489 matches
-
1123, atest?, prin volumetria dominat? de o campanil? lateral?, bogat ajurat?, ?i prin rusticitatea con-struc?iei, influen?a modelelor lombarde, evident?, de ase-menea, ?i la Saint-Vincent de la Cardona (mijlocul secolului al XI-lea), �n �ntregime cu bol?i de piatr?: bolț? cu arc dublant �n relief, bol?i cu muchii, cupol? pe trompe. Naosul ?i galeria exterioar? a fostei aba?îi de la Saint-Guilhem-le-D�sert (�n H�rault, 1030 ?i 1076) s�nt construite la fel. �n regiunea Loarei, unde se men
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rar �nt�lnit ?i av�nd traveele reduse p�n? �n ultimul sfert al secolului al XI-lea, se generalizeaz? apoi �n Fran?a ?i �n ??rile vecine, datorit? rezolv?rîi unei probleme majore de construc?ie. �ntr-ade-v?r, o bolț? antreneaz? o for?? oblic?, ce tinde s? �ncline pere?îi ?i st�lpii care o sus?în. Or, nu ajunge s? m?re?ți rezisten?a acestor supor?i �ngro? ndu-i sau reduc�nd num?-rul ?i dimensiunea deschiderilor, datorit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simbolistică esen?ial? a luminii că prezen?? a lui Dumnezeu. De unde rezult? necesitatea de a �nlocui o construc?ie masiv? printr-o structur? cu osatur? larg deschis?. Solu?ia se afl? �n sistemul constituit din bolta pe ogive �ntret?iate � bolț? ale c?rei muchii se sprijin? pe arce de ogive � care face ca majoritatea presiunilor s? fie dirijate c?tre puncte precise din pere?îi navei, acolo unde ele s�nt contracarate de arce butante (descoperite c?tre 1180), iar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai largi, vitraliile policrome transmit lumina ?i expun o iconografie edificatoare. Volumul intern este deci dominat de verticalitate, subliniat de colonetele par?ial integrate �n pere?i, care merg de la sol sau de la st�lpi p�n? la cheile de bolț?. Complementar, strana ?i transeptul de aceea?i �n?l?ime cu navă, ale c?rei arcade se �nal?? c�ț mai sus pentru a m?ri diferen?a fă?? de navele laterale, precum ?i suprimarea tribunelor (Catedrală din Sens) ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a c?ror plastic? nu prea mai datoreaz? mare lucru jocului de umbre; avem, astfel, biserica m?n?știrii din Brou (Bourg-en-Bresse, �ncep�nd din 1505). Acest surplus de lumin? favo-rizeaz? abunden?a ornamental? a multiplelor nervuri ?i chei de bolț? simetrice de la Chapelle du Saint-Esprit din Rue (Somme, 1480). C�ț despre fluiditate, o reg?sim �n manieră conținu? �n care mulurile ?i nervurile p?trund supor?îi, mai ales la colegiala Notre-Dame din Cl�ry (Loiret, a doua jum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
capelă lui Henric al VII-lea, la aba?ia Westminster (1503-1519), care este ?i un exemplu des?-v�r?it de stil perpendicular, ca de altfel capelă de la King�s College, la Cambridge (1446-1515), un paralelipiped lung, vitrat ?i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la Rimini. Pentru biserică Sf�ntul Andrei de la Mantua (vezi pliantul, foto 5), �nceput? �n 1472, Alberti reinventeaz? unificarea spa?iului gra?ie unei singure nave, acoperit? cu o bolț? semicilindric? cu chesoane, sus?inut? de doi pere?i gro?i �n care alterneaz? capele cu st�lpi scobi?i care capteaz? cu ingeniozitate o lumin? indirect?. �n vreme ce structura ?i spa?iul interior amintesc de bazilica lui Maxentius
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea, acest urbanism ?i pre-ferin?a pentru palatul urban se manifest? �n egal? m?sur?. Aproape pretutindeni, curtea cu galerie este elementul de baz? al acestui palat. La Romă, se ajunge �n aceast? curte din strad? printr-un pasaj cu bolț?, iar o scar? dubl? face leg?tură cu etajul, limitele spa?iului determin�nd alegerea destina?iei (palatul Valle, de Sansovino, 1520). �nspre strad?, fă?ada r?m�ne, �n frontalitatea să semea??, un c�mp de experien?? pentru limbajul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
