595 matches
-
conform acestor documente, cu 23 de ani înaintea Sloboziei). Hrisovul de la 20 martie 1571 arăta că acest sat exista din timpul lui Pătrașcu cel Bun (1554-1558), el constituind subiect de dispută între boierul Badea și vătaful Zlate. În anul 1577, Bora va intra în posesia vornicului Ivașcu și a nepotului său, Albu postelnicul, care l-a primit moștenire de la Elena, soția vătafului Zlate "pentru că le sunt vechi și drepte averi și ocine de moștenire". Ulterior, o parte din moșia Bora va
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
1577, Bora va intra în posesia vornicului Ivașcu și a nepotului său, Albu postelnicul, care l-a primit moștenire de la Elena, soția vătafului Zlate "pentru că le sunt vechi și drepte averi și ocine de moștenire". Ulterior, o parte din moșia Bora va intra în posesia Episcopiei din Buzău, care va se va îngriji să populeze satul, destrămat din cauza trecerii neîntrerupte a trupelor otomane și tătărești în perioada 1595-1600. Dintr-o catagrafie a satelor plășii Ialomița întocmită la 10 aprilie 1837 de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
ani, până în 19 septembrie 1952, raionul Slobozia va face parte din regiunea Ialomița, cu reședința la Călărași (împreună cu raioanele Călărași, Fetești, Lehliu și Urziceni), după care va trece la regiunea București. În subordinea orașului se aflau, la acea vreme, localitățile Bora și Slobozia Nouă. După anii 1960 localitatea a profitat din plin de fondurile provenite din comerțul de pe Dunăre, la vremea aceea județul întinzându-se și pe zona ocupată astăzi de județul Călărași. Aceste avantaje au facilitat o reamanejarare urbanistică drastică
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
54) și a fost repartizat cu ușurință de municipalitate un spațiu pentru activități comerciale. Beneficiar - Ilie Alexandru, cel care în anii următori va construi "Imperiul Hermes". În forma administrativă actuală, municipiul Slobozia este format din orașul Slobozia propriu-zis și cartierele Bora și Slobozia Nouă. Orașul propriu-zis este împarțit în urmatoarele cartiere: Primarul orașului este Adrian-Nicolae Mocioniu, din PSD. Componența Consiliului Local Slobozia, ales la 1 iunie 2008 (21 membri): Prefectul județului Ialomița este domnul Mocănescu Georgian iar subprefecții Bitea Cristian-Vasile și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
ovinelor și în cazul păsărilor marea majoritate sunt crescute în fermele industriale și nu în gospodăriile populației. Numărul mare de animale în gospodăriile populației se explică și prin existența celor două cartiere de tip rural al municipiului Slobozia și anume: Bora și Slobozia Nouă. În ciuda restructurărilor și privatizării unităților industriale din perioada 1995 - 2000, Slobozia a rămas cel mai important centru industrial al Bărăganului. Conform datelor prezentate de site-ul Camerei de Comerț și Industrie Ialomița în topul firmelor anului 2003
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
17 Km in localitatea Drajna. În perioada comunistă și în primii ani ai deceniului 9 al secolului trecut, a funcționat societatea de transport în comun SC Transloc SA Ialomița (redactat și TranSLOc), cu linii în oraș și Slobozia Nouă și Bora. Autobuzele utilizate erau majoritatea Mercedes-Benz seria O, Ikarus și DAC. În prezent, după dizolvarea Transloc SA, locul autobuzelor a fost luat de mașini în regim maxi-taxi, care efectuează curse pe linia Gara CFR - Bd. Unirii - Bd. Cosminului - Bd. Matei Basarab
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
la Slobozia a atras și înființarea a numeroase cluburi sportive, unele foarte active, care au promovat sporturi, sportivi, antrenori și animatori: "Voința CMP", cu animatorul Gogu Arapu, Jan Buzoianu, animator de excepție la Slobozia Nouă, Ion Puia la asociația "Spicul Bora", CS "Energia", cu o bună echipă de fotbal. Au apărut și alte sporturi, precum popicele și boxul, s-au remarcat în epocă profesori precum Ecaterina Mărăcine (Iorga), Petre Nicolae, Eugen Zăinescu, Ion Neacșu, Gheroghe Nedelcu, Gheorghe Neagu,Mihailescu (scrima), Puscasu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
franceză-română): În Slobozia există 92,04 ha spații verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha): Descoperirile arheologice de la Slobozia Bora, aparținând culturii Boian, atestă existența unei așezări neolitice în această zonă (3000 - 2500 î.Hr.).
