927 matches
-
nuclear muncit de remușcări. Neputând fi modificat libretul, totul se reduce la instalarea lui Faust într-un laborator de secol 20. E drept că-și frângea mâinile. Din cauza remușcărilor, presupun. Pe vremuri, încă neșcolit în artă, Roman, viitor artist abstract, bombănea împotriva lui Picasso: îl laudă din snobism! Eu, conformist, răspundeam: n-or fi toți proști și numai noi, fiindcă nu înțelegem, deștepți. Astăzi, văd Le genou de Claire (cu Aurora Cornu), de Rohmer, nu până la sfârșit. Știu cât e de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3015_a_4340]
-
un complot care, neîndoielnic, făcea parte din „programul paideic“ al lui Noica: Dragomir fusese „dușul rece“ care trebuia să-mi fie administrat în chip preventiv pentru ca debutul cu cartea despre tragic să nu mi se urce la cap. Pe drum, bombănind întruna, am răsucit pe toate părțile obiecțiile lui Dragomir. Apoi noaptea, înainte de a adormi, m-am tot întrebat ce o fi însemnînd că mai am cîte ceva de învățat în privința lui „a gîndi“. Aceste pagini reprezintă prima parte a prefeței
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
fund. Hai șterge-o, neghiobule, de scoate alta, că noi atâta avem pe suflet, apă chioară, dar bună. Părintele își vărsa necazul pe trândăvia oamenilor; gura i se umpluse de amărăciune. Mai băură un pahar, dar pe încetul: - Ei drăcie, bombăni popa; ce zici, finule, nu-ți pare că are un gust coclit? - Știu eu, nașule, se feri Ilie - dacă ți se pare sfinției tale, trebuie să fie așa... Mai gustă popa, mai gustă Ilie. - Apa asta duhnește a ceva, hotărî
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
nu am avut timp deoarece după câțiva pași politrucul s-a Întors zbierând: „N-am auzit nici un am Înțeles! Ești surd!?” Căpitanul bâigui ceva ce părea să Însemne că a Înțeles și plecă spre biroul său În trombă În vreme ce politrucul bombănind Începu un alt set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce țineau de atribuțiile funcționale erau Îndeplinite ireproșabil Căpitanul devenise un fel „de oaie neagră” și chiar primisem un sfat să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sunt boxer...“ Se poate să spui așa ceva? - Dragă domnule, boxerul arată cu totul altfel. Sunt pasionat de câini de patruzeci de ani, l-a contrazis beiul zâmbind cu gura până la urechi, fiindcă era ferm convins. - Atunci de ce rasă este? a bombănit Fawwaz, acceptând în final vorbele clientului, pe care-l blestema în gând cu câinele lui cu tot, în vreme ce lirele - douăzeci la număr - pe care le plătise pentru anunț începeau să-i joace prin fața ochilor. - Câinele ăsta-i pechinez... - Și ce-
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
își închide nasturii la guleru-i fals, alb, al rochiei dinainte de război, își pune pașaportul pe pernă și înoată în întuneric spre dimineață ca un vapor descărnat. Doar timpul, cu infinită răbdare, e capabil să modeleze asemenea carne, vene și sânge. Bombănind ușor, ea trece pe lângă copil, îmi privește chipul. Îi simt pe gât răsuflarea, parfum de stafidă cu levănțică. Miros ivit din dulapul ei: în sertarul de jos zace un album plin cu pozele unei femei înalte, blonde și zâmbitoare. Christine
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
persoane. O jumătate de oră mai tîrziu, pe tînărul care plîngea - negustorul Anghelov îl recunoscuse cu voce tare ca fiind fiul băcanului Dmitri Markelovici, un licean venit aici în haine civile, nu în uniformă - îl scoase afară lacheul Piotr care bombănea supărat: „Dacă n-aveai bani, de ce ai comandat fructe ? Nu sînt înscrise în meniu. Au prețuri speciale”. După ce-și aruncă cochet pe umeri etola din blană de pisică cu labe negre, verișoara o porni după ei, săltîndu-și fundul cînd
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
vor sta acasă, dând astfel un vot in-direct USL. ”Nucleul dur al PDL (în fapt parțial al lui Băsescu) este imun la ar-ti-ficiile campaniei și va vota „pentru“ in-di-fe-rent de blat și prostie, scrie Pora. Vor strânge din dinți, vor bombăni, vor critica pe drept cuvânt ARD, dar în majoritate vor vota, orice ar fi. E un electorat totuși dis-ci-plinat, dar mai ales conștient și informat. Nici nu are alternativă, de altfel”. Pe de altă parte, Pora respinge și planul lui
Pora sau Cristoiu? Ce băsist a ghicit manevra președintelui la numirea lui Ponta () [Corola-journal/Journalistic/40836_a_42161]
-
în dușmanul ei cel mai mare... Și iată cum agora devine inexorabil un Kremlin. E ca și cum a te exprima a devenit, la scară socială, o maladie autoimună, un sistem care își provoacă propria distrugere. Dialectică vicioasă a unei mulțimi care bombăne contra a tot și a toate și nu încetează de a împotmoli orice dezbatere în condamnări instantanee și contradictorii... Așa se face că societățile cele mai avansate și mai libere se află în pericol de sovietizare tocmai în numele libertății”.
