501 matches
-
similar cu al unui parazit: cât timp sunt la putere nu aduc vreun folos cetății, ei doar par a face parte din conducere, de fapt ei doar își risipesc averea. Platon compară această stare a bogaților cu cea a unor bondari, dintre care cei cu ace sunt cei cu adevărat răufăcători, hoți, prădători, pe când cei fără ac vor ajunge la bătrânețe cerșetori. Motivele ajungerii lor la putere nu pot fi decât lipsa de educație, proasta creștere și alcătuirea nepotrivită a regimului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de la putere, aceștia devenid și mai bogați. Aceste legi se referă și la o bună educație care să îi îndrume spre cumpătare și în general spre cultivarea virtuților. Se creează astfel grupuri de bogați deveniți săraci, „o mare mulțime de bondari și de cerșetori” care poartă ranchiună cârmuitorilor care le-au răscumpărat averile. Cei bogați vor fi tot mai nepăsători față de tot ce nu ține de bani; astfel, nu vor mai practica nici exerciții pentru trup, devenind „oameni molateci ce sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ea va fi numită lucrativă pentru că aduce câștig în acțiune, însă o dată depășită limita necesarului ea devine cheltuitoare. La fel se poate vorbi și despre dorința de împreunare. O dată făcută această distincție, Platon merge mai departe și consideră că întotdeauna „bondarul” va fi supus dorințelor nenecesare, în timp ce omul stăpânit de cele necesare va purta numele de „econom” și „oligarhic”. Din acesta din urmă se va naște omul democratic. Începutul degradării omului oligarhic în cel democratic este datorat felului în care acesta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acesta din urmă se va naște omul democratic. Începutul degradării omului oligarhic în cel democratic este datorat felului în care acesta își va crește fiul, fără educație și în spiritul economiei. Acesta, deloc atenționat în privința pericolelor, „va gusta din mierea bondarilor” și, însoțindu-se cu aceștia, nu va putea să se abțină de la dorințe dăunătoare. Din nou avem de-a face cu posibilitatea ratată de a lupta împotriva unei părți rele din suflet. Astfel, „cetățuia sufletului tânărului”, golită de învățături și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
orânduirilor politice, atât la nivelul cetății, cât și al individului, va apărea în mod necesar „din suprema libertate (...) cea mai cuprinzătoare și desăvârșită robie”. Boala care cuprinde cetatea democratică și care o transformă în tiranică este produsă de către conducătorii îndrăzneți, „bondarii”. Asemănarea acestei etape a degenerării cu o boală ne certifică faptul că, pentru Platon, cetatea este asemănată cu un organism între părțile căruia trebuie să existe echilibru, la fel cum susținea teoria hipocratică, altfel dezechilibrul dintre umori ar produce boala
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un organism între părțile căruia trebuie să existe echilibru, la fel cum susținea teoria hipocratică, altfel dezechilibrul dintre umori ar produce boala. Pentru a simplifica dezechilibrul care apare, Socrate împarte cetatea democratică în trei părți. Astfel, ea este compusă din „bondari”, care în democrație devin mai agresivi decât în oligarhie, cei care dețin puterea, din cei bogați, „hrana bondarilor”, și popor, care este partea cea mai numeroasă și care dacă este unificată este și cea mai puternică. Cetățenii obișnuiți, pentru a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
umori ar produce boala. Pentru a simplifica dezechilibrul care apare, Socrate împarte cetatea democratică în trei părți. Astfel, ea este compusă din „bondari”, care în democrație devin mai agresivi decât în oligarhie, cei care dețin puterea, din cei bogați, „hrana bondarilor”, și popor, care este partea cea mai numeroasă și care dacă este unificată este și cea mai puternică. Cetățenii obișnuiți, pentru a nu cădea în capcana calomniatorilor și a oligarhilor, care i-ar secătui de tot ce au, vor dori
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care a absolvit-o în 1856. În același an și-a început cariera didactică la Dorohoi. După Unire este numit profesor de istorie, geografie și limba franceză la gimnaziul din Botoșani. În 1861 și 1862 conduce, la Iași, revista satirică „Bondarul”. De la începutul anului 1864 este revizor școlar al județelor Iași, Botoșani, Dorohoi, Suceava și profesor de istorie. Alegerea ca deputat de Botoșani în Camera legislativă (1870-1871) este punctul de vârf al carierei sale administrative și politice. A murit subit în
