5,404 matches
-
pe tulpina unui amestec de absurd și grotesc, suspect ar fi ca această asociere să nu se facă. Întocmai ca în negustoria regresivă a frustului, dar nu tocmai inocentului, personaj care, la capătul unui troc incontinent, schimbă o pereche de boi ,, de mai mare dragul să te uiți la ei" pe o pungă goală ,,cu baierele lungi, de pus la gît", Muzeul Național de Artă și-a abandonat sine die funcția sa esențială, aceea de MUZEU, adică de instituție publică sau
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
lung șir al renunțărilor, și anume aceea a artei contemporane. Aici el rezolvă totul: face expoziții, este prezent în viața culturală, întreține o comunicare constantă cu publicul. Numai că acest totul este inacceptabil de puțin. A sacrifica o pereche de boi pentru o pungă, poate fi hazliu acolo, în lumea maioresciană a ficțiunii ideale, dar este o adevărată dramă, o formă de asasinat cultural, în lumea aceasta cu oameni vii, ale căror nevoi determinate nu pot primi doar răspunsuri parțiale și
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
pe cea din urmă. Ar fi însă de observat aici că punga lui Dănilă nu este un lucru lipsit de importanță și derizoriu în sine, la rigoare ea este la fel de importantă în spațiul ei de funcționare ca și perechea de boi în sistemul ei de referință, dar situația devine ridicolă și traumatizantă atunci cînd se încearcă substituirea lor în imediat ca o consecință legitimă a unei presupuse compatibilității profunde. Astfel trebuie privită și prezența artei contemporane în spațiul Muzeului Național de
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
de fapt, repere ale aceleiași realități și ele se întîlnesc inevitabil în practică și în istoria artei. Așa cum frotajul, chituirea sau incastrarea sînt tehnici mecanice sau expresive, de care compoziția și expresivitatea se leaga direct, bășica de porc, fierea de bou, zeama de usturoi și leșia, desi par extrase dintr-un inventar magic, sînt substanțe, ingrediente și suporturi care multă vreme au fost indispensabile meșteșugului artistic. Din această pricina, dincolo de utilitatea lui academică, acest Dicționar de artă, ca oricare, de altfel
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
cămin conjugal: „Și-am văzut piesa... Bună, dom’le, n-am ce zice, de ce să zic că e rea dacă e bună... (Ridică din umeri). Da’ nicio potriveală cu mine ori cu Frosa sau cu Chiriță... Mai întâi că ăla, boul ăla de bărbat, am văzut că se numește Dumitrache, pe când pe mine mă cheamă Costache” (p. 51). Bineînțeles că, din nou, cecitatea lui Titircă e comică. Având toate probele, el refuză să le articuleze într-un scenariu. Dublul său din
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
pentru a vedea care santeti gunoaie mai mari !!!" • "TU CINE MAI EȘTI MAI LEULE CU CAP DE MUSCA ,DEOARECE PÂNĂ AZI EU NU AM AUZIT DE MATALE BRE ?" • "Mare dobitoc mai ești cretinule. TE PLĂTESC DIN BANII MEI JIGODIE Stimate BOU, ești plătit din banii mei. Pe banii mei te bag într-o zi de sărbătoare îți urez să ai parte de mizerie pe masura caracterului tău infect". • "nu ie frumos să nu răspundeți la telefon" • "Ați dovedit suficient că mai
Ce amenințări a primit Palada prin SMS: Leule cu cap de muscă, o să te agăț peste o creangă, cu Ponta, gunoaielor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21773_a_23098]
-
în poezia lui Mircea Cărtărescu). în poemele de dragoste, de pildă, el își folosește poezia ca pe o mitralieră, ciuruindu-și iubita cu metafore: " Tu ești papagalul meu boit cu multe culori, jumulit și cu pene triste când plec [...] ești boul meu moscat, care trăiește la poli/ și care se tolănește pe sentimentul meu de liniște, de eu, de bărbat. [...] Ești priza mea de hașiș, pe care o iau seara și dimineața, [...] ești Animal Planet-ul meu, la care mă uit
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
politici - și din volumul zguduitor Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (Editura Humanitas, București, 1993), autoarele Carmen Huluță și Irina Nicolau - ale căror nume le culeg dintr-o notă de la pagina 4! - își intitulează metaforic Boul roșu broșura. În ea găsim amestecate mărturiile unor țărani - 19 la număr - despre epoca următoare celei evocate în documentarul României literare, epocă denumită încă neutru-eufemistic de istorici "a colectivizării". Aria teribilelor amintiri acoperă temporal ceva mai mult decît deceniul 1950-1960
