439 matches
-
Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Absurdă. Brutală. Năucitoare. Aceasta este lumea în care am ales să trăiesc. Copii desfigurați de schije, bătrâni care nu-și mai doresc decât moartea, Satana luând înfățișarea cordială și bonomă a omului politic. Am ales, am spus, dar oare eu am ales? Nu, nu pot, niciodată nu voi da vina pe Dumnezeu pentru aceasta, cel care și-a trimis unicul Fiu pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare ... Citește mai mult Absurdă. Brutală. Năucitoare. Aceasta este lumea în care am ales să trăiesc. Copii desfigurați de schije, bătrâni care nu-și mai doresc decât moartea, Satana luând înfățișarea cordială și bonomă a omului politic. Am ales, am spus, dar oare eu am ales? Nu, nu pot, niciodată nu voi da vina pe Dumnezeu pentru aceasta, cel care și-a trimis unicul Fiu pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Preda cum perorează despre înțelepciunea țăranului, si la Pituț cum îl contrazice. Privește, dar să nu te vadă. Ne-am ascuns după un copac jupuit de frunze. Ascultăm. - Te știam mort, măi Pituțe, se adresa vecinului Preda, cu glasul lui bonom și duhănind a wisichi. - Ești dezinformat, ca întotdeauna, de organele partidului. - Ce tot zic, ăștia, coane Mihai? - întreba Eminescu pe vecin. - E o poveste de care tu esti străin. - Cunosc totul. Știu că ai trăit și tu sub senilele comuniste
AVENTURĂ ÎNTR-UN PEISAJ EPIFANIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348598_a_349927]
-
încercarea inversării curgerii unui nisip prea ud acum pentru a mai respecta sensul firesc. Întorci iar clepsidra și o transformi cu forța gândului în piramida în care tu ești faraonul bucuriei. Gânduri și rânduri și iar gânduri. Singurătatea îmi zâmbește. Bonomă în felul ei îmi ia brațul, și-l aruncă pe după umeri. Simt seriozitatea ei și atunci surâd nopții apoi răsăritului apusului înserării. Toate aleargă prin sufletul meu pentru a-mi fi învelișuri de timp trăit-netrăit. Devin încet încet, scoarța copacului
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
Cum l-aș putea descrie, pe scurt, cel mai bine, cel mai inteligibil pentru cei care nu l-au cunoscut? Francezii au o expresie care se pliază perfect pe ceea ce doresc să redau: „Il était une large figure”. Da, întocmai. Bonom, jovial, generos, gata întotdeauna să facă o glumă, să se arate binevoitor cu cei de lângă el. Îi plăcea să-și trăiască viața, dar numai înconjurat de prieteni sau apropiați, nu într-o solitudine meditativă ca mine. Din acest punct de
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
Doar atât cât să mă-mpaci Înainte de-un sodom Ce urmează să îl faci Și, nici sfântă cum nici om, Te prefaci că te prefaci... Mă transformi în majordom, Și din lup în jalnic baci Blând ca mielul și bonom, Ca pe-o ață mă desfaci În atom după atom Și mă-nșfaci să mă înșfaci... Mă duci sub umbrar de pom, După ce printre copaci Mă alergi, sunt gentilom... Și în iarbă printre maci, Înfocați trânti-ne-vom Ș-mi
IUBI-NE-VOM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365352_a_366681]
-
care tot am discutat de vreo săptămână, mă așteptau pe câteva pagini de ziar. Local. „Hai, domnule, i-ai pe toți că stau aici de vreo două ore. Acum am venit din pădure.” Mă uit la ofertant. Om cu privire bonomă și cizme pline de noroi. Uscat. Mă gândesc că a fost Sf. Petru sub acoperire! Îi iau la preț fără concurență. Așa m-a învățat Aronel. Totul se negociază! Nu pot altfel. Mă vede de acolo, de sus, și mă
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
umflându-și pieptul și, dojenitor, dar încântat de portret, mi-a spus că îl va păstra. Pentru mine a rămas o emoție plăcută. Profesorul de matematică. Un alt chip pe care nu cred că îl voi putea uita. O figură bonomă, un calm studiat, și mult drag pentru arta predării unei științe exacte, căreia însă îi dăruia suflet. Tonul său degajat, glumițele pe care le adăuga pe lucrări atunci când era amuzat de micile scamatorii pe care le făceam când nu eram
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366156_a_367485]
-
