233 matches
-
s-au scuturat... Uneori, mă simt atât de bătrân. Am trăit... cât pentru trei vieți am trăit.... M-am gândit, suspină Voichița, dar în glas își face curaj singură. M-am sfătuit și cu Ea. O să plec la mănăstire, la bolnița pe care ai zămislit-o la mânăstirea Neamțului. Acolo, aș fi de folos. Mă pricep să leg rănile. Nu mi-i silă de sânge. De mică, taica m-a pus să grijesc răniții din războaie... Deci, vrei să pleci la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe care ai zămislit-o la mânăstirea Neamțului. Acolo, aș fi de folos. Mă pricep să leg rănile. Nu mi-i silă de sânge. De mică, taica m-a pus să grijesc răniții din războaie... Deci, vrei să pleci la bolnița Neamțului... spune Ștefan cu tristețe. Un gând de adevărată domniță... De vrei tu... reia el chinuit după o tăcere. Erai o lumină. O să-ți duc dorul... Deci, pleci... Poate... Da... E mai bine așa. O să-mi lipsești, Voichițo... În jurul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-mi scoată ochii. Bine că nu ți-a tăiat-o în somn, îl batjocorește Alexa. Toți râd, dar fiecare avea musca sa pe căciulă. De bună samă a ieșit cu scântei, de-a surghiunit-o Vodă pe fătucă la bolnița mănăstirii Neamțului. Ce-or fi găsind muierile la el, se întreabă Cupcici scobindu-se în nas, de unde scoate un muc pe care îl face cocoloș între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lipește cu spatele de zid, să intre în zid... Și, încetișor, se prelinge spre ușă... Maria... îngână Ștefan stingherit, vinovat. Să nu... să nu gândești rău despre Voichița... A venit să-și ia rămas bun... Se întoarce la mânăstire... la bolniță... la mânăstire... Voichița se prelinge ștergând zidul cu spatele, se prelinge spre ușă... Domniță, nu pleca... spune Maria încetișor, fără patimă. Rămâi... Nu vreau să vă tulbur despărțirea... Câteva clipe numai... Ștefane! Eu nu plec la Hotin! spune ea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spună cum se mai află rănitul... Apoi mai vedem noi. Se Întoarse către bancherul care aștepta În tăcere lângă ușă și-i spuse: — Jupâne, sunt al dumitale. Hai să facem câțiva pași prin galerie. Trecură pe lângă ușa bibliotecii și pe lângă bolniță, În fața căreia stăteau privind curioși câțiva călugări bătrâni, și se Îndreptară spre o firidă mai Întunecoasă. Atunci pustnicul se opri, privindu-l Întrebător pe cel care-l Întovărășea. — Preacuvioase, vorbi acesta grăbit. Sunt Într-o situație foarte Încurcată și vreau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
întărește stăpânirea de către mănăstirea Golia a două sate din ținutul Sorocii și a jumătate din satul Movileni cu heleșteu și vad de moară pe Jijioara în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut viață lungă această „bolniță pentru săracii calici”, pentru că au fost mutați la Socola abia în 1905! Aș îndrăzni să te rog ceva, mărite Spirit, dacă nu este
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut viață lungă această „bolniță pentru săracii calici”, pentru că au fost mutați la Socola abia în 1905! Aș îndrăzni să te rog ceva, mărite Spirit, dacă nu este cu supărare. - Curaj, dragule. - Te rog să mă lași să urc totuși sus pe terasa turnului clopotniță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Înainte, însă, de a ajunge pe creasta dealului, să vedem ce biserică este cea aflată la margine de cimitir, în dreapta noastră. Este vorba de biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel. La începuturile ei era o capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sf. Spiridon. Actuala biserică a fost edificată într-o perioadă lungă de timp (1803-1925). Printre ctitori sunt amintiți: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. De aici înainte, urmăm șoseaua spre Aroneanu, care ne apare ca o
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț stângaciu foarte cuvios) Anastasie, alvanit din gardă Stratonic călugărul nebun dela Nț. Ifrim vraciul dela bolniță harmasarul Catalan Nasta Părintele Dragomir Tudosia Dascălul Pamfil Ionașcu Gheorghe Tătarul Botezatu Nana Chira, cămărășița Ilisaftei Lazăr Pitărel, vatavul Iosif dela Uimirceni Amfilohie Șendrea, arhim. Post Luni, Miercuri, Vineri, cu apă. Măria-Sa Chiajna Timoftei, dascălul de sârbie Postelnicul Grigorașcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Luca stolnic Neagu comis Anușca Nastea Sofica Alexa Teoctist de nimene siliți, nici asupriți egumen Probota Ioasuf Putna Varlaam la m.rea Zografu hram Sf. Gheorghe pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13 Sept. 1471 în ziua venirii ei donație pentru bolniță Cu inima curată și luminată pg. 162 din toată voia noastră cea bună și cu ajutorul lui D-zeu. A scris Isaiia pisar din Suceava Toma logofăt Cine va face altfel decât scrie în această carte, este potrivnic nouă 13 Aug.