293 matches
-
Cuprins În loc de "Introducere", "Justificare" 7 Justificare 7 Preliminarii 9 1. Cernăuți, orașul natal al fidelului cetățean Iosif B 9 2. La bunici, peste râu 10 3. Pipa din spumă de mare 11 3. Granițele marilor democrații 12 5. Apa lină, Borta Mare 13 6. Barometrul lumii 15 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau 15 8. Un diferendum istoric 17 9. Avatarurile legii primului venit 18 10. Dovezile de netăgăduit ale documentelor 20 11
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ținem steagul democrației sus! Neclintit! Păi, e totuna dacă te-ai născut la Berlin sau la Paris ori într-un sat din Africa? Nu-i totuna, a admis Rex. (Care are până și o lesă contra puricilor.) 5. Apa lină, Borta Mare Se spune, pe drept cuvânt, despre râul Borta Mare că ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
te-ai născut la Berlin sau la Paris ori într-un sat din Africa? Nu-i totuna, a admis Rex. (Care are până și o lesă contra puricilor.) 5. Apa lină, Borta Mare Se spune, pe drept cuvânt, despre râul Borta Mare că ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare de brațele uneia dintre uriașele sălcii, n-ai crede
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
adăposti atâtea tragedii. Chiar dimpotrivă, privești scurgerea nesfârșită a apei de un albastru verzui, întotdeauna la fel, parcă întotdeauna indiferentă la tot și la toate și te contaminezi cu infinitul, cu lipsa oricăror repere temporale degajate de acel loc. Râul Borta Mare Barelis Maior, cum îl cunoșteau anticii reprezintă, de secole, granița dintre Regatul Tumaku și Republica Tumaku. Odată, demult, cele două state au fost unite sub același sceptru, dar Regele Kokobort'u, pentru a nu exista rivalități în legătură cu succesiunea, a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu foarte multă vreme în urmă. Fapt este că astăzi, cetățenii Regatului poartă doar încălțăminte maro, iar cei ai Republicii doar încălțăminte neagră. Cu timpul, ura dintre cele două populații a ajuns de nereconciliat. Cine încearcă să treacă liniștitul râu Borta Mare are șanse minime să ajungă măcar la mijlocul apei: dacă n-a fost împușcat de grănicerii dintr-o parte drept invadator, e sigur împușcat de cei din partea cealaltă drept trădător. Întrebarea pe care și-au pus-o savanții în numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
îi urăște din tot sufletul, așa cum se cuvine, pe cei de peste râu, dar a vrut să vadă cum o duc aceștia. Declarația lui Kiki II stă la baza a nenumărate lucrări de specialitate. Se spune, pe drept cuvânt, despre râul Borta Mare că ar fi cea mai periculoasă apă curgătoare din lume. În valurile sale line s-au înecat mii și mii de nefericiți. Când stai pe malul lin, ocrotit de soare de brațele uneia dintre uriașele sălcii, n-ai crede
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a rezistat la șapte asedii. Totuși, acele întâmplări, precum și incendiul din anul 1387 au măcinat clădirile sale chiar la bază. Așa că toți stăpânii ulteriori au
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Cuprins În loc de "Introducere", "Justificare" 7 Justificare 7 Preliminarii 9 1. Cernăuți, orașul natal al fidelului cetățean Iosif B 9 2. La bunici, peste râu 10 3. Pipa din spumă de mare 11 3. Granițele marilor democrații 12 5. Apa lină, Borta Mare 13 6. Barometrul lumii 15 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau 15 8. Un diferendum istoric 17 9. Avatarurile legii primului venit 18 10. Dovezile de netăgăduit ale documentelor 20 11
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși de holeră. Lumea o luase razna. Zbiera și fugea, de parcă scăpase de la balamuc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții; s-o lași, să nu mănânci; Când se face o bortă într-o oală să n-o ții, că se risipește familia; Să nu muști de unde a mușcat altul, că te muști cu acela și ți-e dușman; Lingurile să nu le lași în strachină că nu poți să dormi; Când
