351 matches
-
etc. etc., cari ar fi să iasă alături cu breasla pe care d. R. o tratează c-un dispreț pe care ea nu-l merită, acelea vor avea să apară de acu-nainte; pân - acuma n-am putut constata proveniența botoșăneană decât la producte ca acelea ale d-lui Anghel și ale altora de acelaș soi. Cât despre redactorul acestei foi, el a crezut a putea renunța la onoarea de-a fi numărat între concetățenii acelui oraș, de vreme ce, zi cu zi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
petrecut nici jumătate de an în Botoșani, încît el nu poate fi admis ca normă de ceea ce produce în genere mediul intelectual al Botoșanilor. {EminescuOpIX 319} Fondul cugetării noastre n-au fost deci de a atinge câtuși de puțin susceptibilitatea botoșănenilor, ci a fost același ca și în alte notițe tot atât de nendurătoare ca și cea asupra literaturei [ce] se produce în acel oraș. Nu este vorba de d. Eminescu. Este adevărat că poeziile d-lui Anghel sunt rele? Da. Este adevărat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fila 131. 20. ARH. ST. BOTOȘANI, Fondul Mitrici, parchetul comunei Tudora, mitrica nr. 3 "Născuți la Joldești, în anul 1847". 21. Botoșanii în 1932 Schiță monografică, volum editat de Liga culturală secția Botoșani, pag. 41. 22. I. D. MARIN, Evoluția țărănimei botoșănene, între 1864 și 1907, în Studii și articole de istorie, vol. III, editat de Societatea de științe istorice și filologice din R.P.R., București, 1961, pag. 275. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare (citat), pag, 131. 24. IDEM, ibidem, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la biografia lui Mihai Eminescu, în volumul colectiv Zilele M. Eminescu, sesiune de comunicări științifice, Botoșani, 1969, pag. 135. 22. Arhivele Statului Iași, Fondul Documente, pachetul 749, dosarul 38, publicat și de prof. ADRIAN PRICOP și EMIL ANTONOVICI, în ziarul botoșănean "Clopotul", 10 ianuarie, 1971, pag. 2. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 34. 24. N. STOICESCU, Cum măsurau strămoșii, Ed. științifică, București, 1971, pag. 64-65. 25. Arhivele Statului Iași, Fondul Divanul Domnesc, Tr. 917, opis 1057, dosarul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot pe spusa avocatului Mănăstireanu, Augustin Z. N. Pop susține că Eminescu s-ar fi interesat de acest copil la liceul din Pomîrla, "ca de copilul său". Mănăstireanu declarase la Tribunal și apoi și-a publicat declarația și în ziarul botoșănean "Știrea", anul 1 (1929), nr. 27, pag. 3: "Știu că poetul Mihai Eminescu, venind, pe cînd era deja bolnav, la liceul din Pomîrla, unde învățam, la prietenul său, Samson Bodnărescu, pe atunci directorul liceului, s-a interesat dacă este în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sumă și cu procentele cuvenite 267. Cu această cumpărătură, Hristea Marinovici a devenit proprietar pe părțile numite pînă atunci Ipotești Eminovici și Ipotești Moritz, adică pe trei sferturi din toată moșia Ipotești. Christea Marinovici, sau Hristea Bacalu, cum îi ziceau botoșănenii, simțindu-se grav bolnav, la 8 oct. 1886, s-a dus la Iași și i-a dat procură generală unui nepot al său, pe nume Gheorghe Buzescu, avocat în Iași, ca să-i administreze întreaga avere mobilă și imobilă 268. În
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce a scris în "Curier". El a scris că a făcut-o cu intențiunea de a-i scoate pensia lui Mihai, adecă să se afirme de ministeriu". În aceeași scrisoare, mai găsim și un amănunt care nu făcea cinste intelectualilor botoșăneni: "Miercurea trecută a fost la Prefect o discuție, de pensia lui Mihai și mai mulți profesori, mai cu seamă D-n Savinescu, a zis că destui ani de sănătate au avut Mihai, ca să-și facă avere, dar nu acum, de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
chitanța casei de economie și împrumut din Botoșani, ca produs al representațiunei de marți 15 decembrie, dată de trupa dramatică a D-nei Fany-Vlădicescu pentru folosul meu. Botoșani, 17 dec. 1887 ss. M. Eminescu"296. Alte ajutoare, adunate pentru Eminescu, din partea botoșănenilor, nu s-au mai dat. Au mai venit bani pentru el, dar din alte părți. Se știa la Iași, pe la 9 decembrie, că actorul I. D. Ionescu, după o reprezentație dată la Constanța, i-a trimis lui Eminescu un ajutor de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
