600 matches
-
ținea la liceu?! Muncea pentru ele ca un rob, să le facă cucoane, disperat că învățau prost..." Chestie banală de nerozie paternă, mi-am continuat eu ideea, foarte frecventă în toate țările fără cultul muncii, unde boieria, adică aspirația către boierie, constă tocmai în asta: să nu muncești! Ce deosebire ar fi- atunci între un muncitor și un boier, dacă un boier ar munci și el? N-ar mai avea nici un haz! Noțiunea de reușită are alt sens la noi în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
domn. Devine consilier intim al acestuia, redactându-i cele mai importante cuvântări și ducând greul cancelariei. Indignat de poziția obstrucționistă a marii boierimi, refugiată peste graniță, de unde aștepta izgonirea lui Ioniță Sandu Sturdza, scrie violentul pamflet Strigarea norodului Moldaviii cătră boierii pribegi și cătră mitropolitul, care a avut un ecou deosebit, și contribuie substanțial la redactarea altuia, Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți. În 1825 alcătuiește urarea de An Nou, citită domnitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
la Universitatea din Niamey, a obținut doctoratul cu o teză de filosofie a istoriei și a publicat cărți importante în Franța, precum volumul premiat de Academia Franceză, Civilisations et lois historiques, Essai d' etude comparée des civilisations - Neagu Djuvara înfățișează boieria unui spirit rafinat și viu. L.T: Domnule Neagu Djuvara, suntem în livingul casei în care locuiți, unde am zărit, de cum am intrat, o colecție de icoane ardelenești, pe sticlă, iar dincolo de fereastra camerei, o colonadă care m-a făcut
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
în limba română și cu privire la latinitatea unor verbe din limba română. Pe lângă Unirea Principatelor Române din 1859 și Unirea de la 1 decembrie 1918, în „Destin” au mai apărut articole referitoare la formarea poporului român, etape din istoria românilor, studii despre boierii români, probleme de istorie universală, studii despre monedele românești, despre arestările abuzive din perioada comunistă, dar și despre greșelile făcute de-a lungul timpului de către conducători. Prima parte a caietului nr. 21-23 din 1971 are ca tematică filosofia, un omagiu
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
piele de cerb, cu incrustații slavone. Nu avea sabie, dar purta sceptrul, pe care Îl folosise deja și ca buzdugan pe ceafa boierilor mai Îndărătnici. Părea voios. - Ziua bună, vitejilor! spuse, așezându-se În jilț. - Să trăiești, Măria Ta! răspunseră boierii din spătărie, sosiți din zori la sfatul de taină. - Măria Ta, cu iertare... spuse spătarul Albu, Încercănat după noaptea nedormită. Înainte de orice, căpitanul Petru Ilaș are a ne spune lucruri grabnice, petrecute astă-noapte... - Să vină! porunci voievodul cu o umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Înălțime Îl Întrecea cu o jumătate de cap pe căpitanul Oană și cu două capete pe voievod. Barbă nu purta, dar mustățile lungi Îi cădeau pleoștite până la colțul buzelor. - Apăi, mai mare cinste decât aiasta, că sosiră Măria Sa Ștefan cu boierii și căpitanul Oană cu prieteni ai mei din oastea Celor o mie, nu cred să fie! Vă mulțămesc și vă poftesc să gustați o cupă de vin Înainte de a trece la bucatele cele alese! - Ușurel, căpitane! spuse vesel Măria Sa. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Întârzie cununia. Acum, Însă, chiar și el trebuise să ia drumul pribegiei, pornind spre nord. Erina Îl adusese, chiar În acea dimineață, la Suceava. După sfatul de taină cu voievodul, Oană avea să se Întâlnească cu tatăl Erinei. Apoi toți boierii, de rang mare sau mic, aveau să fie primiți de măria sa, În Sala tronului. Iar mai târziu aveau să fie primiți răzeșii și câteva din femeile pornite În bejenie. Domnitorul voise ca zilele care Îl mai despart de plecarea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
transferat salariul meu, care îl aveam ca muncitor, mi l-o transformat la facultate și primeam banii de la facultate, pe listă, exact ca-n fabrică, deci, se numea bursă-salariu... Deci, era 850 de lei pe lună, vă dați seama, era boierie curată. Umblam numai cu pantofi împletiți, de ăia, de 210 lei [râde], era 250 de lei dormit, masă, la cămin. Deci, aveam niște condiții excepționale, cu singura condiție că trebuia să iei anul. Nu era, nu spunea cu ce note
