337 matches
-
15, împlinesc două zeci! -Crud, vericu! -Nu te speria, tăticule, că și aici sunt tot oameni ca dincolo! - căută să-l mângâie cu o vorbă bună un bătrân, căruia toți îI ziceau pensionarul. -Și cât ți-au dat, bă?- insistă Bondoace. -Douăzecu și cinci pe muchie! -Deci e crimă, nenicule! -Dublă crimă cu premeditare...- îngână Marin încet, repetând sentința de la tribunal. Și asta dintr-o simplă prostie a mea... Când auziră sentința, se strânseră toți pe lângă el și tăcură. Bondoace aprinse
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
insistă Bondoace. -Douăzecu și cinci pe muchie! -Deci e crimă, nenicule! -Dublă crimă cu premeditare...- îngână Marin încet, repetând sentința de la tribunal. Și asta dintr-o simplă prostie a mea... Când auziră sentința, se strânseră toți pe lângă el și tăcură. Bondoace aprinse un muc de țigară și trecu în fața lui: -Nu pune nimeni întrebările! Eu le pun...Cu noi să fii sincer, nenicule, c-ai bulit-o, ai înțeles? Și dă-i drumu ce și cum, că noi avem un scriitor care
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
pe nevastă cum o cheamă? -Pe nevastă-mea? Lenuța, Ileana... -Și pe fată? -Pe fată? De ea mi se rupe inima, începu el să plângă, am lăsat-o în brațe la maică-sa, se uita după mine... -Lasă-l, măi, nea Bondoace, hai, nu te mai smiorcăi și dă-i înainte... -Și am zis eu, tot e timpul ăsta posomorât, pe șosea nu era nici țipenie de om, împușc țapul, îl bag în sac și mă duc cu el la învățător...la
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de zăpadă rece și se așternuse aproape de o jumătate de metru... -Și sacul cu căpriorul?- rămase întrebarea Pensionarului spânzurată în aerul mucegăit al celulei. -Lasă-l, Pensionarule, să spună el!- i-o reteză Bondoace. -Sacul cu țapul îl făcuse câinii praf! Se strânseseră pe le câțiva câini și trăgeau din el...Mai rămăseseră doar niște trențe... -Și de la poartă încotro ai luat-o, nene? -De la poartă? Stai să vezi... Unde s-o iau
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
rămas tablou...Și m-au arestat. Și apoi au început anchetele...Cu martorii... Cu judecata...A durat până acum în toamnă când m-au condamnat! -Și cât ți-au dat? -Parcă v-am spus...Condamnare pe viață... -Ciudată poveste!- răsuflă Bondoace. -Nu trebuie decât o clipă de nebunie ca să ajungi de la nevinovăție la vinovăție... -Și totuși, cum te-au mirosit?- întrebă Bondoace cu capul rezemat de pernă. Lucrasei destul de acoperit! -O fată care lucra la tata la Canton știa de mine
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
când m-au condamnat! -Și cât ți-au dat? -Parcă v-am spus...Condamnare pe viață... -Ciudată poveste!- răsuflă Bondoace. -Nu trebuie decât o clipă de nebunie ca să ajungi de la nevinovăție la vinovăție... -Și totuși, cum te-au mirosit?- întrebă Bondoace cu capul rezemat de pernă. Lucrasei destul de acoperit! -O fată care lucra la tata la Canton știa de mine că vânez căprioare...Au găsit petece de sac mânjite de sânge la poartă la învățător...Și mama a recunoscut sacul...Ea
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
Universitate cu capul tixit de filozofie, voia să se odihnească, să se-nchidă-n casă și să zacă câteva zile; îl obosise totul-totul în această zi de sfârșit de iarnă capricioasă. Gazda, mam’zel Gretta, femeia cea nesuferită, scundă, aproape bondoacă, dar grasă ca o putină, bătea la ușă de câteva ori și, deși nu-i răspundea nimeni, intra ușor, ca nu cumva să-l trezească pe domnul student, dacă doarme sau dacă este cufundat în cărțile lui, își arunca ochii
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
tânăr pentru apariția lui viguroasă în societate imediat după 1800. La propoziția repetată de istorici cum că boierul Ion Glogoveanu a adus la casa lui din Craiova pe Tudor, fiul lui Constantin Ursu din Vladimiri-Gorj și al Anei/Ioanei (n. Bondoc), pe când acesta avea 10-12 ani, dacă mai adăugăm anii de învățătură și slugărie la Lupu condicarul, ar rezulta că primii 20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiți cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Văcaru, Văcăroiu, Popa Tatu și compania, cînd aceștia, drăgălașii de ei, începuseră să urce scara? Care? 19 februarie Modă nouă. Fata, chiar dacă e ger, își