1,819 matches
-
noi, pentru că doar noi putem alege să fim sau nu fericiți. Deși sună ciudat, fericirea este până la urmă o alegere. Poți să ai cele mai Înalte palate din lume și să te simți mizerabil sau poți să trăiești Într-un bordei și să fii cel mai fericit om din lume. Totul ține de cum privești lumea care te Înconjoară și totul ține de cât de bine te cunoști. Pentru că dacă vei ajunge să Îți Înțelegi cu adevărat eul interior, nimic nu ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
noua ne rămâne dorul greu. am tras în jug de denii - și mai tragem. numai prin basme cântă feți-frumoșii. stăpânii dau cu biciul și noi ragem și uneori ne omorâm Hristoșii. de peste două mii de ani-lumină noi semănam și ne zidim bordeie privind pe cer că steaua cea divină să ne prânzeasacă-n Cana-Galilee. deșertăciune. DA!... deșertăciune! ne duce-n hau corabia lui Noe. pe Terra asta de delațiune de pui de oameni nu mai e nevoie. mai punem tricoloare prin balcoane și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Iași. Există și parlamentari care se resemnează. Vasile Mocanu , de exemplu, declară că e dispus să stea oriunde. Dacă se poate să nu coste deloc cazarea noastră, treaba e bună. Nu mă afectează, eu unul stau oriunde. Să facă un bordei lângă Gara de Nord și mergem acolo,” spune deputatul PSD. Vicepreședintele politic al UDMR, Laslo Borbely, crede că o soluție ar putea fi cazarea în corturi. Sau să stăm în corturi, nicio problemă,” apreciază Borbely. Kelemen Hunor declară și el, ironic, faptul
Deputații, nemulțumiți de hotărârea lui Zgonea privind cazările by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41228_a_42553]
-
solicitarea Companiei Eybl și a antreprenoriatului de construcție pe terenul pe care am înțeles că firma dorește să se extindă cu o hală și o grădiniță. Abia de-o zi am deschis cercetarea și au ieșit deja la iveală opt bordeie, medievale și de epoca bronzului. Este foarte important că investitorii înțeleg necesitatea acestor cercetări și respectă legea“, ne-a declarat prof. dr. Florin Drașovean, coordonatorul șantierului arheologic, alături de arheologul Alexandru Szentmiklosi. Săpătura de salvare se va încheia în 20 aprilie
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu iile în sărbători ( de Sânziene) Când oamenii erau curați La suflet, la pământescul trup Sub semnul divinității adunați În fața bordeielor de lut Sub razele sale, mângâietor Soarele cu duioșie le arată Mândrețea fascinantă a florilor Care încântă ochii de fată. - Vă iau cu mine, nu doar în gând Am să vă cos pe cămașa mea Zice o fată frumoasă râzând
CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
-
Barbu Cioculescu Dacă fiecare muritor își are îngerul lui păzitor, iar în ezoterice arcane mâniosului ce-și iese din fire îi pleacă îngerul, zilele noastre par a nu mai fi vizitate, pe la bordeie și conace, de acei doi bătrâni cu toiag, cutreierând în basme, nici îngeri nu mai sunt văzuți fâlfâind între turnuri, către meri înfloriți - Benvenuto Cellini a fost, poate, ultimul care a zărit, la crăpare de zori, dar nu îngeri, ci
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
Simona Tache Eram, acum câteva zile, în Poiana Negustorului, în contextul povestit pe larg aici. Cum ziceam, cărările ce șerpuiau printre bordeie erau pline de copii. La un moment dat, am dat nas în nas cu un grup compus dintr-un fericit posesor de ATV și câțiva admiratori care-i țineau trena. Puștiul de pe ATV avea o mină ușor arogantă, justificată de
Ce înseamnă “box”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19273_a_20598]
-
mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
familie de oameni înstăriți din muncă cinstită, o viață pe care era obligată s-o uite apoi pentru următoarele 4 decenii... În stepă După un drum care părea că nu se mai termină ajunseseră în stepa Donețkului. Nici o casă, nici un bordei, doar troiene și coloanele de deportați într-un peisaj ostil. Gerul de afară se întețise și se mutase parcă în halele mari de fabrică, dezafectate, care serveau drept dormitoare. Nu le mai rămânea decât să-și amenajeze locurile de dormit
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
în neoliticul mijlociu și târziu (sfârșitul mileniului al VI-lea și începutul mileniului al V-lea î.Hr.), epoca fierului (sec. III î.Hr.) și perioada prefeudală (sec. VIII-IX d. Hr.) . Până în prezent au fost descoperite morminte de înhumație prefeudale și neolitice, bordeie prefeudale și din epoca fierului și locuințe de suprafață din neolitic. În acest an vor fi cercetate depunerile antropice ale neoliticului mijlociu ce ar putea conține, după observațiile noastre anterioare, locuințe de suprafață de mari dimensiuni, împărțite în mai multe
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
de suferințele îndurate pe drumul până la Stăncuța, locul unde aveau să-și ridice satul, izgoniții din Banat. Undeva, în câmp liber, în nesfârșita întindere a Bărăganului, unde-i lăsaseră cei care-i supravegheau, și-au făcut casele: la început corturi, bordeie, mai târziu case acoperite cu stuf, apoi altele mai bune. Munceau ziua, noaptea își făceau casa. Apoi veni iarna anului 1953, cea mai cumplită de pe acele meleaguri. Ioan Todos își amintește de viscolul năprasnic care a distrus multe case. „Când
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
