1,233 matches
-
multipli ai lui ϕ . Petala 1este 0,618 (partea fracționară a lui ϕ ) dintr-un ocol complet față de petala 0, petala 2 este 0.236 (partea fracționară a lui 2ϕ ) dintr-un ocol complet față de petala 1, ș.a.m.d. Botanica nu este singurul loc din natură unde pot fi întâlnite Secțiunea de Aur și numerele lui Fibonacci. Ele apar în fenomene acoperind o gamă de dimensiuni mergând de la microscopic la galaxii gigantice. Jacques Bernoulli a dedicat un tratat intitulat Spira
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
poți face o bună reputație dacă nu stăpânești bine regulile trigonometriei și nu știi să rezolvi o ecuație cu trei necunoscute. Elevului S. îi umblă prin cap alte fantasme. Mai târziu va declara că la orele de geografie sau de botanică exersa în gând „diferite tipuri de ritmuri și rime”. Se făcea că se uită la tabla plină de nume bizare sau de socoteli și compunea versuri pe care apoi le nota. Obicei, zice el, care i-a rămas până târziu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
ca manual de disciplină și educație moral-cetățenească în e-dubba din Nippur. Putem deduce că ummia era ajutat de un personal didactic numeros: un asistent numit „fratele mai mare”, un profesor de desen, un important profesor de limba sumeriană, profesorul de botanică, profesorul de zoologie, profesorul de geografie. Ummia era „profesorul-cheie”, care-i învăța pe elevi scrierea, ce era extrem de dificilă și care a evoluat continuu - de la pictograme la cuneiforme. Scribul obișnuit, absolvent al e-dubba, căpăta titlul de dubsar („scrib”). Meseria sa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
folosește expresia broad fields („câmpuri largi”, „domenii principale”), trimiterea este la curricula fuzionate. Curriculumul fuzionat are la bază ideea că există discipline fundamentale ce rezultă din fuzionarea elementelor altor discipline. De exemplu, biologia este rezultatul fuzionării cunoștințelor și principiilor de botanică, zoologie, anatomie, bacteriologie etc.; matematica rezultă din punerea laolaltă a unor elemente de aritmetică, algebră, geometrie, trigonometrie. Curriculumul fuzionat este alcătuit astfel din „domenii principale” în care se studiază doar principii de bază și capitole fundamentale. Fuzionarea este dusă mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuprinde patru arii: (3) hylenergetica; (4) științele biologice; (5) științele psihologice; (6) științele sociale. Hylenergetica (de la gr. hylé - „materie” - și energheia - „energie”) acoperă studiile dedicate materiei și energiei: chimia, fizica, astronomia, geologia și mineralogia. În rândul științelor biologice sunt incluse: botanica, zoologia, morfologia, citologia, genetica și fiziologia, reunificare însă după principiul evoluției vieții. În rândul științelor sociale sunt incluse: sociologia, ecologia și demografia. Ariile zonei II sunt conectate prin următoarele discipline de legătură: biofizica, biochimia, fiziologia și psihologia socială. Zona II
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și modernă, București, 1998; Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998; Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998; Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român, București, 2001. Ediții: Simion Florea Marian, Botanică populară, pref. edit., București, 2000, Mitologie populară, pref. edit., București, 2000; Tudor Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui, București, 2001, Diavolul învrăjbitor al lumii, București, 2001, Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, București, 2002; I.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
se întoarce în țară. Îl interesa în primul rând istoria Orientului, însă aria preocupărilor sale cuprinde și literatura, teatrul, muzica și arta plastică, etnografia, economia, filosofia. Studiile sale, Bibliografia cestiunii Orientului (1899), Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea (1899), Botanica populară (1900), Istoria României contimporane (1900), Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade (1901), sunt dovada unei erudiții care i-a adus prețuirea lui Titu Maiorescu și a lui N. Iorga. Funcționar, din 1895, la Biblioteca Academiei Române, este cooptat
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
către exactitate prozodică, în care nostalgia plecărilor, a depărtărilor, a necunoscutului se îmbină cu vagi presimțiri și cu misterioase elanuri erotice. SCRIERI: Alexandru Obedenaru, București, 1891; Bibliografia cestiunii Orientului, București, 1899; Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea, București, 1899; Botanica populară, București, 1900; Istoria României contimporane, București, 1900; Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, București, 1901. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Scrisoare către A. Philippide și S. Mehedinți], SDL, IX, 259-260; N. Iorga, Ștefan Orășanu, „Sămănătorul”, 1903, 47; Al.