execu?ia decor?rîi marelui apartament al regelui, o suit? de saloane �n?irate unul dup? altul �n aripa de nord (1671-1681). �n majoritatea acestor �nc?peri de ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program somptuos atinge apogeul cu Galeria Oglinzilor � a c?rei bolț? este pictat? de Le Brun � ?i cu saloanele vecine, cel al R
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program somptuos atinge apogeul cu Galeria Oglinzilor � a c?rei bolț? este pictat? de Le Brun � ?i cu saloanele vecine, cel al R?zboiului ?i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor (distrus?) ?i cea a reginei, unde domnesc marmurele, aurul ?i trompe-l�oeil. Aceast? abunden?? exagerat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4. Arhitec?i vizionari Aceast? genera?ie de la 1730 trateaz? cu originalitate ?i sim? practic comenzi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea pun �n acord arhitectură savant? ?i arhi-tectura rural? regional?. Astfel, ra?ionalitatea idealului antic ?i cea a programului industrial cad la �nvoial? pe ascuns cu gustul romantic al naturii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dec�ț celelalte niveluri ?i separat de ele printr-o cor-ni??, o friz? etc. Baie: Deschidere � cu ancadramentul s?u � practicat? �ntr-o construc?ie pentru trecere, iluminat, vedere, aerisire etc. Blocaj: Zid?rie din materiale neregulate scufundate �n mortar. Bolț?: Lucrare de zid?rie cintrat?, construit? �ntre pere?i care �i servesc drept sprijin. Suprafa?a curb? inte-rioar? astfel determinat? se nume?te intrados. Bosaj: Prelucrare a pietrei astfel �nc�ț s? ias? �n afar? fă?? de suprafa?a vertical
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nume?te intrados. Bosaj: Prelucrare a pietrei astfel �nc�ț s? ias? �n afar? fă?? de suprafa?a vertical? a zidului. Cintru: Lucrare de schel?rie provizorie care men-?ine �n form? sc�ndurile pe care se construie?te o bolț?. Cheson (cașet?): Compartiment că o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Suport vertical cu sec?iune cel mai adesea circular?. Comble:�Spa?iu interior delimitat de panțele acoperi?ului ?i de plan?eul care �l separ? de etajul inferior. Corni??: Coronament alungit f?cut din muluri plasate unele deasupra altora. Cupol?: Bolț? pe plan circular, oval sau poligonal, cu volum emisferic sau derivat. �nvelitoarea să este adesea un dom cu care exist? tendin?a s? fie confundat?. Dom: Acoperi? de plan centrat, circular sau de alt? form? ?i de volum convex. Elevă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ului, a unui dom, de exemplu. Lanternou: Construc?ie mic?, scund?, deschis? pe laturi, la culmea acoperi?ului. Lan?: Ansamblu orizontal sau vertical de elemente f?cute dintr-un alt material dec�ț restul zid?riei. Lunet?: Por?iune de bolț? �n form? de leag?n care str?punge transversal o bolț? sau o cupol?. Modenatur?: Efect plastic ob?inut prin alegerea mu-lura?iei cu rol de decoră?ie. Naos: Parte a unei biserici de plan alungit cuprins? �ntre intrare ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deschis? pe laturi, la culmea acoperi?ului. Lan?: Ansamblu orizontal sau vertical de elemente f?cute dintr-un alt material dec�ț restul zid?riei. Lunet?: Por?iune de bolț? �n form? de leag?n care str?punge transversal o bolț? sau o cupol?. Modenatur?: Efect plastic ob?inut prin alegerea mu-lura?iei cu rol de decoră?ie. Naos: Parte a unei biserici de plan alungit cuprins? �ntre intrare ?i cor ?i destinat? credincio?ilor. Ea se sub-divizeaz? adesea, longitudinal, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unmpluturi de c?r?mi-d?, ghips etc. Pilastru: Cu baza ?i cu capitelul s?u, nu este dec�ț un ornament. Plafon: Ceea ce formeaz? limită superioar? ?i inte-rioar? a unui spa?iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i compus din ar-me, drapele, armuri; �n general, plasate �n amortisment. Triforium:��ntr�o biseric?, pasaj �ngust care se deschide spre o suit? de goluri deasupra marilor arcade ale naosului. Ansamblu de trepte de scar? delimitat de paliere. Vut?: 1.�Bolț? dimensionat? dup? ad�ncimea ambrazurii golului care o are; 2.�Suprafa?? arcuit?, care leag? plafonul cu pere?îi unui salon, de exemplu. BIBLIOGRAFIE 1. Lucr?ri generale MONNIER, G�rard, Histoire de l�architecture, Paris, Presses Universitaires de France, 1994
