257 matches
-
naiba au apucat aceștia să joace table la Ionești, nu vă pot zice. Altă dată, îmi spuse cu mândrie: - Și dacă vrei să știi, în casa mea a pășit și George Enescu. Că marele compozitor o fi venit să viziteze bojdeuca lui Creangă, o cred, dar că i-a călcat casa Ioneascăi, îmi vine greu să cred. Dar mai știi? Tanti Aneta avea un talent aparte de a atrage în casa ei la o dulceață sau la un pahar de vin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
iar că merită trăită. Și luând paharul cu vin în mână, mai zise: Hai, noroc, că sencălzește. Într-una din aceste momente, mi-a povestit câte ceva. - Tanti Anetă, îți mai amintești ceva despre vechile locuri de aici? - Te referi la bojdeuca lui Creangă. - Da. - Bine, am să-ți spun câte ceva. Dar întâi vreau să știi că în 1889, mama mea, pe care ai cunoscut-o, avea 4 ani. În vara acelui an, ea l-a auzit și l-a văzut pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ion Creangă avea voce de bariton. Mda, se adeverește cu ce au spus și alții, așa cred că a fost. Și? L-a văzut în carne și oase? - Da, fetița, mama mea, era în uliță și se uita în ograda bojdeucii printre ostrețele de la gard. Creangă avea pe cap o pălărie neagră, era îmbrăcat într-o cămașă înflorată de culoare roșie din acelea fără guler, pantaloni de culoare închisă, largi și încins cu o curea lată, și cu bocanci în picioare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a avut vecini buni, și atunci am să mă bucur și eu și părinții mei acolo, în groapă. - Da, tanti, da, așa am să fac, zisei eu pe gânduri. Dar mi-ai promis că ai să-mi spui câte ceva despre bojdeucă, de după moartea scriitorului. Despre bojdeucă și împrejurimi. - Păi, hai să-ți spun. Ion Creangă murise în ultima zi a lunii decembrie 1889, iar după moartea și a Tincăi Vartic, soțul acesteia, C. Deliu, care era un umil funcționar la primărie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
atunci am să mă bucur și eu și părinții mei acolo, în groapă. - Da, tanti, da, așa am să fac, zisei eu pe gânduri. Dar mi-ai promis că ai să-mi spui câte ceva despre bojdeucă, de după moartea scriitorului. Despre bojdeucă și împrejurimi. - Păi, hai să-ți spun. Ion Creangă murise în ultima zi a lunii decembrie 1889, iar după moartea și a Tincăi Vartic, soțul acesteia, C. Deliu, care era un umil funcționar la primărie, n-a mai locuit mult
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Păi, hai să-ți spun. Ion Creangă murise în ultima zi a lunii decembrie 1889, iar după moartea și a Tincăi Vartic, soțul acesteia, C. Deliu, care era un umil funcționar la primărie, n-a mai locuit mult timp la bojdeucă. S-a mutat în oraș, lăsând bojdeuca în paragină. Căsuțele Țicăului, modeste și curățele, erau ascunse printre arbori bătrâni și flori, iar oamenii își vedeau fiecare de nevoile lor, trăiau cum puteau, cu grija lemnelor pentru iarnă, care erau scumpe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
murise în ultima zi a lunii decembrie 1889, iar după moartea și a Tincăi Vartic, soțul acesteia, C. Deliu, care era un umil funcționar la primărie, n-a mai locuit mult timp la bojdeucă. S-a mutat în oraș, lăsând bojdeuca în paragină. Căsuțele Țicăului, modeste și curățele, erau ascunse printre arbori bătrâni și flori, iar oamenii își vedeau fiecare de nevoile lor, trăiau cum puteau, cu grija lemnelor pentru iarnă, care erau scumpe și nu prea se găseau, iar în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aici era un pod de lemn, destul de solid ca să treacă pe el căruțele încărcate cu sacii cu porumb sau cu grâu, când gospodarii mergeau la moară să facă făină sau cu struguri, toamna; pârâul unduia pe sub pod, trecea prin stânga bojdeucii și se pierdea în vale, unde se vărsa în apa Calcainei. Fundul și malurile acestui pârâu cu apa limpede erau căptușite cu pietre cu margini rotunjite, acoperite de mușchi, pe care alunecam, noi, copii, care ne bălăceam în el desculți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pierdea în vale, unde se vărsa în apa Calcainei. Fundul și malurile acestui pârâu cu apa limpede erau căptușite cu pietre cu margini rotunjite, acoperite de mușchi, pe care alunecam, noi, copii, care ne bălăceam în el desculți și dezbrăcați. Bojdeuca se părăginise de tot prin 1910. Acoperișul din partea dreaptă se prăbușise, pe casă și în odăi creșteau tufani de buruieni, iar ploaia și ninsoarea grăbeau degradarea ei. La poartă se mai găseau cei doi ulmi uriași. În curte, printre plante
