596 matches
-
în numele M[ăriei] Sale de-a ședea în capul mesei. 1° BOIER TÎNĂR (încet lui Vodă) Vă spun, M[ăria] Voastră, că bătrînii-l vor pe Petre Rareș de Domn. El le-a promis de-a-i reașeza pe toți în boieriile din care i-ai gonit acuma M[ăria] Ta pentru de-a ne pune pe noi în ele. Bătrânii răzvrătesc poporul. {EminescuOpVIII 172} 2° BOIER Azi încă trebuie să-i iei toiagul portăriei, M[ăria] Ta! ARBORE (care i-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
PETRU, MIRA (cu cununa de laur ) SCENA 5 PETRU (singur, se suie-n barcă) ACT. II (sala domnească cu masa-ntinsă) SC[ENA] I ȘTEFAN, MAIO SC[ENA] II MAIO (singur) 3. MAIO, ARBORE (cu hârtiile de la Direptate) 4. PRECEDENȚII, BOIERII, DOMNUL 5. ARBORE, DOMNUL 6. PRECEDINȚII BOIERII, MAIO ACT. III (ca ambitul unei capele, poate să fie fără mobile) 1. MIRA (vine lunatecă și se pune-n scaun dormind) 2. MIRA, MAIO (îi dă scrisoarea către Arbore) 3. MIRA, ARBORE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
5 PETRU (singur, se suie-n barcă) ACT. II (sala domnească cu masa-ntinsă) SC[ENA] I ȘTEFAN, MAIO SC[ENA] II MAIO (singur) 3. MAIO, ARBORE (cu hârtiile de la Direptate) 4. PRECEDENȚII, BOIERII, DOMNUL 5. ARBORE, DOMNUL 6. PRECEDINȚII BOIERII, MAIO ACT. III (ca ambitul unei capele, poate să fie fără mobile) 1. MIRA (vine lunatecă și se pune-n scaun dormind) 2. MIRA, MAIO (îi dă scrisoarea către Arbore) 3. MIRA, ARBORE 4. PRECEDINȚII EPISCOPII 5. ARBORE (singur) 6
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care Domn? Domnii legiuiți ai țării dorm de vecin[ic]ul lor somn. Pe mormintele închise, în locaș întunecos, Noi, boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus, Iar acela care vornic peste noi cu toți l-am pus N-are drept să dea din țară loc măcar de două palme... CRACALE Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
domn. Momentul în care vrea să omoare pe D[oam]na și copilul. 4. Mitropolitul o consilie să puie venin. Ea toarnă tremurând pe când unul ține pumnalul dasupra ei. 5. Bea, simte moartea viind. Doamna-n spaimă. 6. Când moare boierii-l țin în sus ca să-i privească murind. Clopotul sună ***. {EminescuOpVIII 231} 2 [R Î S U L M U Ș A T I N I L O R] 2256 [LĂPUȘNEANU] Rîdea? Cum?.... [UN BOIER] Cum se râde. [LĂPUȘNEANU] Te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui cu Polonia și-și vinde fiica de metresă regelui. P[opa] ascultă. Îl consilie pe Domn - scena din Don Carlos - Filipp-Posa. El râde. Mira apoi Miron. Amor. Popa, ascuns, arată Magdalinei [otrava]. Magdalina și Mira. Omorul ei. Scena ultimă * Boierii, cari vor a se retrage, vorbesc de lunatecia Mirei ca d-un secret, de scopurile Domnului, de căderea lui Mihai. Toma li // spune despre un fiu al lui Mihai care-ar petrece în Moldova cu gând de-a se domni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unei asemenea recunoașteri. Titlul ce și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o precumpănire apăsătoare asupra întregii populații și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o precumpănire apăsătoare asupra întregii populații și-l stăpâneau pe deplin pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vasalului, odată neascultător, dar acum plin de căință. Tu ești regele și stăpânul nostru. Curgă dar din izvorul mărinimiei tale regale acea îndurare pe care pentru greșalele noastre n-am merita-o". După acest cuvânt Ștefan Vodă și cu boierii își plecară capetele până la pământ și așteptară cu umilință hotărârea regelui. Sigismund, cuprins de o pornire mărinimoasă, le răspunse. Deși violarea înaltei noastre demnități regale s-ar fi cuvenit să fie ștearsă prin o espiațiune tot atât de mare, totuși nu ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tutun din ciubuc, așa cum se spune în Shivhei Ha-Besht, o colecție de vechi legende hagiografice. Legendele spun că el nu se despărțea de pipa sa orientală, cu țeava foarte lungă, de tipul celor pe care le foloseau în epocă și boierii români. Într-una din legende se spune că Baal Șem Tov își aprindea pipa înaintea fiecărei rugăciuni, „fumatul fiind însoțit de meditații cabalistice”. Faptul că fumul de tutun îi provoca reverii mistice fondatorului hasidismului este limpede formulat în textele vechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