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și Costineștilor, o clasă cu totul improductivă, care n-a 'nvățat nimic, n-au muncit nimic, și n-a avut nimic și care-a ajuns stăpână pe cei ce au învățat, pe cei ce au, pe cei ce muncesc. Exploatatori boierii? Dar întreg partidul roșu nu e decât o companie de exploatare. Și cu ce mijloace, și cu ce preț? Cu prețul sărăciei claselor pozitive și-a demoralizării generației tinere. [10 ianuarie 1881] ["ALALTĂIERI A APĂRUT... "] Alaltăieri a apărut o broșură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dăruiesc adesea câte - o sumă de familii de tătari cari, după numele de botez citate, se vede că erau deja creștinate. E o eroare capitală de-a confunda toate populațiile țării de pe atunci sub numele de "popor", în opoziție cu boierii. Erau populații etnograficește superpuse și suntem convinși îndeosebi că elementul românesc au fost, dacă nu dominant, desigur pe deplin liber. Că se vor fi născut stări cronice de nedreptate nu tăgăduim, dar aceasta s-au întîmplat mai ales sub domniile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și exercitarea lui din partea străinilor se considera ca o uzurpațiune viciată până în sâmburul ei de ilegitimitate. Nu se mai opună deci termenii de popor și boieri, căci cel din urmă termen nu însemnează azi nimic de vreme ce nu mai există nici boierie, nici boeri. Precum nu se poate vorbi de monoteiști fără, Dumnezeu, de școli fără dascăli și fără elevi tot așa nu poate fi vorba de boieri fără instituția militară aristocratică a boeriei. Cu rațiunea ei de-a fi a trebuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Peterhof, unde petrecea cu împăratul, și făcu să fie recunoscută ca suverană din partea gardei, a regimentelor de Ismailov, de Preobrajenskoi și de Semenof. Deci revoluțiunea se îndeplini fără zgomot și a doua zi, la 9, Senatul, Sf. Sinod și toți boierii prezinți o aprobară fără nici o dificultate. Rămânea Petru III. După o încercare în contra Cro [n]ștatului, el renunță la coroană, cerând drept singură grație ca să i se lase amanta, contesa Woronzoff, o biblie, un violon, câteva romanuri, negrul și cîele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însemnat, concesiile ce d-nii Brătianu - Boerescu făcuseră vederilor Austriei în cestiunea Dunării. Independența costase Basarabia, modificarea art. 7, răscumpărarea căilor ferate; regalitatea costase poate Dunărea. Orice succes poreclit politic se plătește peșin, titlurile de nobleță ale țării se cumpără ca boieriile sub Vogoridi. Nu știm în adevăr și nici nu voim să știm în ce consistă acele concesii pe cari cabinetul Brătianu - Boerescu le-ar fi făcut. Asemenea legăminte nu se pot încheia decât cu consultarea și aprobarea Parlamentului și acesta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
milion, de ce se uită? Pentru veacul al 17-lea și al 18-lea nu răspundem noi, căci Radu (Leon) Vodă descrie activitatea străinilor din acele timpuri în vorbe mai energice decât ale noastre: Miluind Domnia Mea pe oamenii străini cu boierii și slujbe, începură a face și a adăoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei Mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sunt de mare pagubă. Am căutat să se afle de unde cad acele nevoi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai poate nimeni; ajuta, nici D-zeu din cer, necum un reversibil cu sticla de decoct de mușățel. Iată răul și un rău la care desigur nu sunt de vină oropsiții și defăimații boieri. Pentru a ajunge cineva alături cu boierii trebuia să muncească, să se distingă. Pentru a fi mare om la roși se cere să fi comis vreo trădare, să te fi compromis, să fii imposibil altfel. Atunci brațele marelui partid îți sunt deschise; deschisă calea la avere și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rurale ca vinovați de fel de fel de abuzuri și fărădelegi și astăzi asediați de crainicii și solii partidului guvernamental, purtați în palmă ca ouăle, trecuți de Ionel Ciocîrdel de