LECA MORARIU, Note pentru o monografie, în vol. sus citat, pag. 191. 86. TUDOR V. ȘTEFANELLI, în volumul sus citat, pag. 29. 87. I. E. TOROUȚIU, Studii și documente literare, III, București, 1932, pag. 116. 88. I. D. MARIN, Evoluția situației țărănimii botoșănene, între 1864 și 1907, "Studii și articole de istorie", III, București, 1961, pag. 274, 275. 89. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 386, din anul 1864, fila 200. 90. Ibidem, același dosar, fila 216. 91. Ibidem, același dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Combinatul de Utilaj Greu Fortus (1978-1990). Membru fondator al Casei Editoriale Moldova (1990) și al editurilor Tipomoldova și Edict Production (1999). Debutează cu versuri în "Cronica" (1977), iar editorial cu placheta Poeme (1980). Colaborează și la "Poezia", "Dacia literară", "Caiete botoșănene", "Convorbiri literare", "24 ore" (1990). Volume de versuri: Poeme, Iași, 1980; Credință și frig, București, 1990; Hierofanie, Iași, 1991; Amintirile verbului, Editura Moldova, Iași, 1992; Cameră cu magnolii (cu o prefață de Emil Iordache), Editura Moldova, Iași, 1995; Amintirile verbului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poziției mele de senator al unui județ moldav (de Botoșani C.C.): tineretul e mai frumos și mai instruit în Moldova, la fel ca și apetența pentru cultură, care e mai mare aici. Am avut o mare bucurie, ducând niște elevi botoșăneni la Bruxelles. Rezultatele au fost admirabile. N-am făcut acest lucru cu tinerii din Muntenia. Am însă motive să cred că spiritul acesta, stofa aceasta europeană se păstrează la tineret. "Este marele avantaj al Universității moldovene, și a scriitorilor moldoveni
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
una din ele a fost o primă întîlnire cu I. L. Caragiale dramaturgul avea 42 de ani, Iorga doar 23: "...am îndrăznit să cetesc dintr-un cutezător manuscris de roman prin care încercam, în anumite seri la Paris, să schițez viața botoșăneană a copilăriei mele cu unele tipuri ce-mi rămăseseră în minte. Da, un roman, un roman contemporan de vreo 200 de pagini. Sfios am dat lectură unui capitol și, la capăt, sentința lui Caragiale a venit, batjocuritoare: Foarte bine! tot
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
public în orice formă, de a sta împotriva vremii sale, și cînd greșea ea, și cînd el era greșitul." Referiri la alți botoșăneni include Caragiale într-un post scriptum al unei scrisori din 1899 către Scipione Bădescu: "Complimente tuturor prietenilor botoșăneni, îndeosebi bunului filosof Gr. Goilav. Îi datorez de mult o îmbrățișare"; pe marele Tamberlick (Toma Cosma), artist de glorie mondială între 1840 1870, cu succese fulminante la Neapole și Lisabona, Madrid și Londra, Paris și Petersburg, îl expediază denigrator și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în condiții, adesea, ostile, să edifice o instituție marcantă pentru cercetarea agricolă din România, al cărei rol devine tot mai pregnant în contextul accentuării procesului de schimbare climatică, unul dintre factorii majori ai intensificării fenomenului de eroziune genetică. Valorosul cercetător botoșănean, cu care personal mă mândresc, în anul 1989, a introdus în bancă primele colecții de resurse genetice vegetale care au constituit nucleul patrimoniului genetic actual, iar de atunci și până astăzi și-a făcut un scop nobil din a contribui
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prisosință să ocupe unul dintre primele locuri ale podiumului consacrării se înscrie prin realizările sale dr. ing., octogenarul Mihai CRISTEA. A venit pe această lume la sfârșitul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut (30 iulie 1929), pe meleaguri botoșănene, în satul Cucorăni din imediata vecinătate a locului natal al poetului național Mihail Eminescu. În anul 1949, după absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Agricultură din Iași, de unde, la sfârșitul celui de-al treilea an de studii s-
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și colecționarii de artă populară care vizitează zona pot găsi o diversificată ofertă de produse turistice de acest gen. Gama largă a acestora încântă sufletul și inima privitorului care poate și lua cu el acasă o părticică din sufletul țăranului botoșănean. Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență importanța acestui ecosistem forestier în teritoriul țării noastre, fapt realizat prin alcătuirea conspectului floristic al regiunii, descrierea asociațiilor vegetale și a posibilităților de valorificare a florei spontane din acest ecosistem, dar
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