maestrului Nicolae Botgros. Ansamblul folcloric "Carpați" de la Câmpulung Muscel a realizat momente de dans popular care au conectat publicul la veselie și atmosferă tradițională sărbătorească. Nicolae Datcu a deschis concertul cu piese calde, melodioase, în desăvârșit ton cu mina de bonom, chiar și atunci când imită satiric și cu har pe alți interpreți. Petrică Mâțu Stoian, ca de fiecare dată plăcut de public, pe lângă voce și repertoriu, pentru chipul lui de haiduc și de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
sănătoasă. Că tatăl său luptase pe frontul antisovietic, fusese cea mai importantă obiecție. Așa că preconizata primire de atunci n-a mai avut loc. În schimb Medrea, când el îi povestise despre cele pățite ca student, îl liniștise cu un aer bonom: „Toarșu Valentin, altă făină se macină acum la moară. Fiți pe pace că totul va ieși cum trebuie!” În cele din urmă, navetistele au adoptat soluții de compromis. Astfel, una dintre ele a decis de azi pe mâine să se
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
de ger Și ne temeam doar de Sfânta Viberi. Vroiam să fie mereu sărbătoare, Să ne asalteze mirările, Într-o tinerețe netrecătoare, De nu o cuprindeau zările. Când vorbea profesorul despre ohmi Noi corectam: „oameni!” - râzând mânzește. Profesorii, bine dispuși, bonomi Zâmbesc - și voia bună sporește. Iar chiulesc de la ore - precis ! Ne urmăresc priviri mustrătoare... Să fii vesel, să râzi nu este interzis - De ce să cauți pete în soare ? Străzile nu ne mai recunosc - Toamna vântură frunze și iluzii - Galben, amalgam
SĂ HOINĂRIM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356367_a_357696]
-
pentru inițiații în oratorii de război și ocupație, cu arderi Pașadia de manuscrise, cum vom face și noi. De aici și tăcerea în frică a multora. Un silențiu lugubru. O tăcere ca de cavou. Perfect suportabile, diavolește preschimbate-ntr-o bonomă siestă de porci. Regula de trei simplă: păi dacă unor morți iluștri, cu certificat de calitate validat occidental, li se poate strica în halul ăsta postumitatea în RO, atunci cu cariera noastră cum rămâne? Pune pază gurii și tastaturii față de
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
Mulțimea nu ne va fi nicicând străină, știind să-i pătrundem tainele și să învățăm de la fiecare câte ceva fără să pierdem nici măcar o clipă, vom reuși cu siguranță să trecem clipa zdrobitoare și chiar s-o întrecem, cu atitudinea de bonom. Atunci lumea nu va mai fi pentru noi de nepătruns. Vom reuși să-i stăpânim necunoscutele și să ne urmăm calea nestingheriți, dobândindu-ne acel statut de care fiecare dintre noi ar trebui să fie mândru: statutul de om. „Eu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
lacrimi e-n frunze clătinate Și râd în hohot noaptea himere alterate. Nimeni nu se-ntreabă pentru ce a fost să fie, Iar mie îmi plânge-n poală o grea copilărie. Nuntesc în vis mirese singuraticule nuc Sub frunza ta bonomă, de puternic boiandruc; Tu ții pe brațul tău blajin bătrânule Atlas, Bucăți de cer uscat pentru un sfânt stingher rămas. 30-08-12 Referință Bibliografică: DOR DE MIRESE / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012
DOR DE MIRESE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355230_a_356559]
-
meritul de a ne atrage atenția asupra faptului că oricând putem avea surprize mari referitoare la controversele pe această temă, una cu un uriaș potențial exploziv, așa cum am mai afirmat, pentru întreaga lume. Regăsim cu mare încântare firea de ironist bonom și elegant a domnului Brandea în scrierile despre cum și-a petrecut concediile, sau cum au reușit cei din Rosh Pina, o așezare întemeiată de olimii originari din România să „construiască” un muzeu al tradițiilor specifice lor. Cât despre rădăcinile
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
aici a sunat la un apartament și după ce a spus câteva vorbe la interfon, ușa de la intrare în clădire s-a deschis și am urcat la etajul 3 unde în fața unei uși deschise ne aștepta un domn plinuț cu ofigură bonomă.Ne-a invitat în apartament mi-a prezentat condițile, apoi ne-a invitat în sufragerie unde servindu-ne cu bere rece am trecut la negocieri. Nu știam cam care sunt prețurile în Viena, dar după ce a spus prețul am socotit