pune-n valoare părul, generos, des, involt, liber în gerul iernii. Alături, băiatul, efilat sau bondoc, își îndeasă pînă peste urechi fesul (obligatoriu negru), avînd aerul unui neajutorat nătîng, înfiat de cea pe care o ține de mînă. Asta-i ce se vede. Cine știe însă ce dedesubturi freudiene ascunde această împerechere discrepantă sau, pur și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să scape, ajunge pînă la colț, el după ea, o prinde de păr și-o îmbrățișează iar pe la spate. Înaintez doi pași. Băiatul mă vede și-ntinde dreapta spre mine, cu arătătorul ca pistol. Dau înapoi. Din Gane apare-un bondoc numai în slip. Îi înfige băiatului o directă-n bărbie, ăsta cade mort, fata dă să fugă. Luna e-acum chiar deasupra ei. Bondocul o ia de ceafă, o culcă-n mijlocul străzii și-i desface picioarele. Ea nu se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vede și-ntinde dreapta spre mine, cu arătătorul ca pistol. Dau înapoi. Din Gane apare-un bondoc numai în slip. Îi înfige băiatului o directă-n bărbie, ăsta cade mort, fata dă să fugă. Luna e-acum chiar deasupra ei. Bondocul o ia de ceafă, o culcă-n mijlocul străzii și-i desface picioarele. Ea nu se opune. Mă duc la băiatul mort. Nu e mort. Îmi cîrîie de jos: vezi-ți de drum, repetăm! Spre dimineață, visez trei ponei galopînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spectacol, după agapa premierei, rămăseserăm în Sala "Pruteanu" (Aglae, nu...) numai noi, eu și fabulosul Blehan, care, pentru mine, era tot Tisbeea, din acel travesti memorabil, rămăseserăm doar noi și... și... masa lungă, lungă, cu dezastrul ei post festum, cu bondoacele ei căni, în care mai clipocea vinul serii. Blehan îmi acorda, în exclusivitate, ca semn al proaspetei noastre cunoștințe, un mic-mare număr de mimică, ce mimică!, în care tot revenea, obsedant, reverența feciorelnică a Tisbeii, într-un picior, dreptul, celălalt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
going to be a very docile daughter of the Church...“ footnote> (trad. n.) Ultima descriere a înfățișării reginei Suediei aparține unui anonim, intrând astfel în sfera literaturii apocrife:"Are peste șaizeci de ani, este mică de statura, foarte grasă și bondoaca. Pielea, vocea și trăsăturile sunt bărbătești: un nas mare, ochi mari albaștri, o bărbie dublă cu urme de barbă și o buza inferioară proeminenta. Părul sau, castaniu deschis, potrivit că lungime, este pudrat și nepieptănat. E îmbrăcată cu o haină
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mari! Ce te-a apucat? Că doar de fiecare dată ne bați și niciodată nu ai refuzat miza... ― Păi cum să o refuz, Jeremiah? De ce să o refuz? Doar am cîștigat-o! se miră Stin privindu-l contrariat în ochi pe bondocul care tremura morfolind zarurile în mână. ― Da, dar Xentya înseamnă foarte mult pentru mine și eu am fost atât de aproape! De două ori am fost la egalitate și numai a treia dată... Stin își privi prietenul cu luare-aminte. Trăsăturile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pun la îndoială căile Domnului! Jeremiah se prăbuși în praf, tușind și frecîndu-și gâtul. Fața i se învinețise și arăta caraghios. Imediat s-a găsit cineva să râdă, dând tonul celorlalți. Aranjîndu-și straiele simple, Stin îl mai privi o dată pe bondoc. ― Și, chiar așa! Ce te face să crezi că vreuna dintre fete vrea să fie cu tine, Jeremiah? Cu un om care nu câștigă niciodată!? Ca și cum însuși Dumnezeu ar fi aranjat umilința lui Jeremiah, din penumbra unui copac se desprinse
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
spinării când Stin auzi zgomotul sirenei și sufletul său se închirci, chinuit de o presimțire grea. ― Jeremiah, șopti Stin și, strîngîndu-și în fugă puținele veșminte, se năpusti spre poarta mare. Dincolo de gard, doi călugări-ostași îl țineau cu greutate pe Jeremiah. Bondocul se zbătea și țipa cuvinte neinteligibile. Tovarășii lui Stin priveau resemnați. Știau ce avea să urmeze. Alvin se întorsese cu spatele, Matteo strângea un stâlp din gard de parcă s-ar fi luptat cu cineva, iar Israel își abandonase cartea și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lucirea scurtă a oțelului și știa cum lupta Jeremiah. Nu fu surprins de șuvoiul de sânge care țâșnea din gâtul călugărului. Apărut ca de niciunde însă, la câțiva metri de Jeremiah, un alt călugăr ridică o arbaletă. Îl strigă pe bondoc și acesta se întoarse să-și privească moartea. Săgeata străbătu ochiul lui Jeremiah și ieși prin ceafă. Era mort înainte de a atinge solul. Calm, călugărul împunse încetișor cadavrul cu piciorul și apoi se îndepărtă. Stin auzi tropotitul cailor cu câteva