Reversul libertății de exprimare () [Corola-journal/Journalistic/4107_a_5432]
-
Livius Ciocarlie Citesc Zen. Constat încă o dată că sunt rupt în două. Unul e cititorul, care admiră, celălalt autorul de însemnări, care bombăne. Când nu pot să cârtesc, nu prea găsesc ce să scriu. Pe deasupra! Citesc, alternativ, și Elogiul nebuniei (al prostiei, de fapt) și tot așa pățesc. E drept, aici a intervenit timpul. Nu mai gândim la fel, nu mai avem aceleași
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
peste tot. De pe ziduri, din balcoane curg inflorescențe bogate în culori calde, glicine și clematite, azalee roz, lila, mov, sfidând cerul cenușiu. Dincolo de câmpurile galbene de kholza, vacile șvițoaze indigo pleznesc de atâta bien ętre. "Fir ar!", mă trezesc eu bombănind. Noroc că la Montreux compartimentul e invadat de niște englezi gălăgioși, dar nu agresivi. Mai ales unul turuia, fără să-i pese de starea mea, de fapt, de "stările" mele, uluială, oftică, ce mai, invidie! Englezul cel voios și gălăgios
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
prea bine și i s-au cam și ars, din cauza cuptorului, insă măcar a fost distractiv. Din când în când, se mai înființa în sufragerie, ca să-mi ceară consultații în legătură cu cuptorul nostru cel fioros, după care făcea cale-ntoarsă la bucătărie, bombănind amuzat: “It’s șo fucking gay!”. Iată imagini extrem de relevante, din timpul procesului de productie:
Bărbaţi făcând brioşe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18572_a_19897]
-
făcea el, nu fiindcă n-aș fi empatizat profund cu drama de a nu avea acces la serialul preferat, ci fiindcă pur și simplu nu mă pot concentra la două lucruri deodată. La un moment dat, fiindcă l-am auzit bombănind mai intens, am ridicat privirea din laptop și m-am interesat care-i problema. - Nu are sonor, mi-a răspuns, butonând în continuare telecomanda. - Înfige-i mufele alea mai bine în spate, că poate e de-acolo. I le-a
Cum repară nevasta televizorul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18611_a_19936]
-
un SLR, începeam eu intrând direct în subiect. Ce să-ți aduc? Se făcea Taty că nu pricepe. Un Mercedes SLR, nu mi-ai promis tu așa? M-ai mințit înseamnă, nu ai onoare, nu te-ai ținut de cuvânt ( bombăneam) eu aproape (miorlăind ) cum mă jignea El, fără temei. Stai puțin, încerca Taty să mă împace, să se scuze, nu ți-am promis nimic. Ți-am spus doar că, atunci când o să avem bani, Mamy și Taty o să ți-l cumpere
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Acum ai să începem povestitul. Ai răbdare, te rog. Știi că urmează vremea, sportul, așa că nu te grăbi. Mă molesta el cu o voce de tătic grijuliu. Ce să spun, vremea și sportul, cum naiba am uitat eu de ele, bombăneam în sinea mea furios. Dacă erau desenele tale, precis, nici nu respirai. Asta cam așa este, trebuie să recunosc, avea perfectă dreptate. De data asta m-a lăsat fară replica afirmația lui. Desenele îmi placeu așa de mult că aș
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
de mânecă să îl aduc la realitate. Ei, vorbesc singur. Mă tot gândesc, de unde moșta ai mai scos-o tu și pe asta cu Calea Lactee. Ce să-ți spun eu ție despre calea asta și să mai și înțelegi ceva, bombănea El mai mult pentru sine că pe mine oricum nu mă interesau nedumeririle Lui. Eu voiam să povestim și atât, resturile îi priveau pealții Lasă înțelesul pe seama mea, tu spune ce știi, că văd eu ce înțeleg până la urmă. L-
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
se uită în altă parte. La un moment dat, nu mai rezistă și se apropie de ea, care tocmai se uita la o cutie de medicamente pentru raceală. BODYGUARDUL (arătând spre medicamente) Hm... răcită, nu? FATA Nu. Mă uitam. BODYGUARDUL (bombăne) Vă uitați... Tăcere. BODYGUARDUL Păi și, dacă nu sunteți răcită, de ce vă uitați? FATA Mă uitam că... mă uitam. Contează? BODYGUARDUL Dați niște răspunsuri foarte... ciudate. Fata îl ignoră. Tăcere din nou. Ea se uită în continuare la medicamentul pt
Tataie bodyguardul de farmacie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19113_a_20438]
-
uite la un deodorant. BODYGUARDUL (arțăgos) Ați transpirat și vreți să vă dați cu șprai sau vă uitați tot pentru mama? Fata aruncă deodorantul și iese, nervoasă și trântind ușa, din farmacie. BODYGUARDUL (în urma ei, adunând obiectul căzut pe jos, bombăne) Fir-ați ai dracului de hoți nenorociți! Dacă mai doriți sketch-uri, mai citiți și Familia Măruță și Heppilica.