datorie nouă, ei căutau s-o plătească din pământ, din iarbă verde. Disconcertați ei înșii de-o mișcare 364 {EminescuOpXIII 365} {EminescuOpXIII 366} al cărei efect a fost prefacerea poporului românesc într-un popor de aspiranți la funcțiuni, adecă la boierii, cei ce înțelegeau lucrul se luptau ca o barcă împotriva valurilor mării, căci revoluția sociala, departe de-a se fi isprăvit, c și azi în fierbere și nu va înceta poate decât cu pieirea Romînici, ["CU UN STAT CA AUSTRIA
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
onestă, cumpătare, inteligență ș( mai presus de toate un devotament nemărginit pentru nație" (Ungureanu, 1988: 57). "Nu toți boierii sunt oameni onești, nici luminați nici distinși (n vreo specialitate; ci tot omul onest cu știință ș( calități a avut cariera Boieriei deschisă" (Heliade Rădulescu, 1859-1869: 55, apud. Ungureanu, 1988: 58). Printre neajunsurile ce le observă la naționalismul secolului al XIX-lea, Rădulescu Motru include și orientarea sa de natură "mecanică", statistică. Pentru apartenența la națiune nu era suficientă limba și localizarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi voit să fie stăpâni pe ei, și să nu aibă nici un stăpân pe capul lor" (Drăghicescu, 1996: 395). Așa cum astăzi nu mai putem avea lideri, fiecare considerându-se "cel mai". Dorința atavică de libertate, observată în fuga pentru boierie în trecut, și asumarea naturală a superiorității asupra oricui sunt prezente constant. Astfel, decât să fie slugă, mai bine românul trăiește în cea mai rea sărăcie. "Integrarea comunitară era supravegheată cu ajutorul unor instituții speciale: "gura satului", "sfatul bătrânilor", "ceata feciorilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care se Îndoiește de toate.” (Ch.J. de Ligne) Mintea prostului se cântărește cu prostia deșteptului. (Desigur, atunci când, neștiind sau neputând să-l eviți, intri În jocul prostului.) „Ideea e singura forță care se poate opune ideii.” (A. France) Prostia e boierie mare. (Pentru că ea nu-ți pretinde să-ți pui forțele psihice la lucru și chiar să te autodepășești.) Omul prost crede tot. (În schimb, „Înțeleptul nu afirmă nimic din ce nu poate dovedi”.) Filosoful C. Noica Îi găsește Însă prostului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae I. Popescu; 2.X.1881, Brădiceni, j. Gorj - 13.VII.1963, Craiova), prozator. Părinții lui A., Maria și Ion Popescu, păstrau tradiția unei boierii mărunte, care în linie paternă urca până la postelnicul Lupu Stolojanu din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu. A. urmează școala primară la Brădiceni, gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și o școală tehnică din București. Va încerca diverse profesii: învățător suplinitor, zugrav
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică, a bărbatului matur. Locurile comune ale literaturii romanțioase la modă primesc aici o nuanță parodică și glumeață, care salvează povestirea de la un idilism
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
și vârsta (60 de ani). Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni (1762) se păstrează într-un manuscris publicat de M. Kogălniceanu în 1846. Lucrarea este împărțită în capitole conținând orânduiala noii domnii, a boieriilor, a mucarerului, ceremoniile de Crăciun, de Anul Nou (noile și vechile obiceiuri), de Paști, de Sf. Gheorghe, protocolul primirilor la domn sau al numirilor în dregătoriile importante. Secțiunea referitoare la instalarea și domnia lui Grigore Callimachi și la vizita făcută
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
nu își poate învinge nostalgia pentru acea epocă a bogăției și splendorii din copilăria și prima lui tinerețe. Evocând figuri ilustre și traiul plin de strălucire al marii boierimi, rememorările reprezintă, dincolo de orice impuls critic, un gest recuperator: odată dispăruți boierii luminați, marile latifundii, traiul fastuos ce îmbina simplitatea cu rafinamentul occidental, nu poate urma decât decadența, ducând gândul la tristețea din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
