eu am umplut plosca, cu gând să ai de unde-i duce și ei. Spune-i că mi-i tare dor s-o văd și că am să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
apăra să devină egumen cu principiile de viață pe care el însuși le cere”. “1787 iunie 18”. “Gheorghe Sturza vel log(o)f(ă)t <m.p.>; ... hatman <m.p.>; Iordache Cant(acuzino) <m.p.>”. “Scrisoarea aceasta aducând-o dumn(ea)lor numiții boieri epitropii m(ă)n(ă)stirei Aron Vodă și înainte noastră, ne-au poftit ca se o adeverim și noi. Drept aceea o am iscălit”. “1787 iunie 23”. “N. Roset vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Cant(acuzino
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ptriarh al Ierusalimului”... ― Decăderea și sărăcirea mănăstirii Galata s-a produs doar în 34 de ani (1584, anul zidirii de către Petru Șchiopu voievod, și 1618, anul închinării la “cetatea Ierusalimului” de către Radu Mihnea voievod). Asta dovedește că mitropoliții vremii și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
discuțiilor noastre privind închinarea mănăstirilor către locurile sfinte, părinte. ― Uite, dragule, ce scrie unul din voievozi, la 20 decembrie <1742>, mai precis (Constantin Mavrocordat voievod revenit la domnie 1741-1743): El spune că: “16 foițe s-au scris pe la ținuturi, pe la boierii ce sânt ispravnici, pentru milostenia ce s-au socotit să de la Sfântul Mormânt a Ierusalimului, după cum arată izvodul ce este în Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ușa mare, care chiar în acea clipă se deschide larg, iar ușierul anunță cu glas înalt: Sosește măria sa Alexandru voievod! Privesc înmărmurit. În lumina tăiată de cadrul ușii apare măreț - călcând sprinten ca un tânăr - vodă! Bun găsit, preasfințite, și boieri dumneavoastră! salută domnul. Să trăiești mărite doamne - au răspuns boierii. Eu caut să rămân cât mai în umbră, însă mi se pare că vodă m-a descoperit...O părere doar. Să vină logofătul și diacul aici mai aproape, pentru a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
doamne - au răspuns boierii. Eu caut să rămân cât mai în umbră, însă mi se pare că vodă m-a descoperit...O părere doar. Să vină logofătul și diacul aici mai aproape, pentru a auzi tot ce trebuie să audă! Boieri dumneavoastră! Astăzi vom hotărâ unde și ce vamă are de plătit orice negustor din Liov. Logofătul să fie cu băgare de seamă ce scrie diacul, pentru a nu uita ceva... După aceste vorbe a pornit să arate cum vor fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
numai bun pentru o sfântă mănăstire. Și dacă în bunătatea măriei tale crezi că asta ar fi o faptă bună, atunci dăruiește-mi acel loc și voi face precum am spus - a grăit popa Ioil cu smerenie. Ce părere aveți, boieri dumneavoastră? a întrebat vodă. Și noi credem că ar fi o faptă bună, măria ta - a vorbit vornicul Țării de Sus, după ce și-a rotit privirea către ceilalți boieri și căpătând încuviințarea mută a acestora. Diac! Poruncă, măria ta! am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în numele tuturor. Știți de ce v-am adunat astăzi? Nu aștept răspunsul vostru, pentru că nu-l știți. Doar sfinția sa mitropolitul Teoctist știe răspunsul, însă el n-a avut vreme să vi-l spună. Așa că am s-o fac eu în locul sfinției sale. Boieri dumneavoastră, Sfânta Mitropolie a Sucevei are multe nevoi și ajutorul nu vine de niciunde. Înalt preasfințitul mitropolit ne-a spus toate câte trebuiesc și noi ne-am gândit să dăm Sfintei Mitropolii după puterile noastre pentru pomenirea răposatei noastre soții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
măritul Ștefan în față...Cu ochii mijiți și cu un bob de lumină în ei, vodă arăta ca și cum ar fi ascultat o litanie către ceruri. Îndată, însă, ridicându-și bărbia și oțelindu-și privirea, a întrebat: Ce aveți de spus, boieri dumneavoastră? Mărite doamne, ai făcut întocmai cum te-a îndrumat Dumnezeu și cum te-a îndemnat inima, iar noi ne plecăm fruntea în fața hotărârii măriei tale, doamne - a grăit postelnicul cu înțelepciune. Să se atârne pecetea noastră la această adevărată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Suceava, în anul 6978 (1470), luna aprilie 1” De această dată, însă, domnul nu i-a mai întrebat pe boieri ce părere au asupra celor scrise. I-a privit scurt și le-a grăit cu glas aspru: Băgați de seamă, boieri dumneavoastră. Nu călcați în străchini, ci drept, cu respectul cuvenit ce trebuie dat hrisoavelor noastre, ale bunilor și străbunilor noștri! Ultimul cuvânt al lui vodă Ștefan plutea încă în aer când el ieșea deja pe ușă. Am rămas singur. După ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin, ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să-i fie întru ajutor. Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi să aibă acești boieri a o socoti și a o întări.” În timp ce citesc testamentul, îmi dau seama că Miron Barnovschi voievod spune un adevăr mai puțin luat în seamă. Și anume că, înaintea bisericii începută de el, dar neterminată, exista de multă vreme o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o dată în hrisovul acela din 20 iulie 1691 (7199) și citește-mi și mie, să văd dacă îi cel pe care îl știu eu.” Am citit: „Io Constantin (Cantemir) voievod...Adică au venit înaintea domniei mele și alor noștri moldovenești boieri...sluga noastră Savin uricarul...și cu Ion și Ștefan, nepoții lui Marco den Nedeiani și ne-au arătat o mărturie încredințată de la boerul nostru, de la Pânte ce-au fost șătrar, și de la Gane...scriind și mărturisind precum au fost ei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al meu folosea, lângă nume, epitetul nobiliar "de Lisa". De altfel, cam intuiesc ce valoare avea acea "boierie", de vreme ce, într-un alt document, din 1678, se spune că pe așa-numiții "boieri liberi" principesa "i-a lăsat să-și zică boieri", dar, dacă nu-și plăteau dările, puteau fi bătuți cu vergile, ceea ce nu prea sugerează un statut boieresc. Ca elev la "Spiru Haret" am avut mulți colegi din protipendada Bucureștiului. Puțini proveneau din clasa de mijloc. Și a trebuit să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
încredere în domniile pământene (vezi domnii pământene), în Moldova și în Țara Românească. Primul domnitor fanariot (venit din cartierul Fanar al Constantinopolului) a fost Nicolae Mavrocordat în Moldova (1711) și Ștefan Cantacuzino în Țara Românească. În majoritate, noi domnitori erau boieri greci sau grecizați, care, obținând tronul prin cumpărare, au instituit un regim fiscal foarte dur. Cu toate acestea, erau persoane instruite și au luat măsuri pentru dezvoltarea învățământului primar și superior (vezi Academia domnească din...), a sistemului sanitar, a sistemului
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]