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ștuțurile pentru furtunurile de apă. Jumătatea de jos a distribuitorului, cu ajutorul balamalei sudate de ea, se fixează la corpul încălzitorului, jumătatea superioară se leagă de furtunurile ce duc spre conductorul inductor și spre ghidajele răcite. La înlocuirea inductorului se deșurubează bolțurile de fixare și jumătatea superioară se scoate împreună cu inductorul. În ultimii ani au aparut noi soluții tehnologice de confecționare și izolare electrică și termică a inductoarelor multispire. Pentru izolarea electrică a spirelor, în locul înfășurării cu bandă de sticlă (operație anevoioasă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
ștuțul tubular, iar în dreapta de pereții camerei, în care se trimit prin împingător semifabricatele încălzite. Plăcile cu găuri 5 servesc pentru fixarea inductorului. Țevile 6 sudate de placă și înglobate în căptușeala din beton servesc pentru trecerea cablului sau a bolțurilor la ridicarea inductorului. Fereastra în căptușeală servește pentru măsurarea temperaturii cu ajutorul unui fotopirometru. Ea se închide cu un geam de sticla de quartz. Pasul rolelor ce susține și deplasează semifabricatele în inductoarele cu secții, nu trebuie să depășească jumătate din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum existent în deltă), datorită asperităților drumului prost amenajat, a sărit bolțul de la cârligul de remorcare, remorca a pierdut legătura cu tractorul, s-a răsturnat de pe dig și a prins sub ea un muncitor (călător ghinionist) care a murit pe loc (eu am făcut fotografiile după accident). Au venit la Maliuc desigur
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de râgâiam două zile a motorină! -, dacă are filtre înfundate ș.a.m.d. Deci, noțiunile elementare le aveam. Nu știam să segmentăm motorul, să-l dăm jos, căci asta era treaba mecanicilor. Dar, dacă se rupea șenila, știam să înlocuim bolțul la șenilă, să umblăm la roata motrice, la cea de întindere, să întindem șenila ca să nu se rupă. Deci, treburi din acestea de mecanică le făceam. Pe urmă era tunul, pentru care trebuia să ai cunoștințe de artilerie: ce-i
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
inginerești pentru care cerințele pentru îmbinări individuale nu sunt critice *1). (1.4) Piese de fixare pentru produse din lemn pentru structuri: piese de legătură pentru cherestea, conectori cu inel despicat, ghermele cilindrice de oțel și lemn, șuruburi de lemn, bolțuri filetate, cuie de lemn. Aceste produse pot fi tratate sau netratate împotriva focului sau atacului biologic. (1.5) Dispozitive de reducere a zgomotului și bariere pentru trafic rutier. (1.6) Ecrane de protecție contra luminii orbitoare în zone de trafic
REGULAMENT din 31 ianuarie 2003 privind atestarea conformitatii produselor pentru construcţii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152374_a_153703]
-
la dimensiuni după proiect pentru anumite aplicații și sine și traverse. Aceste produse pot fi neprotejate sau protejate contra coroziunii prin vopsire, sudate sau nesudate. (2.31) Materiale de sudura. (2.32) Piese de legătură cu rol structural: nituri metalice, bolțuri (piulițe și șaibe) și bolțuri H.R. (bolțuri cu mâner de fricțiune de mare rezistență), cuie, șuruburi, piese de fixare pentru calea ferată. (2.33) Piese de fixare pentru lemn masiv pentru structuri: plăci foarfecă, conectori placa-dintata, plăci perforate pentru cuie
REGULAMENT din 31 ianuarie 2003 privind atestarea conformitatii produselor pentru construcţii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152374_a_153703]