935 matches
-
revoltă și, după ce nu-și obțin dreptatea de la instituțiile statului, atacă sania moșierului și-l linșează pe acesta într-o scenă ce prefigurează revoltele țărănești din romanul "Răscoala" (1932) al lui Liviu Rebreanu. Uciderea nelegiuitului arată optimismul autorului în biruința boierimii și a dreptății: "„Iar conu Dinu rămase să trăiască mai departe, olog și singur, însă stăpân ca mai înainte pe pământ, pe pământul care-i fusese atât de drag, în care se născuse, pe care trăise și în care avea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
mult mai avantajos prin comparație cu cel din Turcia și cu dificultățile pe care le întâmpinau negustorii în Imperiul Otoman, la fel ca și un teren de afirmare a puterii lor politice crescânde. Mulți dintre fanarioți au intrat în rândurile boierimii muntene și moldovenești prin alianțe matrimoniale. Deși mai rar, în perioada fanariotă au apărut și domnii ale unor principi locali. Această situație a determinat elenizarea discutabilă a unor familii boierești românești: familia Callimachi (numele original "Călmașul") și familia Racoviță, această
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
vizibilitate economică și socială: în textile 80 de procente dintre ingineri erau evrei, în rândurile medicilor militari evreii reprezentau 51,3 procente din total, în timp ce printre jurnaliști regatului român, evreii reprezentau 70 procente din total.. În lupta de clasă între boierimea medievală și burghezia care se ridica, minoritatea evreiască a fost folosită (în opinia unor cercetători) de către clasa feudală română ca o armă împotriva ascensiunii burgheziei autohtone. În aceeași notă a antisemitismului apărut pe fondul fricțiunilor cu origini economice și al
Antisemitism () [Corola-website/Science/297144_a_298473]
-
Boierii Rurikizi și Gediminizi, ai căror înaintași au fost principi independenți, se considerau înrudiți cu țarul și, prin aceasta, aproape egali cu autocratul. În timpul perioadelor de tulburări dinastice, așa cum au fost cele din timpul minoratului lui Ivan al IV-lea, boierimea a reprezentat o forță internă care a fost o continuă amenințare pentru tron. Una dintre primele forme de luptă ale țarilor împotriva boierilor turbulenți a fost "opricinina" lui Ivan cel Groaznic. În timpul unor astfel de conflicte, Ivan cel Groaznic, Boris
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
amenințare pentru tron. Una dintre primele forme de luptă ale țarilor împotriva boierilor turbulenți a fost "opricinina" lui Ivan cel Groaznic. În timpul unor astfel de conflicte, Ivan cel Groaznic, Boris Godunovși alți țari au simțit nevoia să contrabalanseze puterea marii boierimi prin crearea unei noi tip de nobilime, credincioasă suveranului și care să-și fi câștgat statutul aristocratic prin serviciile aduse statului și conducătorului acestuia, mai degrabă decât prin moștenire. Mai târziu, acești nobili au fost numiți ‘‘dvorianini”. Numele le vine
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
în ceea ce privește originea întemeietorului satului Laslaoani, istoricii au arătat că în Moldova medievală un numar apreciabil de boieri aveau o proveniență transilvăneana indubitabila. "Numele celor dintâi boieri reprezintă, în varietatea lor nesfârșita, o largă sinteză" spunea N. Iorga. Originea plurietnica a boierimii din Țările Române este un adevăr îndeobște acceptat de istorici". Printre aceștia s-au aflat și boieri cu nume ungurești: Ianos, Miclos, Laslau, Tamâș, Giurgiu, Forro. Satul Semeni își trage numele de la cuvântul "seimeni-din turc. seğmen, seymen " -soldați, care formau
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
1649 a fost introdus Sobornoe ulojenie (Соборное уложение), un cod de legi curpinzător. În acele timpuri, boierii și noua elită conducătoare s-au unit pentru a forma noua nobilime, dvorianstvo, care trebuia să servească statul. Statul cerea ca atât vechea boierime cât și noua aristocrație să servească statul în primul rând din punct de vedere militar, datorită stării continui de război din regiunile sudice și vestice și a atacurilor popoarelor nomade. În schimb, nobilimea a primit pământ și țărani iobagi. În
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
o lucrare enciclopedică istorică recentăface următoarele distincții. "La sfârșitul veacului al XVII-lea familia Albotă se împărțise în trei ramuri, purtând fiecare nume diferite și cu destine deosebite: Ciudin, Flondor și Albotă. Ciudineștii vor dăinui în rândurile celei mai modeste boierimi de țară...; familia Flondor, rămasă și ea departe de centrul puterii de la Iași, va duce o existență mai de vază în Bucovina, va obține titluri de noblețe austriece și se va distinge în fruntea mișcării naționale române. Cât despre ramura