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
naturii, București, 1962; Printre pitici și uriași, București, 1971; Reviste literare ale elevilor. 1834-1974. Istoria presei școlare românești, București, 1977; Uzina Flora, pref. I. Tarnavschi, București, 1980; Omul, cu iubirile, pref. Vladimir Streinu, București, 1985; 500 debuturi literare, Galați, 1991; Botanică distractivă, București, 1992; Versuri alese, pref. Ovidiu Papadima, București, 1993; Pietre la templul adevărului, București, 1995; Poeme marine, București, 1995; Versuri pentru sufletul naturii, București, 1996; De dragoste, pref. Ovidiu Papadima, București, 1997; Zborul cărăbușului, pref. Romulus Vulcănescu, București, 1997
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
părțile lor care studiază dezvoltarea universului, unde acest mijloc de control lipsește tot atâta naturalistului ca și istoricului. Dl Monod Însă, pe de altă parte, bagă de seamă că, „În mai multe științe ale naturii, În geologie, În zoologie, În botanică, când este vorba de a studia și explica originile și transformările, fie ale reliefului pământului, fie ale speciilor animale și vegetale, nu se Întâlnesc oare probleme istorice a căror dezlegare Întâmpină greutăți și nesiguranțe analoage cu cele ce Înfățișează istoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o folosește O. în prefața la ediția a doua: „Coaja lucrurilor a fost un fel de gaură neagră. A absorbit cam tot ce a întâlnit în cale: ocultism, etimologie, hidrodinamică, speologie, arhitectură, oenologie, aerofotogrametrie, istoria elenismului, chimia pigmenților, mecanica motoarelor, botanică ruderală, jurisprudență, teoria conspirațiilor, arta vitrinierilor, tarotul divinatoriu, meșteșugul sculpturii în scârț”. Cadrul epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și anume în Chei fierbinți pentru ferestre moi (1998
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
având ca subiect fauna herpetologică din România, pe care a susținut-o la Universitatea din Iași (1930), a primit mențiunea „foarte bine, cu distincție”. Este autorul unor cercetări originale în domeniul științelor naturii, a alcătuit și publicat manuale liceale de botanică, zoologie, anatomie, precum și cursuri universitare, dintre care Palestrica (1964) a fost tradus în mai multe limbi. De o primire favorabilă s-a bucurat Istoria Războiului pentru întregirea României (I-II, 1922-1924), tipărită în multe ediții, unele de popularizare, premiată de
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
și Moldova, din Grecia, Bulgaria și Rusia. Unul dintre primii cărturari care preia învățătura germană, respectiv aceea a lui Herder, implicându-se direct în răspândirea ei în spațiul monarhiei habsburgice, este italianul Alberto Fortis. Naturalist, pasionat de geografie, geologie și botanică, la fel ca Spalanzani sau Charles Bonnet, curiozitatea sa depășește cu mult interesul pentru fosile, insecte și microfaună marină, obiect obișnuit al cercetărilor sale, mergând până la a aduna inscripții grecești, monede romane sau vechi cântece ilirice. În vremea în care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aerul și care era gravat cu icoana unui sfânt oarecare. Chipul sfântului se ștersese, dar degetele de la mâna dreaptă Îi erau ridicate, binecuvântând un dud pitic, movuliu, care părea foarte Încrezut. După ce s-a uitat un timp la prezența aceasta botanică Însuflețită, Capitolul Unsprezece a tras cutia de sub pat și a deschis-o. Înăuntru erau două coronițe de nuntă făcute din frânghie și, Încolăcite ca șerpii, două șuvițe lungi de păr, legate fiecare cu câte o panglică neagră, sfărâmicioasă. A Împuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pădurea statului din apropierea satului meu de baștină, să meditez pe larg asupra rătăcirilor mele conceptuale în materie de politică, să mă dau de vreo treizeci de ori cu capul de niște arbori de esență tare, numiți în popor și în botanică, stejari și după ce în sfârșit să mă fi tâmpit suficient, să ies ca să proclam sus și tare, că noua orânduire postdecembristă, este cea mai bună și cea mai dreaptă dintre orânduiri, în care merită să trăiască, și mai ales să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ofertă pachet. Identificăm copacii și arbuștii din jurul locului și le punem semne cu numele, frumos, În latină și engleză. Oamenii se simt ignoranți În legătură cu plantele de pe proprietățile lor. — Feffer se pricepe la copaci? — În toate zonele angajăm un student la botanică. În Dutchess County, de exemplu, putem să luăm pe cineva de la Vassar 1. Domnul Sammler nu se putu abține să nu zâmbească. — Feffer ar seduce-o, și pe ea, și pe stăpâna casei. — O, nu. Aș avea grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mesei? Putea cel mult să recomande vin vechi pentru îngrijirea ficatului, cum o mai făcuseră și alți medici înaintea lui. Dacă i se spunea „tabib“, era pentru că, dintre toate disciplinele care-i trezeau interesul și care mergeau de la astronomie la botanică, trecând prin alchimie și algebră, medicina era aceea în care se mărginea cel mai puțin la rolul de simplu cititor. Numai că nu se alesese din medicină cu nici un dirham, căci nu de pe urma ei trăia: avea în bogata Vega din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și-apoi, repezit pe cât putea el: Crăcănel îmi spun (aci un gest teatral, îmbrățișind întreaga clasă) pezevenghii ăștia! Ce a urmat nu mai are importanță! Altă întîmplare, petrecută de astă-dată în clasa a VI-a reală. Băieții aveau teză la Botanică în ziua aceea cu Crăcănel. Obiceiul era ca, la teză, profesorul să intre în clasă imediat după ce suna, spre a le lăsa astfel elevilor cât mai mult timp de scris. Și mai era obiceiul, atât de nesuferit profesorilor, ca un
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
său elev. Crăcănel n-a făcut scandal, cum se așteptau îngroziți toți băieții, dar, în schimb, le-a dat o frumusețe de subiect, în așa fel combinat, încît toată clasa a luat pe acel trimestru nota 3 la teza de la Botanică! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceste nevinovate întîmplări, însă, nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele. Eram în clasa a II-a, tot la o oră de Botanică. Se ascultase lecția: "Plante din regiunea tropicală". O lecție foarte frumoasă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
clasa a luat pe acel trimestru nota 3 la teza de la Botanică! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceste nevinovate întîmplări, însă, nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele. Eram în clasa a II-a, tot la o oră de Botanică. Se ascultase lecția: "Plante din regiunea tropicală". O lecție foarte frumoasă și mai ales interesantă despre: bananier, bambus, cauciuc, vanilie etc. Crăcănel ne explicase mai departe despre palmier, și după ce ne spusese câte ceva despre: curmal, palmierul de ceară, sagotier, raphie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
anecdotă deocheată și plină de neobrăzare. Lecția viitoare, dacă nu-mi aduci biletul, te elimin; iar până atunci, ai nota 2, ca să te-nveți minte să nu mai povestești profesorilor anecdote d-astea... lipsite de bună-cuviință! Asta se-ntîmplase joi. Aveam Botanica de două ori pe săptămînă: marțea și joia, așa că marțea viitoare trebuia să-i aduc lui Crăcănel biletul cu pricina! Deși eram fiert, mă făceam că puțin îmi pasă! Dar, cu cât se apropia ziua fatală, cu atât mă-ntristam
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Cișmigiu, cu Ionaș Moscu, tovarășul meu de totdeauna. ― Ce e mă, Griguță, cu tine? ― Parcă tu nu știi? Mă gândesc cum să fac să scap de chestia cu biletul pe care-l cere Crăcănel de la bătrînul! Mâine e marți... avem Botanica! Ce mă fac? Auzi ce idee și la ăla, să-i spun bătrânului anecdota și să-mi scrie pe un bilet dacă i-a plăcut sau nu! ― De... e cam albastră chestia, ce e drept, mai cu seamă că Crăcănel
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Păi, ce mai încolo-încoace?... Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă! N-am încotro! Dacă vin la oră, fără bilet, mă elimină Crăcănel... și dacă-i spun bătrânului, mă bate de mă rupe! ― Ce-ar fi, mă, să lipsești mâine la Botanică? ― M-am gândit și eu la asta, dar ce, Crăcănel e fraier să-nghită? Și-așa, tot eu cad prost! Mai bine-i spun bătrânului, și gata... de omorât n-o să mă omoare! Înnoptase de-a binelea. Am mâncat cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să creadă. ― Dar nu-nțeleg de ce-ai găsit tocmai momentul atât de nepotrivit ca să-mi spui anecdota scurtă sau lungă, cum e?! ― Să vezi de ce, tată dragă... ăăă... i-am spus-o și lui Crăcănel la lecția trecută de Botanică; a venit vorba... și... i-am spus-o... și el mi-a spus să ți-o spun și ție și să-i scrii pe un bilet dacă ți-a plăcut! ― Să-i scriu dacă mi-a plăcut? Hm! Aici nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
crăp capul! I-am smuls plicul, și până la liceu am zburat! N-am întîrziat, dar chiar dacă aș fi întîrziat, eram atât de liniștit, atât de ușurat, de parcă mi se luase o piatră de moară de pe suflet! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. După ce a notat absenții, Crăcănel și-a îndreptat întrebător spre mine ochii-i bulbucați de cameleon: ― Ei, Bă-je-na-ru-le! Bi-le-tul! ― Poftiți, don' profesor! și i-l întinsei. M-a întrebat inutil: ― L-ai adus! ― Da, don' profesor l ― Ce a zis
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]