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a nimănui, strivită de nepăsarea unui primar care poate n-a trecut pe strada Țicăul de Sus niciodată, era numită de noi, copiii, ”locul cu stafii”. Din această cauză, de cum se lăsa seara, înfricoșați, fugeam spre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
amurg! Noaptea-n amurg! În trupușorul fetiței din urmă trecu un fior de groază și țipă: - Noaptea-n amurg! vine, stai, noaptea-n amurg! Nu știu ce a mai fost dar acum, după atâția ani, când din acea faună și floră a bojdeucii care a murit spre iarnă și a renăscut primăvara de atâtea ori, s-a înălțat ca din cenușă bojdeuca lui Creangă, cel mai vechi nuzeu memorial din țară, înființat 7 ani mai târziu, în 1918. Cinste marilor români care au
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vine, stai, noaptea-n amurg! Nu știu ce a mai fost dar acum, după atâția ani, când din acea faună și floră a bojdeucii care a murit spre iarnă și a renăscut primăvara de atâtea ori, s-a înălțat ca din cenușă bojdeuca lui Creangă, cel mai vechi nuzeu memorial din țară, înființat 7 ani mai târziu, în 1918. Cinste marilor români care au restaurat și au adus în circuitul marilor valori de patrimoniu casa și personalitatea lui Ion Creangă! Acum, în seara
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
îi stă bine unui demn urmaș de-al răzeșilor de altă dată ai lui Ștefan cel Mare. Iași, 12 decembrie 1975 Eram dezolat. Treceam de la o slujbă cu muncă de teren în județ la una sedentară, cea de muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă. Acomodarea mi se părea grea. Eram, deci, într-o stare morală foarte proastă, descurajat și singur; am coborât treptele în spatele bojdeucii, în grădină. Mă duceam să mă așez la o măsuță cu picioarele înfipte în pământ, sub
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de la o slujbă cu muncă de teren în județ la una sedentară, cea de muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă. Acomodarea mi se părea grea. Eram, deci, într-o stare morală foarte proastă, descurajat și singur; am coborât treptele în spatele bojdeucii, în grădină. Mă duceam să mă așez la o măsuță cu picioarele înfipte în pământ, sub crengile copacilor acum dezolant de goi. Dar n-am apucat să fac doi pași când din dreapta m-a hămăit scurt și gros de două
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o carte permanent deschisă pentru ce am fost, suntem și vom fi. Printre numeroasele săli de muzee și case memoriale se află: Complexul Muzeal "Moldova", amplasat În Palatul Culturii, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Teatrului, Bojdeuca "Ion Creangă", Casa Memorială "Otilia Cazimir", Casa Memorială "Mihail Sadoveanu", Casa Memorială "George Topârceanu" etc. Cadrele didactice din școala noastră În colaborare cu muzeografi și-au propus să lărgească aria activităților privind relația școală muzeu. Lecțiile practice suscită un interes
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
face față solicitărilor impuse de procesul educativ. Ei, elevii și-au exprimat dorința de a aduce și ei obiecte vechi care să Îmbogățească patrimoniul minimuzeului pe care 1-au vizitat. Cel mai mult au rămas impresionați elevii după ce au văzut Bojdeuca "Ion Creangă". Parcă ar fi fost În locul copilului Ion Creangă și ar fi participat la ghidușiile pe care le făcea acesta când era mic. Elevii au fost atrași de discuțiile colective, facilitând schimbul de informații, de idei, de impresii și
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ar fi fost În locul copilului Ion Creangă și ar fi participat la ghidușiile pe care le făcea acesta când era mic. Elevii au fost atrași de discuțiile colective, facilitând schimbul de informații, de idei, de impresii și păreri. Vizita la Bojdeucă a fost Întregită de un mic spectacol inspirat de opera marelui povestitor. Muzeul nu numai că Îi pune pe elevi În contact direct cu obiectele de patrimoniu, dar Îi face și participanți activi la realizarea diferitelor obiecte cum ar fi