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
s-au păstrat vagi informații, și „Terra de sus” (1866). Versurile, cu nimic relevabile, i-au apărut în „Steaua Dunării”, „Ateneul român” în „Lumina” lui B. P. Hasdeu și în volumul Din versurile lui I. V. Adrian (1871). În paginile „Bondarului”, A. combate vehement „reacțiunea”, adică pe cei ce în țară sau în afara granițelor ei se opuneau procesului de consolidare a Unirii. El satiriza, de asemenea, pe cei care profitau de conjunctura politică pentru a-și satisface ambițiile și interesele personale
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
directă a Societății Arboroasa, desființată, pentru „înaltă trădare”, în 1877, de autoritățile habsburgice. Serbarea inaugurală are loc în seara de Anul Nou 1878, președinte fiind Dimitrie Onciul, iar secretar Ciprian Porumbescu. Cu acest prilej s-au lansat și revistele umoristice „Bondarul” și „Curcanul”. Studenții români s-au opus în 1883 ca sediul Universității să fie mutat la Brünn, au trimis în 1884 delegații la congresul panromânesc de la Constanța și la expoziția de la București din 1906 și au susținut mișcarea pentru înființarea
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
în broșură nuveleta Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, iar în 1854 Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii. Mai colaborează la „România literară”, redactează cu Iancu Codrescu ziarul unionist „Zimbrul și Vulturul” (1858), scrie la „Steaua Dunării”, „Bondarul”, „Din Moldova”, „Românul”, „Albina Pindului”, „Familia”, scoate în 1861 la Iași, cu G. Petrescu, gazeta „Dacia”, este director al periodicelor „Adunarea națională” (1869), „Informațiunile bucureștene”, redactor la „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, publică în „Literatorul”, „Revista literară”, „Convorbiri literare
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
interspecifică, prădătorism sau modificarea mediului. Cel mai mare „exportator” de specii a fost în decursul timpului Europa. Multe zone umede din America de Nord sunt dominate de răchitan (Lythrum salicaria), iar unele insecte introduse intenționat, cum sunt albina europeană (Apis mellifera) sau bondarii (Bombus sp.), formează populații viguroase(Primack, 2002). În Europa, din cele 10 677 specii introduse, raportul DAISIE arată că 15% au consecințe negative asupra economiei și 15% au un impact negativ asupra biodiversității. În ecosistemele Mării Negre au pătruns numeroase specii
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
incendiu”). Poemele pot fi considerate, totuși, exerciții de digitație, ținând seama de talentul de prozator afirmat cu brio la scurtă vreme, cu nuvelele incluse în Moartea din fereastră. Cea mai izbutită este piesa titulară, poveste - cu noimă alegorică - a unui bondar care se stinge captiv între geamurile duble ale unei încăperi, fascinat de peisajul verde-luxuriant de afară și înspăimântat de tenebrele din interiorul clădirii. De altfel, fiecare text pare să fie câte un „exercițiu” tematic și stilistic, bine dus la capăt
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
treburile redacționale vor rămâne în seama unui comitet, cu excepția perioadei 17 octombrie 1899 - 20 februarie 1900, când Ranetti figurează ca director. Structural, M.T. se înrudește cu „Moftul român”, înscriindu-se într-o tradiție care pleacă de la gazetele satirice „Nichipercea” sau „Bondarul”. Coperta, ocupată în întregime de o caricatură politică, indică pentru fiecare număr situarea în imediata actualitate socială și politică. Editorialul, redactat mai întotdeauna de Anton Bacalbașa, sprijină cu argumente ingenioase, într-un stil febril, incisiv, atitudinea politică adoptată, care de
MOS TEACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
pe botul cu care mesteca călușul, cu bale înspumate. De după ea se auzi molcuț un scâncet repetat, ca și cum ar fi picurat din streașină. Apoi scâncetul își adăogă glas, prefăcânduse în buhăit ; în cele din urmă rămase un bâzâit ca de bondar care, după cum ar fi mers treaba, putea să înceteze ori să ajungă sughițat. Cu fața murdară de lacrimi, copilul privea. în grabă sosise și băiatul cu gălețile și, ca la foc, începu a căra apă cu ele de la gârlă. țăranii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