povestește el. Verile toride le aduceau moartea bătrânilor bolnavi de inimă, iar iernile făceau victime în rândurile copiilor. „Apa avea gust și miros de gaz, oamenii se îmbolnăveau de enterocolite și hepatite; mureau primii deportați, miriapode veninoase umpleau așternuturile din bordeie și șobolanii rodeau restul proviziilor”, își răscolește Todos tristele amintirile. Îmi povestește despre cele două dăscălițe „tinere și frumoase ca soarele”, primele care au murit, răpuse de febră tifoidă. Apoi stabilizarea monetară le-a răpit și ultimul leu economisit dintr-
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
era o așezare săracă, în mlaștini, cu palisade arse, cu foișoare ruinate și cu ziduri cu multe bârloguri. Frumos era în Mehala numai un șir lung de salcâmi uriași, înfloriți. Aceștia se înălțaseră deasupra foișoarelor și colibelor raților și a bordeielor lor, precum și deasupra acoperișurilor de trestie ale acestora. Și chiar dacă în Mehala sărăcia trebuia să fi fost mare, din acest sat sârbesc mereu se auzeau cântece. Floarea de salcâm venise în acel an atâta de pe neașteptate că acoperise aceste căsuțe
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
indiscrete și de zâmbetele ironice ale neîncrezătorilor - se închide în adâncul mănos al minților și inimilor supraînzestrate de Dumnezeu, până când sosește clipa deschiderii către semeni, astfel ca întrega omenire prezentă și viitoare să se poată înfrupta din fructele îndumnezeirii... Câte bordeie, atâtea obiceie, afirmă înțelepciunea populară. Ceea ce vrea să spună că fiecare om, familie sau popor își are un fel de-a fi într-atât de specific, încât reprezintă o adevărată lume în nemărginita serie (văzută sau nevăzută) a lumilor înconjurătoare
LUMEA LUMILOR SAU UNIVERSUL UNIVERSURILOR PARALELE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384463_a_385792]
-
lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului De-apuci pe drumeagul ce urmează apa înspre fosta baie de grafit, în dreapta zărești cu grozavă mirare înălțându-se cuminți spre boltă tremurânde fuioare-albii. Dau semn că-s focuri în bordeie cât să-mblânzească nu doar casa, ci și răceala-nțepătoare a iernii din preajmă. Ici-colo poți zări, anevoios târând vreo uscătură, câte-un bătrân adus de șale în straie negre ori vreun copil netemător de ger, scăpat la neaua așternută
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
posmogite, felii de crumpene sfarogite, turte de mălai, să fie demâncare în temnița rece-a ninsorii... Mișcând agale pasul, dedați răbdării, închipuie miez pentru foc. Agonisesc uscături, crengi chitite și-amestec de pământ cu ierburi putrezite. Cu ele vor amorți bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă se nimerise prin locurile rudarilor
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
se-ntunecau mai tare decât erau-nainte de la zgura ce le înnegrise pielea, săpând amar de vreme în pântecele băii. Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
întruna la o șuierică. Părea că n-avea s-o termine curând, așa de îndatorat se-arăta înfățișării acesteia. Întrebat de vreun îndrăzneț care-i zăbava, zicea că fi-va până la urmă o minune. Atât. * Ninsese și-acum duium peste bordeie, ca-ntotdeauna. Poclada așternută scânteia, făcând din Cer noaptea o boltă de poveste cu ce a fost... Fumurile adăposturilor tremurau sfielnic în aerul tare. Locul părea de basm, oprit într-un ceas al așteptării... În ajunul zilei temute, "veneticul" nu
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
spate , cameră de toată ziua , cu pat și păcel, masă, lădoi lângă sobă și , după ușă , un frigider mic, adus de copii. Au cules porumbul, au adunat prunele coapte, mustoase, au terminat cu cartofii pe care i-au pus în bordeiul zidit de el în panta grădinii, acolo țin și morcovii în nisip, napi și sfeclă, puține anul ăsta , strugurii, viță nobilă, destui , au dat must bun, acum fermentează... Iarna se apropie , zilele sunt tot mai scurte, diminețile și serile, mai
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară ... Citește mai mult MI-E DOR...Mi-e dor de prispa casei meleScluptată-n lemn și învelită-n lut,De gardul vechi, cu
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
din fiecareNici flori, nici umbră și nici veșnic fân.O seculară vie, cu butuci deaduraStârnea un iz la margine de drum,Un soare scopt cocea ciorchini ca muraPlini de mireasmă în a lor parfum.Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rarăCu - obloane mari în largile ferestre,Cu - odăi zidite-n galben lut de țară... Abonare la articolele scrise de ciprian antoche
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
în casă Lumina zorilor pătrunde. / Să-ți iei nurori, de ai de unde! La ochi se freacă-nspăimântată / De-i piere somnul și le cată În sus și-n jos, cu disperare. / Nu le găsește, după care Merge de grabă la bordei, / Acolo unde cele trei Nurori mâncat-au și-au băut / Și-ntreaga noapte-au petrecut. Acum, adânc, toate dormeau, / Iar blide peste tot zăceau Împrăștiate la-ntâmplare. „Vai, ce ticăloșie mare!” - Baba gândi. S-ampiedicat / De cofăielul răsturant Pe jos și-
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
de a duce la gură o ditamai ciosvârtă de berbec șiroind de sos, iar fata, observând privirea tânărului și citind în ea o tăcută dezaprobare la adresa lăcomiei ei când poate că pe întinsul Moldovei, în cătunele pitite între dealuri, în bordeie căzute într-o rână, la lumina pe sfârșite a opaițelor, copilași osoși, moșnegi supți la față, mame jerpelite și tați nervoși n-aveau să-mbuce o turtă de mălai, lăsase să alunece ciosvârta înapoi în sos cu firescul aparent cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]