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sapă (10); șanț (10); înmormîntare (9); sicriu (9); frică (7); hău (7); lopată (7); negru (7); gunoi (6); mică (6); capcană (5); căzătură (5); pericol (5); săpătură (5); teamă (5); baltă (4); hîrleț (4); rîpă (4); sfîrșit (4); apă (3); bortă (3); deces (3); de gunoi (3); piedică (3); accident (2); asfalt (2); beznă (2); cavou (2); cădea (2); crater (2); durere (2); fîntînă (2); greutate (2); hop (2); inevitabil (2); înfricoșător (2); neagră (2); necaz (2); nesimțire (2); nisip (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puturoasă (2); de rai (2); rău (2); roșie (2); senzual (2); stomatolog (2); strîmbă (2); șoarece (2); tata (2); vorbă multă (2); -; abis; ac; adînc; adîncă; amar; anatomie; animal; de apă; arde; atașament; auzită; bacterii; bani; băutură; bere; bine; bomboane; bortă; bou; bucată; buze mari; buze rujate; cafea; de cafea; caiet; călătorie; cale de acces; cărnoasă; căscată; cavitate; cavitate orală; cer; ciocolată; ciupercă; cîntă; clanț; cod; control; conversație; copil; curbă; dantură; deal; deschidere; deschisă; dinții; discurs; esențial; exprimare; ființă; film; fruct
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în pădure. Sosind la locul acela, au aflat copaciul smuls și o dâră prin pădure (...). Și așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după dâra aceea, și au mers până ce au dat de la un timp de-o chilie. Aice locuia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
facilă; formalismul, expresia directă cu orice risc, schematismul unei poezii de notație prost înțeleasă. Parodiază pe marii poeți și satirizează și desființează ceea ce se situează în afara talentului. Iată-l identificându-se cu Arghezi: "Pândind păcatele femeii,/ O a văzut prin borta cheii" ("Mâhniri"). Același procedeu îl vom descoperi și in parodierea cântecelor de inimă albastră ale lui M. R. Paraschivescu. Poetul îi stăpânește limbajul: "Boarfo! Nu ți-a fost șucar/ Să bagi mâna-n buzunar?". Întoarcerea poeziei la istorie, la tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rea, să vor pierde și celelalte spre vătămarea apeducului"21. Replica autorităților a venit cu promptitudine, dispunându-se remedierea acelor lucrări și furnizarea materialelor solicitate; dar, pe de altă parte, invocându-se "timpul întârziet" pentru săparea șanțului împrejmuitor și a "bortelor pentru punerea copacilor", operațiuni cu a căror coordonare și supraveghere era solicitat același Hodocin, Departamentul din Lăuntru recomanda Epitropiei Casei Apelor "să fie îngăduitoare pân la primăvara viitoare, când, fără sminteală, se va regularisi o asemenea lucrare"22. Sminteală a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
responsabilul Tineretului Plugăresc - Chimu Dumitru”. Din secția organizatorică făceau parte următorii „tovarăși”: „...Bardeș Constantin - responsabilul secției (deci, avea două funcții importante!, n.n.); Boghiță Constantin - tineretul sindicalist; Rotaru Ioan - responsabil org. nr.1 oraș; Artenian Maria responsabil org. nr.2 oraș; Bortă Maria, Volocaru Constantin, Ghindea Ioan, Palade Elena - responsabili grupa Textila; Maftei Anton, Radu Petru, Cotruță Dumitru, Pușcașu Vasile - responsabili Frontul Plugarilor;Vojniver Iancu (evreu, subl.ns.) - subsecție artistică; Savin Maria - bibliotecar; Bardeș Maria - instructor echipa propagandiști; Antoneta Ungureanu - secretara technică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din școlile primare. Edificator este următorul pasaj din procesul verbal încheiat de medicul orașului la finalul unei inspecții efectuate la Școala de Băieți Nr. 3 (1901): „(...) privățile sunt foarte murdare, iar la una dintre ele cimentul este stricat, fiind o bortă mare prin care un copil ar putea să cadă oricând în hazna”. Și în Bacău, la fel ca în majoritatea orașelor moldovenești, igiena corporală a locuitorilor a fost întreținută prin intermediul băilor publice evreiești. La începutul secolului al XX-lea, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]