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
nobiliar originar din Molodova și este reprezentată prin Albotă Alexandru, înscris în anul 1852 în cartea I-a a nobilimii rusești. După anexarea Bucovinei de către Austria Habsburgică în 1775, noua administrație imperială și-a propus integrarea în structurile proprii a boierimii românești. Numărul familiilor boierești române din Bucovina între anii 1775-1786 (după alipirea Bucovinei la Galiția) era: 18 familii de boieri mari, 119 familii de boieri mici și 154 familii de mazili . Împăratul Iosif II emitea la 14 martie 1787 o
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
editor. În 1936 devine membru corespondent al Academiei Române iar în 1937 pleacă din Basarabia și se stabilește la București. În 1938 este angajat la "Institutul pentru Studiul Istoriei Universale". În 1940 Nicolae Iorga propune pentru premiere volumul I al lucrării "Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru". După 1944, în anii dictaturii comuniste este persecutat. În urma eliberării din funcția de la "Institutul pentru Studiul Istoriei Universale" după o tentativă de sinucidere se angajează portar și in final paznic la Cimitirul Bellu din București
Gheorghe G. Bezviconi () [Corola-website/Science/306886_a_308215]
-
a refuzat alegerea de membru plin în 1890 și premierea volumului său de novele din 1892. Demiterea sa din anul 1908 vine ca urmare a articolului "Neamul românesc", în care critica violent stările de lucruri din România și decăderea moravurilor boierimii. Între anii 1902 și 1904 a încercat să construiască la Bușteni o stațiune balneară și s-a înglodat în datorii care i-au adus falimentul în 1912, obligându-l să-și vândă biblioteca și tot ce avea de preț în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cutezat să treacă dincolo de granițele țării sale: marele duce al Kievului, Iziaslav, care s-a dus în 1075 la Mayence, ca oaspete al regelui Henric al IV-lea. Pentru un rus trecerea granițelor înseamnă trădare. Cu toate dojenile duioase ale boierimii și ale clerului, Petru nu se lasă. Marea Ambasadă va merge la Amsterdam, Berlin, Viena, Roma, Copenhaga, Veneția, Londra, numai în Franța nu, de vreme ce Ludovic al XIV-lea îi sprijină pe turci. Marea Ambasadă, alcătuită din 250 de persoane, părăsește
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
al III-lea și Radu Bădica. Țară Românească a traversat astfel o o epoca de frământări. Moise Vodă s-a implicat în conflictul din Transilvania dintre Ferdinand și Szapolyai. A fost urmat de Vlad Înecatul ce s-a confruntat cu boierimea după ce a confiscat moșiile Craiovestilor. Vlad Vintilă a pierdut tronul după ce l-a obținut sprijin de la Craiovești. În timpul domniei lui Radu Paisie, Brăila a fost ocupată de turci. Mircea Ciobanul, care a întreținut relații bune cu turcii, a fost înlăturat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
la conducere pe Szapolyai. Petru cel Tânăr a învins facțiunile boierești cu sprijinul turcilor, însă fiind tânăr, țară era condusă de mama sa. Ulterior a fost închis de turci. Alexandru al II-lea Mircea s-a confruntat și el cu boierimea și a dus o politică fiscală complicată. Un alt domnitor, Mihnea Turcitul a domnit sub supravegherea mamei sale și a înăbușit revoltele boierimii. Petru Cercel a mutat capitala Țării Românești la Târgoviște. Fiindcă avea datorii de pe urmă împrumuturilor pentru a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Ulterior a fost închis de turci. Alexandru al II-lea Mircea s-a confruntat și el cu boierimea și a dus o politică fiscală complicată. Un alt domnitor, Mihnea Turcitul a domnit sub supravegherea mamei sale și a înăbușit revoltele boierimii. Petru Cercel a mutat capitala Țării Românești la Târgoviște. Fiindcă avea datorii de pe urmă împrumuturilor pentru a obține tronul, a mărit birurile și taxele. A fost mazilit de turci. Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, a dus