Tataie bodyguardul de farmacie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19113_a_20438]
-
de toate, cel pesimist se plângea de orice. Părinții decid să le dea, de Crăciun, o lecție de viață. În dimineața de după venirea Moșului, copiii se reped să vadă cadourile de sub brad. Pesimistul primise o bicicletă roșie, superbă. Începe să bombăne nefericit: - Mda, o bicicletă! Până învăț să mă dau... și pe urmă o să am o pană, o sa trebuiasca sa ii schimb cauciucul, o sa cad și o să îmi sparg capul, de ce a trebuit Moș Crăciun să îmi distrugă viața?! Tu ce
Un banc înduioşător by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19549_a_20874]
-
și moartea te ocolește! Ce să facă cu tine? Să se împiedice diavolii de hidoșenia ta prin iad sau să le răstorni cazanul cu smoală? - Ptiu, diavol ce ești, te aranjez cât de curând! - și vrăjitoarea plecă furioasă mai departe bombănind cuvinte neînțelese. Mulțimea se dădu în lături ca să treacă slujitoarea diavolului și strâmbă din nas scârbită de duhoarea pe care o lăsa în urma sa. Toți o știau bătrână și gârbovită de când lumea și presupuneau că împuțiciunea vine de la viermii ce
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
în minte un secret doar al ei, pe care nimeni altul nu îl cunoștea. A continuat să galopeze pe unicornul său alb numit Yoki, către poalele Muntelui de Foc și alături de ea pe un cal murg, venea Tharika, doica sa, bombănind nemulțumită de nesăbuința tinerei sale stăpâne care se avânta în calea pericolelor cu ochii închiși. Din alaiul prințesei nu lipsea nici Kalystru, chinocefalul( om cu cap de lup) și Grypho, grifonul său albastru cu aripi de acvilă. Doica protestă scâncind
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
ea. Și avea nevastă frumoasă, nimic de zis. Era și vrednică, curată și cuminte. "Ce-am eu cu ea, dacă asta ne e soarta? Femeie care să mă îndrăgească mai mult și să fie mai bună gospodină, nu găsesc eu", bombănea el înciudat și se apuca de făcut ceva treabă numai ca să uite. Când i-a spus femeia că a lăsat-o grea, Vasile s-a îmbătat criță pentru prima oară în viața lui. Era cel mai fericit om din lume
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Dar nu totdeauna alesul e om cu măsură și glagorie ca el. Ultima dată când s-au văzut, abia de-a gustat dintr-o bere. De ce? Au aflat că-n ajun amicul se-ntorsese acasă târziu și bine aghesmuit, încât bombănea să-și dibuie curaj ca totdeauna când e vinovat. -Eu ziceam una, Ea, alta și tot așa. -Care Ea? întrebase Gabi holbându-se peste rama ochelarilor. -Chiar așa! Ți-ai luat o menajeră? Sau ce? De când? se iți și Sandu
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
era felul, mai degrabă să umble cu capul în nori, gândindu-se la ale ei, decât să privească în jur - Irina se opri. În fața ei, zâmbitoare, stătea Georgeta, scotocind-o curioasă cu privirea. “Tocmai conversațiile la botul calului îmi lipseau”, bombăni în gând Irina, căreia îi displăceau atât de mult amabilitățile forțate și în general tot ceea ce se putea numi “dans social”. Și când se gândea la această expresie, avea în vedere acel simulacru de interes care depășea elementara politețe și
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
o literă mare, considerată de mine cotoroanța șefă, care vrăjea pe fiecare dintre cei ce îndrăzneau să se uite la ele. Și asta pentru că am observat la sora mea: de câte ori deschidea cartea și se uita la semnele vrăjitoarei, începea să bombăne. Dacă și mama venea lângă ea și se uita, începea și ea să bombăne. Fapt care mi-a inspirat teama să mă uit și eu. Dacă, doamne-ferește, încep să bombăn la fel? Dar, într-o zi, curiozitatea mea a fost
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]