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
numai de violență și de solitudinea impusă de secretul în care trebuia cercetată planeta, într-o zi găsise un câmp întins, plin de sculpturi imense. Erau reprezentări de toate felurile, dar majoritatea aveau în prim-plan o creatură greoaie și bondoacă despre care Rim și-a dat seama imediat că trebuie să fie matca. După câteva săptămâni a găsit un basorelief imens care înfățișa încleștarea dintre două regine, asistată de o mulțime de lucrători care păreau să nu ia parte la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
unul din cele mai bune poeme ale generației ’80: „Budila-Express! Budila-Express! Budila-Express!/ Și noi am știut și noi am iubit,/ Și noi am avut și-am putut, am scris și-am citit!/ Budila-Express, garnitură cu bou-vagoane,/ Garnitură dublată, uneori, garnitură bondoacă,/ Iute și verde-murdară printre grămezile de cartofi/ Putrezind pe câmpuri, pe lângă peroanele/ Pline de cioburi și de capace de bere,/ Budila-Express, ruginind nevăzut/ Precum tinerețea, la încheieturi.” Aventura eului liric se configurează ca o expediție cinegetică de înlănțuire a realului
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
să aibă o fiică frumoasă, eu, una, nu mi-am dat seama. La nunți Încă mă mai invita la dans, oricât de ridicol arătam Împreună. ― Haide, kukla, Îmi spunea el. Hai să te fac un dans. Și ne porneam: tatăl bondoc, durduliu, care conducea În stilul lui sigur pe sine, de modă veche, al pașilor de foxtrot, și fiica bizară, ca o insectă cu picioare lungi, Încercând să țină pasul. Dragostea părinților mei pentru mine nu s-a micșorat atunci când mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
înainte nu se înveșmânta decât în stofe de lână, cum a învățat-o bunicul ei, din respect pentru decența tradițională a matroanelor romane. De ce încearcă acum să-și ascundă silueta diformă sub asemenea țesături de lux? Pânza asta translucidă tot bondoacă o arată. Foșnește mătasea grea între degete. Contactul cu materialul îi dă o senzație de bunăstare. Cât o fi costat-o? O avere, fără dar și poate. Și ce croială neobișnuită! Cercetează pe furiș. Su flecată, cu o centură verde-pal
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un dezastru mai mare ca alnostru! - El n-are nici un contact cu realitatea, chiar dacă prin obiceiulde a-și satisface imediat apetitul nu apare deloc imaterial sau dacă fizicul îl arată ca pe un om bine înfipt pe pămînt: scurt și bondoc, cu surâsul jovial, care marchează o eternă bună dispoziție. Îți închipui că nu puteam să iubesc un astfel de om, căci în dragoste fizicul joacă un rol important. Îl persecutau tot felul de probleme fantastice și le povestea oricând cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care stăteau acum Întinși pe burtă În mijlocul drumului. Fotografiind bătălia, cu cămășile fluturându-le pe spate. Fetele erau supărate. Luate pe sus de pe Via Veneto, probabil, fără să știe clar unde mergea avionul. Apoi, dezgolit până la brâu, un corespondent elvețian, bondoc, dar musculos, cu o bărbuță blondă, creață și răsucită și cu pieptul acoperit de aparate de fotografiat Începu să li se plângă ofițerilor israelieni că nu era normal ca fetele să fie pe linia frontului. Sammler Îl auzi protestând printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în vârstă din spatele barului schiță un gest spre scaunul de lângă mine, pe care se cocoțase, într-adevăr, Dawn, acum înfășată într-o rochie de lână. — Păi, ce bea Dawn? am întrebat eu. — Șampanie. În fața mea a fost trântit un pahar bondoc în care era ceva ce semăna cu glucoză și cuburi de gheață. — Șase dolari! — Șase dolari... Am netezit o altă hârtie de douăzeci pe lemnul umed. — Îmi pare rău, spuse Dawn strâmbându-se. Obișnuia să lungească vocalele, ceea ce-i trăda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]