dată, Primăvara ne-a fost, efectiv, furată. Dor de primăvară Iarna urâcioasă atât ne-a îndrăgit, Încât de șapte luni nu ne-a părăsit. Iar așteptata Primăvară e capricioasă, Ca o amantă cu ifose și năzuroasă. Cunoscutul scriitor și publicist botoșănean, Dorin Baciu, a prezentat cititorilor cartea subsemnatului „Flori târzii” Volumul „Flori târzii” a lecturat Și, cu o largă viziune, cititorilor l-a prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri și învățături eterne. Frânturi de viată În
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
duhovnicești, cât și relatările științei medicale contemporane vorbesc despre o retrospectivă a vieții, pe care o trăiește sufletul în momentele premergătoare morții, în cadrul căreia suntrevăzute și retrăite, cu viteza gândului, secvențe și evenimente im portante din viață<footnote Vezi † Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Tanato logie și nemurire, Editura Cantes, Iași, 1999. footnote>. Medical, procesul acesta se numește hipermnezieși în cadrul lui „amintirile se succed cu o viteză amețitoare, în ordi-ne cronologică; după altele, amintirile se înfățișează toate deodatăși pot fi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și introd. Ion Ardeleanu, 1975, 204; R. Marent, Scriitorul doctor Adrian Verea, „Era nouă”, 1946, 477; Ion Manolescu, Amintiri, București, 1962, 178; Encycl. jud., XIV, 420, 428; Corneliu Ionescu, Un medic scriitor aproape necunoscut, „Viața medicală”, 1989, 1; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 267; Lovinescu, Sburătorul, II-III, passim; Adrian Verea, DRI, V, 311-313. D. Mc.
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
, Alexandru (4.IX.1891, Săveni - 5.I.1985, București), poet și prozator. Este fiul Rosei și al lui Natalian Vițianu, farmacist. Urmează școala primară în localitatea botoșăneană natală, continuă la Iași, unde este elev la Liceul Național (1902-1909) și frecventează cursurile de declamație ținute la Conservator de State Dragomir. După absolvire devine concomitent student la Facultatea de Drept și la cea de Litere și Filosofie ale Universității
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
atletică, cu fața ovală și ochi negri, cu un mers măsurat și elegant, bogat sufletește, calm și talentat. Fiu al satului, a plecat de copil ca să se școlească la Normala domnului Iancu de la Șendriceni și s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a-și înfăptui idealul profesional de învățător. Îndrăgostit de satul natal și de oamenii lui, Ioan Pavel nu l-a părăsit, deși ofertele nu au lipsit. Și-a consacrat viața educării copiilor consătenilor săi, activităților cultural artistice desfășurate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
omul, în scurtimea existenței sale pământene, trebuie să se învrednicească și să se grăbească dacă vrea să realizeze cât mai multe din cele ce îi sunt hărăzite a le înfăptui. Și Vasile Fetescu, născut la 23 decembrie 1929 pe plaiuri botoșănene, într-o familie numeroasă, din părinții Mihai și Soltana Fetescu, avea de parcurs în viață un anevoios drum presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice. Primii pași în dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale, i-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 5; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 8; Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrări în instituții: Musée International D’Art Naïf, Vicq - Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Descoperindu-și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
peisagistică. Prin compoziție și culoare caut să aduc în memorie, satele copilăriei noastre cu minunatele obiceiuri și tradiții populare.” Născută la 11 noiembrie 1948 în localitatea Rânceni, jud. Vaslui. Studii: Contabil Debut artistic - 1990 Bibliografie și reprezentare grafică: Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Ghețu Petru 1953 Pictor Născut în anul 1953, în localitatea Sag, jud. Timiș. Debut artistic -1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
localitatea Vlădeni, județul Botoșani. Studii: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Botoșani; Școala Populară de Artă, Botoșani, secția pictură, clasa prof. Victor Hreniuc, 1991 1994, secția canto clasic, profesor Cojocaru Maria. Debut artistic - 2006 Bibliografie și reprezentare grafică: Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrare publicată: Autorul unui album musical intitulat Gara cântecelor vieții, genul: pop-folk, interpret, muzica și textul Cristian Hârtie, înregistrat în 2008. Hlinka Gustav
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]