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pământ ai ieșit și în pământ te vei întoarce. După șapte ani se dezgroapă, se spală oasele (căci firimițirea trupului se face repede), se pun într-o cutie cu data și cu numele răposatei și se așază în biserica zisă bolniță, iar locul groapei se trece la altă moartă. De aceea, unde au fost puse un grilaj și o cruce, adeseori [acestea] se vând. Pentru mănăstire a fost o pierdere ireparabilă, toate maicile fiind femei foarte de rând, fără nici o însușire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a vechii culturi românești. Asemenea Sfântului și dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, evlaviosul domn a purtat de grijă cu aleasă dragoste și aprinsă râvnă creștină sfintelor lui Dumnezeu locașuri. Întreaga Țară Românească este plină de biserici, mănăstiri, paraclise, bolnițe și trapeze ctitorite, reparate sau restaurate de el. Mai mult decât la toate, s-a trudit și s-a cheltuit pentru cele două lăcașuri pe care vodă le-a iubit cel mai mult: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe și coroane în mâini, îngerii care încoronează - tema a apărut în 1542-1543 în paraclisul bolniței Mănăstirii Cozia [unde, în tabloul votiv, pictat de David și de fiul său Radoslav, niște sud-dunăreni, poate, Radu Paisie - Petru -, Doamna Ruxandra și Marco, fiul lor, au deasupra îngeri încoronatori] - subliniind sorgintea divină a învestiturii 272), la Mănăstirea Tismana, ctitorie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Iorga, Portretele doamnelor române, București, 1973, fig. 3 și la Paul Lacroix, L’armée, Paris, 1887, p. 37, fig. 25). Cu pandelocuri bizantine și șube îmblănite sunt pictate Doamna Despina Milița - la Argeș - și fiica ei, Ruxandra - în biserica bolniței de la Cozia și la Argeș. 317. Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 83. 318. Ibidem, vol. I, p. 210. 319. Ibidem, vol. I, pp. 209-210. 320. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 19
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
biserica cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vornic Șerban (cel ce a refăcut Mănăstirea Comana - unde a fost și înmormântat - și și-a legat numele de edificarea multor lăcașuri: schitul Bascovele din Argeș, biserica Sfinții Apostoli din Roșiori, Mănăstirea Cozia - pictura bisericii mari -, biserica Șelari din București, bolnița Mănăstirii Bistrița, unde a fost pictat împreună cu soția). în Moldova, alți Cantacuzini, marele stolnic Toma (socrul lui Velicico Costin) și fratele său, Iordache (mentorul lui Miron Costin), și-au legat numele de numeroase construcții ecleziastice și civile. La fel, hatmanului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o)iv(o)d, Elena d(oa)mna, Papa, Stanca, Preda, Păuna...”69. Femeile - soții, fiice - sunt prezente, cum se vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu, își evocă demnitatea (nu doar socială) - „luminata do(a)mnă preînălțat soțul său, Io Costandin Băsărabŭ Voevod” - și declară a urma pilda aceluia (ctitor al mănăstirii): „și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
convingă pe Despina Milița să se întoarcă temporar în țară. I-a pozat Ruxandra, ca Doamnă în al doilea rând, și unui pictor și o vedem, alături de Radu Paisie, în fresca din biserica (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel), bolniței de la Cozia (în naos, pe peretele despărțitor, în stânga, alături de Marco Voievod și de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană de samur 221. Dar Radu Paisie - cel ce va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unsprezece copii, a ridicat împreună cu el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri ce-i aparțin sau pe care le-a înălțat împreună cu fratele ei, Pană Negoescu (Biserica Dintr-o zi și Biserica Ienei din București, Biserica bolniței de la Mânăstirea Bistrița, Mănăstirea Surpatele), a dăruit bogat alte mănăstiri. L-a însoțit pe soțul ei care își pierduse tronul (Brâncoveanu a fost ridicat „dimpreună cu toată casa lui”) pe drumul către moarte, la Stanbul. A stat închisă, împreună cu femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ignorant și autor al unui plagiat în cartea sa Elemente de Hydroterapie (Iași, 1895). Asistența de specialitate a bolnavilor mintal era dezastruoasă la acea vreme. Dezolarea și lipsa de speranță faceau din categoria acestor suferinzi o turmă risipită, fie prin bolnițele mânăstirilor, fie prin odăile cele mai dosnice ale familiilor rușinate, fie pe drumuri. Brăescu ataca frontal această situație insuportabilă, în filipice care pot fi luate drept model: trebuie oare să moară fără ajutor sau în inchisoare cel ce și-a
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Vom ști să populăm mânăstirile cu acei vagabonzi în manuși albe și să le tăiem pofta de instigațiuni și machinațiuni", sunt vorbele premierului I. C. Bratianu la adresa ziariștilor, rostite în Parlament. Eminescu nu putea fi scutit de "internări" (mai întâi la bolnița Mânăstirii Neamț din cauza că "agăța femei pe stradă, la Iași", apoi la stabilimentul doctorului Șuțu din București), de chete publice făcute cu sila, de ediția maioresciană ce-l cobora "în infern", totul făcând "imposibilă reintrarea lui Eminescu în presă, ca
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
eroii e adunătură de păpuși naive. În fine, sub unghiul înțelesurilor ce se desprind din carte, creștinismul lui Steinhardt și Pintea nu mai e de găsit în lumea actuală, ci în dedesubturile ei. Altfel spus, religiei creștine îi priesc catacombele, bolnițele și locurile retrase, dar în nici un caz atmosfera civilizației urbane. Între universul credinței lui Steinhardt și cel din secolul XXI nu prea sunt multe punți de legătură. Niște lumi paralele fără perspectivă de atingere în viitor. În concluzie, o carte
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
lingura în fierturi și în poțiuni spirituale, pentru a da peste panaceul mult visat. Un fantast vorace, ahtiat după substanțe inefabile, căutînd piatra menită a preschimba totul în aur. Privită din acest unghi, alchimia este o vrăjitorie cu răcoare de bolniță și cu obscurități de firidă umedă, iar alchimistul o eminență clandestină, repudiată de autorități, al cărei singur rost e să compromită gîndirea conceptuală. Scormonind după niște principii ominoase la care nu ajunge defel, alchimistul nu încetează totuși să scrie despre
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]