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MUZA MEA DIN HELICON Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului În sera lor de frumuseți , Poeții ... Se ascundeau în Helicon . Treceau în râuri de sublim , Cu zâmbetul bonom . Muzele soarelui , Ispite... Se adunau în cercuri de lumină Și mângâiau frumoși cadeți , Poeți . Dar ei ... În desfătarea mută , Privind nebuni - Și sfâșiați de dor , De-o mângâiere sau o vorbă Se aruncau în dulce slovă , Că au iubit în
MUZA MEA DIN HELICON de PETRU JIPA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354426_a_355755]
-
Ce mai, a devenit pe nesimțite indispensabil umilei noastre societăți literare. Că lucrează invariabil cu editura X din urbea Z, nu se bagă de seamă. Poate numai un cârcotaș ar putea să-i caute nod în papură acestui om cuviincios, bonom, amabil, gata oricând să sară în ajutorul « scriitorilor » dornici de afirmare. Pardon...’Mnealui oferă clientului ce îi trebuie și lucrează cu... materialul clientului. Este « onest », deci nu-i putem aduce nicio acuză. Ne pune însă pe gânduri faptul că lucrează
INTERMEDIARUL de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353937_a_355266]
-
terestră se iluzionează a fi bucurie dezlănțuită, în care Infernul vrea să creadă (și să-i facă și pe alții se creadă) că e paradis. În încheiere, avem a consemna trimiterile la existența indiferentă, la viața diurnă, cu întâmplările ei bonome, plate (nici bune, nici rele, celebrele adiafora), unde, însă, ochiul lucid și expert al artistei surprinde veghea necruțătoare a reptilei de la începutul vremii și al vremurilor. Să se observe, spre exemplu, în Cafea cu papagal, similitudinea izbitoare dintre privirea personajului
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
ce se străduiește, cu echipa sa, să îmblânzească betoanele cenușii moștenite. Tot mai goale! Unde-i dl Zisu, de la care tata nu pleca fără un material de rochie. „Luați, părinte, că o să-i placă doamnei!” De fiecare dată avea dreptate, bonomul Zisu din Crucea Gării! Unde-i bâlciul de odinioară? Cu noaptea misterelor! De săltam dealul Chițocului dintr-o suflare. Cu prietenii mei de odinioară. Mulți și în ziua de azi!... Să-ajungem la iujuri, la panaramele cu fel de fel de
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
devine un loc geometric, de re-armonizare a contrariilor existențial-cosmice. ADOLESCENȚAeste singura, dintre vârstele umane, care are potențial metafizico-tranzacțional, care face oficiul de zeitate psihopompă (dinspre originaritate, spre istorie...și, înapoi, spre Refugiul de Aur/Vârsta de Aur/COPILĂRIA!): un Charon bonom, care permite și acceptă să se treacă, reversibil, peste linia Styxului („peste linia ei” - linia-coardă de SĂRIT : este saltul peste interdicțiile ulterioare căderii omului - dar și pascalul „leagăn al lui Iuda”, cu funcție atât exorcizatoare, cât și metanoică, soteriologic - transcendentalizantă
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
fi fost fără valoare dacă n-ar fi luptat din răsputeri să-și păstreze statutul de om". Inteligent, plin de viață și de spirit, cu o largă înțelegere pentru toate cele omenești, cu fața senină și mereu cu zâmbetul omului bonom, transpare de-a lungul paginilor că era iubit de toată lumea. "Când intra nea Mitică într-un local al orășelului Saint Gervais se ridicau toți în picioare, inclusiv oamenii mai în vârstă",ne spune Octavian Curpașși apoi adaugă - «Ca la noi
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu. Ci numai flacără și patimă, îngrijorare, nemilostenie, tehnică detectoare. Era crud și usturător cu sine, cu auditoriul, cu doctrinele"(19). În anii interbelici, ai libertății depline, Nae Ionescu pare a descoperi rețeta educației „întru libertate". Nicolae Steinhardt
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
sunt din fire, ascultam gândul înțelept.... III. RECENZIE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012. George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează însă excelent în glumă și într-un zâmbet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
fundamentul educației și al oamenilor de calitate, iar când o școală are ca profesori ori manageri, oameni ... Citește mai mult George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează însă excelent în glumă și într-un zâmbet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]