la "Telegraful" între oasele sfinte, între boierii de neam, deosebiți de boierii ciocoi de la "Timpul"? Se poate oare să fi fost atât de răi? [22 septembrie 1881] ["ORICE ALEGERE... Orice alegere care poate rezista mijloacelor de corupțiune ale partidului roșu va ieși în contra acestui partid. Astfel ieri au fost alegerea consiliului de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Tudor nu era. Și la acest torent de inundație era să reziste cine? Un Brîncovean, un Bălean, un Știrbei, un Dudesc, trei Golești, patru Filipești, un Cornesc, doi Crețulești, doi Văcărești - peste tot cinsprezece inși. La acest număr erau reduși boierii mari în Țara Românească, restul în rangul întîi erau deja venetici. Nu e nedrept a pretinde ca cinsprezece inși să fi făcut ceea ce țara întreagă n-a putut face pîn-în ziua de azi? Apoi de la 1821 și până azi munca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor În Moldova, precum și adoptarea de măsuri pentru efectuarea lucrărilor agricole specifice anotimpului . În timpul domnului Scarlat Callimachi (12 august 1806-octombrie 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
gol, și această suflare realistă, sănătoasă, a dat naștere programului publicat anul acesta. Toate acestea sânt bine cunoscute tuturor. Ar fi fost ultraridicol din parte-ne de-a cere prin program: dreptul divin, feudalismul evului mediu, privilegiile ce le aveau boierii, lucruri înlăturate de către chiar conservatorii actuali, dovadă actele Adunării ad-hoc din Moldova, dovadă Constituția votată de-o adunare prezidată de d-nu Epureanu. În locul ficțiunii - realitatea, iată ce cerem. Cerere nespus de grea, o recunoaștem, care lovește feneantismul patrioților trăitori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scria starostilor poloni, Ștefan cel Mare pătrundea în Moldova cu o mie de călăreți pe care i-i dăduse Vlad Țepeș. Venirea lui nu poate să fi fost străină multor boieri nemulțumiți de domnia lui Petru Aron. O parte dintre boierii, care sperau o creștere a averii și privilegii mai multe de la noul voievod, i-au dat sprijinul lor. În Țara de Jos, tânărului Ștefan, care nu avea mai mult de 22 de ani, i s-au alăturat Șendrea, portarul Sucevii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să le ceară tuturor să i se închine. Mai ales învinșilor care trebuiau să facă act de supunere. N-ar fi fost prudent, crede C. Rezachevici, să facă apel la consimțământul marilor boieri, deoarece Petru Aron se purtase bine cu boierii și cu clerul, din care cauză „destui boieri, chiar din vârfurile Sfatului Domnesc” îl urmaseră în Polonia. Pribegiseră odată cu fostul domn logofătul Mihul și frații săi Duma și Tador, Stanciul Marele, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion pârcălabul și Vasco Levici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârcălab de Cetatea Albă și Toader Prodan, pisarul. Pe lângă domn au intervenit și solii regelui polon Dobco din Bâșcov, castelanul de Belz și Stanislav din Tencin, subcămărașul de Holm. Aceștia îl roagă pe domn împreună cu „mitropoliții noștri” și cu toți boierii ca să-l ierte pe Mihul. Așadar, salv-conductul n-a fost dat la presiunea boierilor, ci la rugămintea acestora, iar dacă în salvconductele precedente domnul îi promisese că-i va întoarce toate satele, acum era dispus să-i restituie numai trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poate să fi avut un tâlc mai adânc, decât o simplă renunțare la dreptul lui de a-i pedepsi. Mărinimia arătată de domn cu acest prilej putea să aibă în împrejurările de atunci și sensul unei apropieri dintre domn și boierii pribegi. Era o dovadă că domnul nu le purta dușmănie pentru opțiunea lor în 1457. Și boierii au înțeles acest sens al atitudinii lui Ștefan. Duma Brae[vici] îl părăsește pe Petru Aron și îl vedem în Sfatul Domnesc încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ars și Târgul de Floci și au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși o mulțime foarte mare, fără număr, iar toate steagurile au fost luate și nici unul nu a rămas. Și toți vitejii și boierii au căzut atunci, și se vor pomeni acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]