i-a dăruit un copil; o sacrifică spre a-și lua soață legiuită potrivit datinii. Pe uneltitori îi stârpește fără cruțare. Știind că nu se poate împotrivi sultanului decât sprijinindu-se pe popor, dă porunci prin care relațiile țăranilor cu boierii sunt precizate cu strictețe. Spre a-și întări autoritatea, consolidând prin aceasta puterea statului centralizat, „taie creasta” multor boieri veliți, ca să nu fie „prea mulți cocoși” care să cânte pe glasuri diferite. În schimb, ridică la înalte demnități oameni de
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
semnala, prin 1920, aroganța deșartă a unor proaspăt sosiți în Basarabia din vechiul regat, tot așa, în 1940-1941 și apoi în 1944-1945, și mai încoace, pribeagul slujitor al bisericii străbune și al culturii naționale se va ciocni peste Prut de "boieria și falsitatea" unor confrați de ai săi. Și oare nu acest deficit de înțelegere reciprocă constituie și astăzi obstacolul principal - cînd cele de ordin politic aproape că au dispărut - în calea apropierii dorite dintre românii de pe cele două maluri ale
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
lui Heliade (cel care a pus în circulație unele date - contradictorii - despre S.L.), singurii membri ai nucleului secret al societății. După scurtă vreme în jurul lor s-au reunit, fără a face parte totuși din așa-zisa grupare secretă, mai toți boierii luminați din București și chiar cei trei frați ai domnitorului Grigore Ghica. Țelurile S.L. erau îndeosebi culturale și vizau transformarea Școlii de la „Sf. Sava” în colegiu, înființarea de școli normale în fiecare capitală de județ, a școlilor primare în fiecare
SOCIETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
domnul [Alexandru Ilieș], la Brăila și doamnă-sa la Giurgiul...”; „Zic unii să să fie culcat Ștefan vodă [Gheorghe] cu doamna [a lui Vasile Lupu] să-și întoarcă aceaea ce făcuse Vasilie vodă de să culcase cu jupâneasa lui, în boierie”; [Grigore I Ghica, în a doua domnie] „au trimis pă Sturzea spătar, cumnatu-său, de au adus pă doamna de la Vinețiea...”; [turcii] „temându-se de o primejdie ca aceasta” [hainire] „au poruncit domnului să-și trimiță doamna cu coconii la țarigrad
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deși Iorga era de părere că acest „boiernaș era desigur român”14) se trăgea din neamul moldovean al Boeștilor, fiind fiică a vistiernicului Toader Boul, și, prin urmare, soră a Saftei, soția Voievodului Gheorghe Ștefan. Când soțul ei a schimbat boieria (sub Matei Basarab, Constantin Șerban fusese mare serdar, destituit însă de Vodă, care îl crestase și la nas) pe doamna țării Românești, viața acestei harnice ziditoare și dăruitoare de biserici (biserica Sfântul Gheorghe din Pitești este ctitoria perechii voievodale) s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Marica, fiica lui Mateiaș Sturza și nepoată a lui Gheorghe Ștefan, soție (numită Safta [?] într-un act din 1654) care-i dădu un băiat și două fete, una din ele măritându-se cu Iordache, fiul lui Antonie-Vodă Ruset. Din boierie se căsătorise și Istrate Dabija. O luase pe Dafina, care ținuse înainte un boier din neamul Buhuș, Dumitru pe numele său, și-i făcuse și o fată, pe Anastasia. Această Anastasia se va mărita cu Gheorghe Duca. Șerban Cantacuzino a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-a învins și l-a ucis - în aceeași zi (14 decembrie 1470) pe Petru Aron, Ștefan cel Mare (în ale căror hrisoave - în intitulatio - apare pentru prima dată sintagma božiejy milostiju „din mila lui Dumnezeu” s-a răfuit cu boierii trădători (o lună mai târziu, în 16 ianuarie 1471, „în târgul Vasluiului”). A poruncit să fie tăiați după lupta de la Orbie - „fără giudeț” - vornicul Isaia, cumnatul său (o ținea pe Sora, fiică a Doamnei Oltea dintr-o altă căsătorie; un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]