168 matches
-
de inferioritate superioritate, mai ales, ce inspiră și astfel de răbufniri și exhibiționisme. îndrăznim totuși să afirmăm: ceea ce se numește, în genere, cultură română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare, aruncați pentru totdeauna în bolgiile infernului cultural. Măsura dreaptă este cea mai echitabilă. Ni cet excŁs d'honneur, ni cette indignită. O soluție nu numai că se întrevede, dar ea începe să fie pusă, din fericire, și în practică. Depășirea complexelor, de orice tip și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
român (ceea ce și este) nu l-aș fi citit și nu m-aș fi asociat la răspîndirea lui, deoarece am avut, am și voi avea întotdeauna față de poporul român numai simțăminte de adînc respect și nețărmurită dragoste". Și totuși, în bolgia închisorii va afla acces la fericire; aici i se vor lumina și se vor deschide izraelitului încă neconvertit porțile fericirilor, după spusa Mîntuitorului. În prima noapte după proces, cînd începe detenția propriu-zisă, se va trezi, în zgomotul infernal al deșteptării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
locului unde este transportat. Ajuns la destinație, este condus în camera de primire, abia aici i se permite să scoată aparatul. Este luat în primire de un plutonier, chestionat, percheziționat, așa cum bine știm toți cei care am trecut prin această bolgie: "Dezbracă-te și descalță-te, a zis. Am rămas în chiloți. Dă-i jos! Ce-o fi crezut că ascund, nu înțelegeam. I-am dat jos. A urmat un șir de comenzi, pe care le-am executat cu stîngăcie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
promiscuitatea aceea cam optzeci de pușcăriași". Este fascinantă galeria de personalități colegi de detenție, prezentată de Pavlovici cu un condei de autentic portretist, reușind din cîteva tușe să afirme fibra adînc umană a prizonierului, redînd totodată și "povestea" acestuia. La bolgiile dantești, am putea adăuga pe a zecea. În ierarhia răului, răul cel mai greu de suportat la Jilava (și sigur în toate pușcăriile comuniste pentru deținuții politici) i se pare a fi absența oricărei intimități. Imposibilitatea de a rămîne o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
magistrul” Își dă În petec. Și nimeni, atunci, nu Înțelege! Și alții, și alții, spirite dramatice, suferinde, contosionate precum sclavii lui Michelangelo de la Galeria dell’Academia din Florența, siluete privite cumva „de sus” de noi, azi, viețuind parcă Într-o bolgie dantescă și, totuși... admirabile! O dublă lumină aruncă asupra lor sfârșitul de secol - de compătimire și de admirație! Da, dar ce fel de admirație?! Eu Însumi am pășit cu un pas În acest exil și, dacă nu s-ar fi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poartă adesea Însemnele, capriciile, dezordinea, dansul și nepăsarea, vivacitatea uluitoare spirituală, disprețul față de orice convenție, sfidarea timpului, a falsei pudori și, În fapt, a ceea ce noi numim moarte?! Până a fi descoperit acest ascuns și teribil Prezent și parcurgând toate bolgiile suferințelor multiple pentru a ajunge la „el” - recunoscându-mi, apoi, chinuitorul și deconcertantul traseu sau rătăcire În opul citat mai sus al mult mai dăruitului autor ce a fost Proust! -, Dionysos a fost ani lungi chipul, figura care-mi ascundea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
documente, predici, versuri, interviuri, toate arătând cum, în ciuda torturilor fizice și psihice atroce la care au fost supuși, preoții s-au ridicat deasupra suferinței, au rămas solidari întru Hristos și și-au învins torționarii prin puterea miraculoasă a Credinței. În bolgiile Securității din Bacău (unde erau aduși de oriunde s-ar fi aflat), în iadul Penitenciarului Galați (unde dădeau de sadicul criminal Goiciu), pe șantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră (la Peninsula mai ales, unde fioroasa „brigadă disciplinară”, formată exclusiv din preoți, îi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
legau multe "campanii diplomatice" și, de la 1 martie 1990, am redevenit DIPLOMAT! "Privind înapoi cu mânie", descopăr și eu, ca miticul Orfeu, din Dosarul de la securitate, ce peisaj de infern am lăsat în urma mea. Revin deci la Dosar și la "bolgiile dantești" ale sale. Fiind vorba de o structură militară și ce structură! -, Dosarul e împărțit riguros pe "secțiuni", fiecare purtând specificația: REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE A R H I V Ă FOND INFORMATIV Dosar Nr. Vol. Nr. Privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înecați, cu o populație de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de necazuri și păcat. Japonezii sunt între popoare "copii de griji neștiutori", podurile peste ape sunt de onix și fluviile poartă bărci pașnice și frunze căzute "foaie după foaie", izvoarele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Încoace, dacă nu mai devreme, fascinează, și sînt puțini scriitorii care rezistă apelului. Euri spectralizate, agonizante, absurde, locuitoare ale unor cadavre (În anii ‘90), voci Înșelătoare, golemice, teratologice, homunculoide, confuze, isterice, paranoice - enervante, teroriste invadează textele literare postbelice. În atari bolgii, survolînd asemenea “ospicii” (uneori la propriu), reconstruite și redate În variante omologate teoretic (cum este azilul și materialul antropologic aferent) imaginarului colectiv, cercetători dogmatici ca Lejeune și Genette ar cam trebui să spele putina sau măcar să schimbe placa: ceea ce Genette
