295 matches
-
Acolo s-a pierdut prin lan și mașina i-a retezat mâinile. Sângele lui s-a Înfrățit atunci cu boabele secerate. Nenorocirea aceasta i-a stimulat pasiunea pentru agricultură. Acum poartă două proteze de lemn, prevăzute la vârf cu două borte În care Înșurubează cu dinții creionul, tocul, lingura, furculița. Are și o ghiară cu care poate răsfoi caietele și cărțile. Câteodată scapă creionul care se rostogolește pe jos. De aceea se așează În prima bancă, pentru a-l găsi mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să-ncerce să-și recapete steagul ce i l-au luat... gazetele. Maiorul Pruncu (conservator) va declara, în plină ședință a Camerei (1892): "Cât despre meritele domnului maior Candiano, ele sunt egale cu meritele lui Grigore Ioan, care avea o bortă de gloanțe în pălărie adică parodia colosală și a lui Candiano, și a lui Grigore Ioan" (aplauze). Cam același lucru îl va susține și deputatul de tristă amintire A.C. Cuza, în broșura " O pagină din istoria războiului independenței", unde, sprijinindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții; s-o lași, să nu mănânci; Când se face o bortă într-o oală să n-o ții, că se risipește familia; Să nu muști de unde a mușcat altul, că te muști cu acela și ți-e dușman; Lingurile să nu le lași în strachină că nu poți să dormi; Când
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
presiunea străi nătății, a voit să introducă la Art. 6 principiul acordării drepturilor politice 94 bucureștii de altădată poetul preferat al publicației bucureștene fiind M. Zamphirescu (1838? 1840?-1878), autorul satirei antijunimiste lipsită de haz și de har, Muza de la Borta Rece (1873). 58. Considerațiile lui Constantin Bacalbașa privitoare la limbă și literatură sunt ale unui diletant și trebuie primite cu rezerva cuvenită. 59. Lucrarea Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întâi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
istorice în versuri: Rhea Silvia (1873) și Despot-Vodă (1875) și al unui volum de versuri irelevant (Poezii, 1877). 339. Bacalbașa notează cu aproximație primul vers al citatului, corectat în text de noi: „Am plecat, plecat, plecat-am“. 340. Muza de la Borta rece, bufonerie literară lirică în 3 acte, editată de Revista contimporană, 1873, pp. 46-47 (aria „La Chirița la grădină“). „Bufoneria“, după știința noastră, era terminată, Mihail Zamfirescu a murit, ca și Eminescu, într-o casă de sănătate din București, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ținem steagul democrației sus! Neclintit! Păi, e totuna dacă te-ai născut la Berlin sau la Paris ori într-un sat din Africa? Nu-i totuna, a admis Rex. (Care are până și o lesă contra puricilor.) 5. Apa lină, Borta Mare Se spune, pe drept cuvânt, despre râul Borta Mare că ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
te-ai născut la Berlin sau la Paris ori într-un sat din Africa? Nu-i totuna, a admis Rex. (Care are până și o lesă contra puricilor.) 5. Apa lină, Borta Mare Se spune, pe drept cuvânt, despre râul Borta Mare că ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare de brațele uneia dintre uriașele sălcii, n-ai crede
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
adăposti atâtea tragedii. Chiar dimpotrivă, privești scurgerea nesfârșită a apei de un albastru verzui, întotdeauna la fel, parcă întotdeauna indiferentă la tot și la toate și te contaminezi cu infinitul, cu lipsa oricăror repere temporale degajate de acel loc. Râul Borta Mare Barelis Maior, cum îl cunoșteau anticii reprezintă, de secole, granița dintre Regatul Tumaku și Republica Tumaku. Odată, demult, cele două state au fost unite sub același sceptru, dar Regele Kokobort'u, pentru a nu exista rivalități în legătură cu succesiunea, a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cu foarte multă vreme în urmă. Fapt este că astăzi, cetățenii Regatului poartă doar încălțăminte maro, iar cei ai Republicii doar încălțăminte neagră. Cu timpul, ura dintre cele două populații a ajuns de nereconciliat. Cine încearcă să treacă liniștitul râu Borta Mare are șanse minime să ajungă măcar la mijlocul apei: dacă n-a fost împușcat de grănicerii dintr-o parte drept invadator, e sigur împușcat de cei din partea cealaltă drept trădător. Întrebarea pe care și-au pus-o savanții în numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
îi urăște din tot sufletul, așa cum se cuvine, pe cei de peste râu, dar a vrut să vadă cum o duc aceștia. Declarația lui Kiki II stă la baza a nenumărate lucrări de specialitate. Se spune, pe drept cuvânt, despre râul Borta Mare că ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare de brațele uneia dintre uriașele sălcii, n-ai crede