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și a prădat Pocutia. Fiind alungat de Alexandru Lăpușneanu și de turci, s-a refugiat în Polonia, unde a fost decapitat de polonezi. Bogdan Lăpușneanu a încheiat tratate de supunere cu polonezii. Ioan Vodă cel Viteaz s-a confruntat cu boierimea. Aliat cu cazacii zaporojeni, îi învinge pe turci la Jiliștea. Este ucis de turci în luptele ulterioare. Iancu Sasul a dus o politică fiscală grea, lapusnenii revoltandu-se. Este ulterior ucis la Liov în 1582. După ce turcii au cucerit Belgradul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Roman, divizat și subminat de contradicții interne. Habsburgii în plină structurare doreau Europa centrală, iar Rusia să se afirme. În Țările Române, boierii erau nemulțumiți din cauza prezenței a boierilor greci care obțineau poziții cheie în instituții. A apărut astfel o boierime ostilă, care îl va susține pe noul domnitor, Mihai Viteazul. Tânăr negustor de vite și giuvaiericale, a urcat în ierarhie, devenind în 1588 ban mic de Mehedinți, și apoi stolnic. În timpul domnitorului Ștefan Surdul a devenit postelnic în 1591 și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
despre despre ea; "Wódka lub gorzała" (1614), scrisă de Jerzy Potański, conține informații valoroase asupra producției de votcă. Jakub Kazimierz Haur, în cartea sa, "Skład albo skarbiec znakomitych sekretów ekonomiej ziemiańskiej" (rom. "O comoară cu secrete excelente despre economia feudului boierimii", Cracovia, 1693), a dat rețete detaliate pentru producerea votcii din secară. Câteva mărci de votcă poloneze datează cu secole în urmă. Cele mai notabile sunt "Żubrówka", din secolul al XVI-lea, "Goldwasser", din începutul sec. al XVII-lea și "Starka
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
-o tot din lemn. Piatră nu există în zonă. La actuala vatră, primii au fost aduși țiganii. De altfel, zona s-a numit cândva Poroșnic, după numele unui țigan. Locuitorii îi alintă și astăzi pe țigani ca provenind din Valea Boierimii, probabil pentru că ei se îmbrăcau cu pantaloni și surtuc (haină) și nu cu ițari, cămăși și opinci. În actuala vatră locuitorii nu aveau biserică. Țăranii au adus bisericuța de lemn din vechea vatră, ctitorită la 1795, de la Odaie sau Valea
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
domnia lui Ștefan cel Puternic. Lazăr a luptat în Bătălia de la Kosovo Polje cu o oaste de două ori mai mică din punct de vedere numeric decât cea a Imperiului Otoman și a murit, împreună cu cea mai mare parte din boierimea sârbească și Murad care în cele din urmă a dus la căderea Șerbiei ca stat suveran. Evenimentele sunt considerate de o mare importanță pentru națiunea sârbă, iar cneazul este venerat că un sfânt de Biserică Ortodoxă Sârbă și un erou
Lazăr al Serbiei () [Corola-website/Science/319442_a_320771]
-
e adevărat, cu eliminarea, în cazul primului, a tuturor scrierilor politice și a unor poezii precum „Doina” sau „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Istoriografia și propaganda sovietică au prezentat perioada 1918 - 1940 ca una a înrobirii țării de către boierimea și burghezia română, în cârdășie cu exploatatorii și trădătorii moldoveni, iar numele de „român” a devenit unul cu conotații negative. Naționalitatea locuitorilor Basarabiei și a unora dintre cei ai Bucovinei de nord a fost trecută în acte ca „moldovenească”. În
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
muta des. Mama poetului, Maria Fisența ("Vâcenț" sau "Vicența"), provenea dintr-o familie de boieri din Oltenia, a fost fiica lui Emanuel Fisența, posesorul unei averi mari, și a Ecaterinei Urdăreanu-Brăiloiu, fiica mai puțin avută a unei familii din vechea boierime. Tatăl Mariei a murit la scurt timp după nașterea acesteia, iar mama sa s-a recăsătorit cu Dimitrie Pîrîianu, la 12 februarie 1848. Memoriile scrise de mama poetului sunt "„pagini vrednice de a fi cunoscute atât printr-un adevărat dar
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reușiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Stepan (Stenka) Timofeevich Razin (în limba rusă: "Степан (Стенька) Тимофеевич Разин"), (n. 1630 - d. 6/16 iunie 1671) a fost un lider cazac, conducătorul unei rebeliuni împotriva boierimii și birocrației țariste din sudul Rusiei. Primele mențiuni istorice despre apar în anul 1661. El apare pentru prima oară menționat într-un document în 1661, fiind pe lista componenților soliei cazacilor de pe Don plecate să trateze cu calmîcii. În același
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
la trecerea Nistrului. Ridicând în ranguri boieri noi, pe Mirza (vel-vornic), Costache Roșca (vel-vistiernic), Ștefan Vodă se răzbună asupra boierilor filopoloni. De altfel, lui i se mai zicea și "voievodul săracilor" deoarece era bun și drept cu țăranii, știind că boierimea făcea multe necazuri țărănimii. În politica externă Ștefan Vodă, împreună cu Radu Mihnea, au întreprins o expediție militară în Transilvania, sprijinindu-l pe Gabriel Bethlen să ajungă principe. Se încheiase apoi o alianță între cele trei țări, dar singurul care a
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]