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pătrunzi tu-n Europa/ sora lui cadmos, românia, tu vei salva lumea/ ești cea mai mare bombă pusă vreodată de teroriști/ ea nu se cuprinde pe sine, nu poate fi/ dezamorsată, românia, aici este buricul, teba/ neoromancerul veșnic, este ultima bolgie/ răhățelul care nu vrea să iasă, aurolacul în transă/ cum stă cu botu-n punga jegoasă, ceilalți trec/ ocolindu-l cu grijă ca pe-o mică vietate murdară" (Mircea }uglea: 14 martie 2000 șcrahul, sfîrșirea și chinulț). Și nici nu evită
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
și inexplicabilă, este pur și simplu însușirea spontană de a întrezări suferința ce se ascunde în celălalt. Acuitatea cu care un om privește lumea ține de memoria suferinței pe care a îndurat-o pînă atunci. Cînd ai intuit prăpastia durerii, bolgia nebuniei sau pragul pipăibil al morții, te-ai lecuit de orice formă de orgoliu obtuz: din acest moment comunicarea este posibilă. E o constatare statistică de bun-simț că oamenii sociabili sînt și cei mai conștienți de slăbiciunea lor, în timp ce oamenii
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
Demonizată, condiția umană în sine se revelă drept o zădărnicie dementă. Imaginii utopice a individului ce se ameliorează prin concursul social, pe făgașul ideologiei, îi corespunde imaginea individului ce se pierde prin sine însuși. Chiar interiorizarea nu e decît o bolgie a unui infern atașat ființei: "Pentru noi nu există scăpare/ decît să fugim înlăuntrul nostru atît de adînc/ încît lovindu-ne de propriile suflete/ să constatăm că sîntem bieți soldăței de plumb// copii mai deștepți ori aproape cretini/ cînd vor
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
pămînt/ al făgăduinței/ cămașă ta se umflă/ că pînză marelui pavoaz/ solemnitatea plecării zbîrnîie cu toata larma ei imaginara" (Marele pavoaz). Cuvîntul de ordine ai discursului tensionat de absurd semnificativ pe care ni-l oferă Dorin Tudoran, este evadarea din bolgiile sale înghețate, plecarea spre "alte zări, mai calde". Dorin Tudoran: Viitorul facultativ. Opțional future, Poezii alese, traducere de Marcel Cornis-Pop, prefață de Ion Bogdan Lefter, Editura Fundației Culturale Române, 1999, 208 pag., preț nespecificat.
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
nădejde, ochiul, mai poate să se spele?! "Homo homini monstrum"/ Hugo; " La ce e bună o lume modernă, dacă se inventă asemenea otrăvuri?!"/ Rimbaud; Măcar cu trecerea anilor să devenim oameni... să devenim oameni..."/ Soljenițîn Și totuși, lumea pare spre bolgii zor că-și face, Hecatele pierzării sporindu-se în ea. Estimp, înțelepciunea, ajunsă la soroace, Lăsată-n voia sorții, mai pâlpâie abia. De-acum, impertinența-i în largul ei oriunde Și niciun mag nu poate s-o bage la podvig
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
dorohoian trebuia să producă truvaiul, găselnița: ușile celebre(dar și cele umile) ale înveșnicirii sale(VI). Apăsările momentului s-au cerut, irepresibil, transpuse. Am recurs la un expresionism al crispatului dialog dintre gură și mîini(VII). După trecerea prin convulsivele bolgii, se impunea revenirea, fericită, la culoare. Doar la culoare. Culoarea ca mîn- tuire(VIII). O viață între tartrajele unui album! Cel ce l-a deschis este automat invitatul atelierului meu de pe Armeană. La intersecția pașilor ce duc spre Golia, spre
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
multe secole, ce rezumă în forme și alegorii compoziționale de o surprinzătoare unitate tipologica acel chip al omenirii, care în expresie literară ar corespunde dramei și tragediei. O artă a duhului rătăcit și împovorat al ființei umane, o artă a bolgiilor infernale pe care omenirea este silită să le parcurgă în drumul mântuirii sale. Un drum ce se dovedeste fără sfârșit, tot mai întunecos și mai contorsionat. Este, dacă vreți, alternativa tulbure și schimonosita a proiecției paradisiace spre care năzuiește creatură
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
cea mai nouă obsesie a exegezei caragialiene: tema cruzimii isteroide. Și, colateral, a predestinării, demenței furibunde și vieții ca vis diabolic. Totul mixat cu încercănata conștiință (caragialiană, cioraniană și, de fapt, larg românească) a nenorocului. A nimicniciei damnate, într-o bolgie de carnaval defazat, sinistru și grotesc deopotrivă. Cert e că publicul avizat se va delecta vibrînd cu încruntare la mulțimea aluziilor și citatelor culturale, ori va fi zdruncinat de îndrăznelile hors-texte ale regiei, iar cei pentru care Caragiale înseamnă exclusiv
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]