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a rezistat la șapte asedii. Totuși, acele întâmplări, precum și incendiul din anul 1387 au măcinat clădirile sale chiar la bază. Așa că toți stăpânii ulteriori au
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Cuprins În loc de "Introducere", "Justificare" 7 Justificare 7 Preliminarii 9 1. Cernăuți, orașul natal al fidelului cetățean Iosif B 9 2. La bunici, peste râu 10 3. Pipa din spumă de mare 11 3. Granițele marilor democrații 12 5. Apa lină, Borta Mare 13 6. Barometrul lumii 15 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau 15 8. Un diferendum istoric 17 9. Avatarurile legii primului venit 18 10. Dovezile de netăgăduit ale documentelor 20 11
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
responsabilul Tineretului Plugăresc - Chimu Dumitru”. Din secția organizatorică făceau parte următorii „tovarăși”: „...Bardeș Constantin - responsabilul secției (deci, avea două funcții importante!, n.n.); Boghiță Constantin - tineretul sindicalist; Rotaru Ioan - responsabil org. nr.1 oraș; Artenian Maria responsabil org. nr.2 oraș; Bortă Maria, Volocaru Constantin, Ghindea Ioan, Palade Elena - responsabili grupa Textila; Maftei Anton, Radu Petru, Cotruță Dumitru, Pușcașu Vasile - responsabili Frontul Plugarilor;Vojniver Iancu (evreu, subl.ns.) - subsecție artistică; Savin Maria - bibliotecar; Bardeș Maria - instructor echipa propagandiști; Antoneta Ungureanu - secretara technică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atitudinii unor personalități din epocă, în primul rând comentând impactul studiului canonicului Al. Grama ("citit literal, un astfel de text nu poate decât să producă stupoare"), ca să treacă la parodicul unor scrieri literare ca receptare a operelor eminesciene (Muza de la Borta Rece, 1873 și Spiritele anului 3000, 1875), apoi luând în observare Critica științifică și Eminescu a lui M. Dragomirescu, Mihai Eminescu. Studiu critic de Nicolae Petrașcu, evident analiza lui C. Dobrogeanu-Gherea ("semioza interpretativă propusă de Gherea avea două avantaje: proiecta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un sistem de reverii puberale sau prepuberale"). Din perspectiva acestei atitudini puberale sunt analizate câteva texte. În Cezara, bunăoară, în care eroul "se refugiază" într-un "paradis" al insulei lui Euthanasiu, "fiecare element" are și "o însemânță sexuală":"tufișul, intrarea, borta cât ai băga mâna, apa vie care se repezea cu mult zgomot din fundul peșterei întunecoase, miros... etc., toate se potrivesc [...]. Atâta numai că felul de a pătrunde în acea peșteră și în "rai", ne amintește mai degrabă felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în luna septembrie a leatului 1875, într-o sâmbătă seara, după cum ne spune Iacob Negruzzi - pentru că la el se ținea acea ședință a Junimii - împreună cu Eminescu, roșii la față și cu ochii cam tulburi, râzând liniștiți fiindcă ați trecut pe la „Borta Rece”, cum mai era numită atunci vestita crâșmă, ați intrat în sala plină, dogoriți de zâmbetele curioase ale junimiștilor. Fețe subțiri, ce mai? Dar când le-ai citit „Soacra cu trei nurori”, aceleași fețe și-au schimbat atitudinea. Da’ mai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
frumos și m-am dus la biserică. Părintele Mironescu a slujit frumos dar a lungit mult slujba, așa că am plătit banii de liturghie și m-am pornit către casă. Cînd am trecut pe lângă grădina publică, am văzut în gard o bortă nu prea mare, pe unde putea să intre numai un copchil și m-am gândit că o fi făcută de lupchii care i-au sfârtecat oile lui Costache... − Da’, mamă, ce tot îi dai cu poveștile astea, eu n-am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mare, pe unde putea să intre numai un copchil și m-am gândit că o fi făcută de lupchii care i-au sfârtecat oile lui Costache... − Da’, mamă, ce tot îi dai cu poveștile astea, eu n-am întrebat de bortă ci de ce a pățit tata, o întrerupe, înciudat Gheorghe, plictisit de ocolișurile făcute de mamă-sa; − Apăi, Gheorghe, eu am să-ți spun ție adevărul: când veneam către casă, mi-am adus aminte că boierul i-a poruncit administratorului Pătrașcu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vechi în râpa de lângă grădina publică, care o desparte de grădina boierească. știam că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]