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Acosta Antrenor principal: Cesare Maldini Antrenor principal: Bo Johansson Antrenor principal: Aimé Jacquet Antrenor principal: Carlos Alberto Parreira (fired after two matches, replaced by Mohammed Al-Kharashy for the final match) Antrenor principal: Philippe Troussier Antrenor principal: Hristo Bonev Antrenor principal: Bora Milutinović Antrenor principal: Paulo César Carpegiani Antrenor principal: Javier Clemente Antrenor principal: Georges Leekens Antrenor principal: Manuel Lapuente Antrenor principal: Guus Hiddink Antrenor principal: Cha Bum-kun (dat afară după două meciuri, înlocuit cu Kim Pyung-seok pentru ultimul meci) Antrenor principal
Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1998 () [Corola-website/Science/332975_a_334304]
-
întocmească un Catehism, Loci communes, în care Biserica Invizibilă primea un oarecare contur, credința individualizată trebuia să se supună unor principii etc. Luther a îndemnat călugării la părăsirea jurământului depus, el însuși căsătorindu-se cu o fostă călugăriță, Katerina de Bora și având șase copii. În fața încercării împăratului Carol Qiuntul (1519-1556) de a limita sau stinge urmările reformei, luteranii s-au întărit la dietele din Spira (1529) și Augsburg(1530) unde și-au redactat celebra Confesio Augustana, mărturisirea lor de credință
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
15 mai 1926, Jibou - d. 15 mai 1993, București) a fost un istoric literar, critic literar și traducător român. S-a născut la 15 mai 1926 în familia plutonierului major de jandarmi Teodor Martin și al soției sale, Ana (n. Bora). A absolvit cursurile Școlii Normale din Blaj în 1945, după care a lucrat un an ca învățător rural în județul Sălaj (1945-1946) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
fundului oceanic care au forțat lava să treacă de suprafața oceanului, cândva se înălța cam la 1200 m deasupra apei și la 5400 m sub apă. După stingerea vulcanului, lava nu a mai putut să contribuie la crearea insulei, așa că Bora Bora a rămas în seama forțelor de eroziune. Vârfurile Otemanu și Pahia, care se înalță mai mult de 655 m deasupra nivelului mării, reprezintă tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
oceanic care au forțat lava să treacă de suprafața oceanului, cândva se înălța cam la 1200 m deasupra apei și la 5400 m sub apă. După stingerea vulcanului, lava nu a mai putut să contribuie la crearea insulei, așa că Bora Bora a rămas în seama forțelor de eroziune. Vârfurile Otemanu și Pahia, care se înalță mai mult de 655 m deasupra nivelului mării, reprezintă tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte și
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
reprezintă tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte și abisuri verticale, pantele muntoase sunt azi îmbrăcate într-o bogată vegetație tropicală. Navigatorii polinezieni au fost primii care au pășit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintașii lor erau populația Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuți care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 î.Hr. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte și abisuri verticale, pantele muntoase sunt azi îmbrăcate într-o bogată vegetație tropicală. Navigatorii polinezieni au fost primii care au pășit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintașii lor erau populația Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuți care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 î.Hr. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
populația Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuți care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 î.Hr. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul și au pescuit în apele recifului. Insula Bora Bora este o destinație costisitoare, dar totuși este foarte vizitata. Cea ce merita de văzut și incercat:
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuți care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 î.Hr. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul și au pescuit în apele recifului. Insula Bora Bora este o destinație costisitoare, dar totuși este foarte vizitata. Cea ce merita de văzut și incercat:
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
Petö Irina, 82 ani Dobra Emil, 47 ani Muri Denisa-Gabriela, 4 luni Strubert Viorica, 56 ani Ioniță Ana, 60 ani Jorj Florița, 72 ani Hajdu Maria, 82 ani Loiczli Iosif, 75 ani Munteanu Marius, 85 ani Olariu Ioana, 82 ani Bora Marius, o zi Stângu Ion, 76 ani Kintzig Adolf, 77 ani Popescu Fluria, 74 ani Mera Aurelia, 71 ani Bozoki Maria-Timeea, 2 zile Feroca Mina, 58 ani Sabou Ileana, 83 ani Peptan Didina, 75 ani Nicolici Alexandru, 50 ani Timiș
Agenda2005-20-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283694_a_285023]
-
ANGELICA CARMEN Arad, str. St. Cicio Pop nr. 12-14 ap. 9 țel. 210807 SAVA ARABELA Arad, P-ta UTA bl. I 10 ap. 16 țel. 247064 WERNITZER IOLANDA (HUZDUP) Ch-Criș, str. Înfrățirii nr. 42 țel. 522115 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII BORA DOINA LUCIA Arad, str. I. C. Brătianu nr. 20 sc. B ap. 13 țel. 250044 CRĂCIUN CARMEN ANCA Arad, str. dr. I. Suciu bl. 9 sc. B ap. 6 țel. 220572 DALLA VIA TUDORIȚA Arad, Piața Gării bl. A sc. D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 41 bl. A4 ap. 7 țel. 453241 555 BERECZKI IOSIF (n. 1939) Oradea, Str. Dacia Nr. 42 Bl. C13 Ap. 12 țel. 453488 094607709 11903 BONTA AUREL (n. 1934) Oradea, Str. Aluminei Nr. 76 MI. 15 țel. 144891 7769 BORA FLOARE (n. 1962) Oradea, Str. D. Cantemir nr. 39 bl. C39 ap. 3 țel. 122407 16797 BOTCAU DORIN IOAN (n. 1964) Oradea, str. Transilvaniei nr. 18 bl. U2 ap. 52 țel. 168782 15291 BREB LUCIA (n. 1962) Oradea, Aleea Calinului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1 ap. 100 țel. 161039 17901 BODIUT SIMONA (n. 1966) Oradea, Str. Dragoș Vodă nr. 5 bl. P1 ap. 19 țel. 427479 7766 BOJAN ANA (n. 1947) Oradea, Str. P. ta 1 Decembrie nr. 2 ap. 18 țel. 136295 11904 BORA GHEORGHE (n. 1954) Marghita, Str. Republici nr. 98, ap. 5 țel. 361584 15299 BOROS OVIDIU GHEORGHE (n. 1975) Oradea, bd. Dacia nr. 2, bl. A, ap. 3 țel. 164631 094823436 11898 BORZ GHEORGHE (n. 1935) Marghita, Str. Republicii Nr. 71
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
190297 15311 CITU CRISTIAN DANIEL (n. 1970) Craiova, str. Vasile Conta, bl. Z3, sc. 1, ap. 2 țel. 411271 Partea a VII-a 2092 ARANGHELOVICI TEODOR (n. 1935) Craiova, Str. Madona, bl. 6, Sc. 1, ap. 8 țel. 416138 2026 BORA CAROL (n. 1933) Craiova Str. Câmpia Islaz nr. 63 țel. 132604 2027 BORONTEA CONSTANTIN (n. 1928) Craiova, Calea București - Dezrobirii bl. F3 Sc. 2 ap. 9 țel. 142287 2030 CANAVOIU ION (n. 1925) Craiova, Brazda Novac bl. G8 ap. 60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de poezii "Din sârmana mea grădină". Muzeul cultural este un alt obiectiv turistic. Acesta este situat în centrul comunei, sub forma une case țărănești, vechi. Persoană care a avut iniativa de a face din casă țărăneasca un muzeu este părintele Bora Vasile. Fiind o casă veche, muzeul nu este tocmai unul mare, precum mulți se așteaptă, însă lucrurile exponate au o mare valoare pentru sătenii comunei. Interiorul muzeului este garnisit cu diverse țesături și cosaturi de mână, făcute de femeile bistrence
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
la absolut de lumina strălucitoare și fără pic de umbră care Îi pătrunde În cap ca niște hangere. Anton doarme Îmbrăcat pe un pat de campanie. Wakefield aruncă o privire spre fața buhăită, apoi se duce Împleticit către deșert ca să borască. E aproape amiază cînd se trezește Anton și iese și el bălăbănindu-se, ca să-l găsească pe Wakefield la cîțiva metri de cabană, privind fix la un tufiș de sub care un șarpe cu clopoțel se holbează la el. Anton și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o perioadă mai lungă de timp, . Procurorul general de pe lângă Curtea de Apel pune sub acuzare pe locuitorul Meleti Simota, major din Frenciugi, comuna Drăgușeni, necunoscuți și nedovediți, . În actul de acuzare sunt enumerați și capii răscoalei din satul Bâcu, comuna Borăști, anume: Gheorghe Niță, Vasile N. Lupu, Gheorghe Chițescu, Vasile Gh. Vieru, zis Albu, Ilie Ciumală, Ion V. Anastasici, Vasile Gri. Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru Chifănescu, Cost. V. Vieriu, Vasile T. Mironeanu (minor), Manole Chirilă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]