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Pașcani. Tema excursiei a fost: „Monumente istorice, culturale și turistice din județul Iași”. S-au vizitat: Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești, Băile de la stațiunea Strunga, Palatul Culturii din Iași, Biserica Trei Erarhi, Mitropolia ,Teatrul „V. Alecsandri”, Muzeul de istorie, Bojdeuca din Țicău, Grădina Botanică , Teiul lui M. Eminescu , Palatul de la Ruginoasa. Elevii clasei a IV-a și-au notat, pe parcursul drumului, locurile pe unde au trecut, obiectivele vizitate, impresiile și informațiile dobândite. Jocul de rol amintit s-a desfășurat în cadrul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mai fi dragoste adevărată și despărțirea noastră n-ar mai fi despărțire, iar toată suferința noastră ar fi inutilă... Despărțirea de Virgil a fost despărțirea de Iași, orașul studenției mele, cu teiul lui Eminescu picurậnduși florile parfumate pe alei, cu bojdeuca lui Creangă așteptậndu-ne cu drag, cu Bolta Rece plină de amintiri, orașul în care am facut multe și mari nebunii!... Astăzi mă-ntreb: eu sunt aceea care odinioară plutea pe aripile sensibilității, mậndră și sigură de tinerețea ei? - Ce-a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Ai dreptate, dragule. De atunci pot să spun că mai știu și eu câte ceva despre bătrâna cetate... Asta mă bucură. Da’ cam ce iscodeai pe aici pe hudița asta bătută cândva de moș Creangă cu ciubotele lui de iuft? Că Bojdeuca nu-i departe. Uite-o colea. Ei! Mă gândeam și eu că oi descoperi măcar o țandără de piatră care să-mi povestească cam ce vorbea moș Creangă cu dragul său prieten - Mihai Eminescu - când urcau sau coborau dealul ista
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
te-a apucat, dragă ieșene, să-mi reciți „Sara pe deal”? Am eu așa un foc la inimioară... Fii mai limpede. Împotriva celor învățate la școală, că Eminescu ar fi scris această poezie inspirat de dealul Șorogarilor privit din cerdacul Bojdeucii lui Creangă, eu mă ridic și spun că poetul a gândit această poezie stând în foișorul fostului „Han din Bucium”, la poarta căruia ne aflăm. În vremea lui Eminescu, casa aparținea profesorului universitar Constantin V. Ionescu, prieten și coleg cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
colo în foișor. De acolo de sus se deschide o priveliște de basm în cele patru zări. Și cum să nu-i vină poetului a spune „Sara pe deal buciumul sună cu jale”? Că a scris-o stând în cerdacul Bojdeucii, e foarte posibil, dar inspirația profundă și trainică de aici i-a venit. Acum sunt dumirit cum devine treaba cu „oful” tău și drept să-ți spun cred că ai dreptate. Ieșeanul mă privește în tăcere, apoi își fixează ochii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mulți ani, că la vreo săptămână după aceea, părintele său sosise la Iași, să-i retragă personal actele. Elevul de serviciu, știind că toți elevii claselor inferioare erau plecați în drumeție la prima casă memorială din România, organizată ca muzeu, Bojdeuca lui Creangă din țicău, îl conduse la cabinetul directorului. Profesorul remarcase, de cum îl văzuse pe bărbatul chel, cu cizme în picioare, că avea în mână un geamantan gol, după cât de ușor îl purta. Aflându- i numele de la elevul de serviciu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
totuși, un singur cuvînt, abominabilul verb, rătăcit Între patru substantive, este resortul poemului. Frumusețea lui constă Într-o anume discreție necăutată. Pe de-o parte, geamul cît palma, o deschidere realmente umilă, este locul prin care cel ce locuiește În bojdeucă are acces la cer În toată adîncimea lui. Pe de alta, forța liliacului este hiperbolizată În sensul că Înflorirea nu acoperă doar o bucățică de geam ci dintr-o dată cerul Întreg. Îl acoperă protector, Învelindu-l În mireasma lor și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
format de la un verb dispărut ce continua lat. *casare „a întemeia o căsnicie“, derivat de la casa. Cuvintele se organizează și după înțelesurile lor. Rămânând la același exemplu, împreună cu casă se grupează cuvintele care denumesc diversele tipuri de case (argea, bordei, bojdeucă, cocioabă, colibă, magherniță, palat etc., împreună cu derivatele fiecăruia, ca bordeiaș, bordeian etc.), cuvintele care denumesc părți ale casei (talpa casei, stâlp, temelie, acoperiș, căpriori, streașină, burlane, dușumea, zid, perete, ușă, fereastră) sau încăperile (pivniță, prispă, cerdac, pod, odaie, cameră, iatac
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]