s-a aplecat peste ea. ― De unde? ― În capul paginii o sută doisprezece. Descrierea scutului lui Ahile. Până atunci nu mai fusesem niciodată atât de aproape de Obiectul Obscur. Era o provocare pentru organismul meu. Sistemul meu nervos se lansă În „Zborul Bondarului“. Simțeam viorile ca pe niște ferăstraie pe șira spinării. Timpanele Îmi băteau În piept. În același timp, Încercând să ascund toate astea, nu clinteam nici un mușchi. De-abia respiram. Cam asta era situația În ansamblu: catatonie În exterior, frenezie Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Și albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meșter faur. Iată vine nunta-ntreagă - vornicel e-un grierel, Ii sar purici înainte cu potcoave de oțel; În veșmânt de catifele, un bondar rotund în pântec Somnoros pe nas ca popii glăsuește-ncet un cântec; O cojiță de alună trag locuste, podu-l scutur, Cu musteața răsucită șede-n ea un mire flutur; Fluturi mulți, de multe neamuri, vin în urma lui un lanț, Toți cu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
trântorul, supărat, ieși pe urdiniș... Pe unde o fi umblat, n-a putut să afle nimeni. Dacă-I întâlniți cumva, explicați-i voi cum stau lucrurile cu cei care nu vor să muncească. Cerințe: 2. Scrieți două trăsături morale ale bondarului. 3. Folosiți în enunțuri proprii ortogramele: n-ai, n-a, unde-i, și-i. 4. Identificați trăsăturile morale și fizice ale personajului principal din text. Drumul cel mai scurt Mircea Șerbănescu Ehei, Rica, iată-te gata de drum. Bunica ți-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
poziția de „șezi“ așteptând semnalul că acesta e mirosul pe care trebuie să-l caute. La un ordin șoptit din partea Saskiei, se ridicară și Își Începură treaba, avansând și acoperind o suprafață din ce În ce mai mare, cu nările agitându-se ca niște bondari În zbor. În curând vom avea un răspuns, spuse Harry Încrezător și plin de speranță. O oră și jumătate mai târziu, un Harry Înnegurat dădu semnalul de Încetare a căutării. Nimeni n-avea să se joace cu mingea azi. 16tc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să moară ca un câne la marginea drumului!... Până într-un târziu se boci femeia, blăstămând; apoi se liniști, căci bătrâna Etel și Reiza știau multe lucruri și o sfătuiau de bine; iar murmurele lor umpleau odăița cu bombăniri de bondari. Ascultă dragă, șoptea baba Etel, într-o vreme, așa ceva se întâmplă rar, dar tot se întâmplă... Așa a vrut Dumnezeu... Avem să încercăm noi și are să fie bine... N-are să mai știe nici Sanis nimic, n-are să știe decât Cel-de-sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
roase și îndurerate, încât fiecare vârâre în găoacele discului mă ardea cu tăria plumbului topit... Așa că la jumătatea drumului m-am oprit, formând numărul, cu degetul mic de la stânga. — Numărul camerei, vă rog, a spus telefonista cu bâzâitul ei de bondar, ca de fiecare dată, ca de fiecare dată. — Tot eu, am spus, și am continuat; Camera 101. Eu. Eu. La început am încercat propriul meu număr pe care l-am tot repetat. Selina are cheile ei. Ea când e acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Nu, zău că e o frumusețe, am spus. A fost încântată. Mi-a mângâiat mâna, după care s-a dus sus să se schimbe, cu câinele țopăind în urma ei. Mi-am luat vinul și am ieșit pe terasă. Am salutat bondarii. Am urmărit cu ochii păsările New York-ului, acei bătrâni pierde-vară. Deci Martina. Nu știa nimic: Ossie era pur și simplu în Londra, așa cum i se întâmplă adesea. Și eu aveam în mânecă asul de treflă - știam. Dar cum să folosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
astmatică. Biata Lina . . . Rim față de public căutase să fie cât mai ironic și îl prindea așa de rău, încît Mini avusese o mișcare interioară care îl azvârlea peste fereastra deschisă: o mișcare calmă, fără violență sufletească, așa cum ai goni un bondar supărător. Nory închisese discuția cu un cuvânt nemerit. Declarase că acel gust la Lina era un "roșu puerperal". In ce privește echipamentul Linei, rochia ei verde sau albastră, purtată, de dimineață până seara, la gospodărie, la spital, în oraș, lua
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cărei petale strălucitoare sunt colorate galben cu roșu. — Ophrys apifera, cunoscută sub denumirea de Orhideea Albină. Da, draga mea, tu ești aceea. Cu alcătuirea ta de albină femelă grațioasă, cu parfumul tău incitant. Destul de bună ca să-l ademenească pe bietul bondar, lovit de pasiune. Destul de frumoasă ca să-l atragă iremediabil. Noble se apleacă spre Jonathan, care adună cioburile de pe podea. Noi nu ne-am născut, domnule Bridgeman. Am fost făcuți. Eu, de exemplu, n-am simțit dintotdeauna că aș avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]