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
folclorică: în '47 a fost o sărăcie, o foamete. Totuși părinții mei au avut. Cît de puțin am avut, n-am plecat în altă parte după de-ale gurii. Pe urmă, după foamete, a venit potopu' ăsta cu... îi zicea "boul roșu" atunci. BOUL ROȘU. Și intra peste noi în casă, nu aveau motiv să ne bage la colectiv, că noi nu ne înduram de viața noastră! Să te duci să-ți dai tu pămîntu' și să te bagi slugă? Nu
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
a fost o sărăcie, o foamete. Totuși părinții mei au avut. Cît de puțin am avut, n-am plecat în altă parte după de-ale gurii. Pe urmă, după foamete, a venit potopu' ăsta cu... îi zicea "boul roșu" atunci. BOUL ROȘU. Și intra peste noi în casă, nu aveau motiv să ne bage la colectiv, că noi nu ne înduram de viața noastră! Să te duci să-ți dai tu pămîntu' și să te bagi slugă? Nu știai cui! (Maria
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
înțelege oare de la sine/ că poetul/ nu e decît un urs încoronat/ cu pielea fină amintind meduza?/ în pijama în fața băii/ încearcă să dea un curs unic/ propriilor sale ghemotoace de riduri/ în picioare înaintea oglinzii/ conduce cireada de șase boi/ cu biciul clasic/ boii trăgînd un tren blindat spre baricada/ ridicată pe artă" (Violența zahărului așezat pe limba unui diabetic). În cele din urmă se produce ceea ce am putea numi o mondializare a metaforei. Des-figurînd și recon-figurînd, violența bardului avangardist
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
că poetul/ nu e decît un urs încoronat/ cu pielea fină amintind meduza?/ în pijama în fața băii/ încearcă să dea un curs unic/ propriilor sale ghemotoace de riduri/ în picioare înaintea oglinzii/ conduce cireada de șase boi/ cu biciul clasic/ boii trăgînd un tren blindat spre baricada/ ridicată pe artă" (Violența zahărului așezat pe limba unui diabetic). În cele din urmă se produce ceea ce am putea numi o mondializare a metaforei. Des-figurînd și recon-figurînd, violența bardului avangardist se extinde, capătă o
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a lua boii (sau caii) de la bicicletă, emisă de obicei din perspectiva potențialei victime, care minimalizează pericolul anunțat: "Ce-or să-mi mai ia? Caii de la bicicletă?" (Paul Goma, Soldatul cîinelui, București, Humanitas 1991, p. 142); Ce poți să-i faci? îi iei
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
sau caii) de la bicicletă, emisă de obicei din perspectiva potențialei victime, care minimalizează pericolul anunțat: "Ce-or să-mi mai ia? Caii de la bicicletă?" (Paul Goma, Soldatul cîinelui, București, Humanitas 1991, p. 142); Ce poți să-i faci? îi iei boii de la bicicletă, c-așa vrea legea" ("Expres" 34, 1991). Expresia e înregistrată în recentul Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române de Anca Volceanov și George Volceanov (București, Livpress, 1998), cu o definiție nu tocmai inspirată - "a nu
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
autohtone, cu conotațiile lor specifice, asociind mijloacele tradiționale de transport (car, căruță, trăsură etc.) cu unul modern și - cel puțin inițial - tipic citadin. Izbitoare este însă mai ales absurditatea imaginii, de pur și autentic suprarealism, a unei biciclete trase de boi sau de cai. Versiunea preferată de vorbitorii actuali pare a fi, de altfel, cea care conține boii: din rațiuni de expresivitate fonică (consoana inițială identică în cuvintele boi și bicicletă) dar poate mai ales pentru că sporește eficiența comică a imaginii
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
și - cel puțin inițial - tipic citadin. Izbitoare este însă mai ales absurditatea imaginii, de pur și autentic suprarealism, a unei biciclete trase de boi sau de cai. Versiunea preferată de vorbitorii actuali pare a fi, de altfel, cea care conține boii: din rațiuni de expresivitate fonică (consoana inițială identică în cuvintele boi și bicicletă) dar poate mai ales pentru că sporește eficiența comică a imaginii, mișcarea lentă și efortul carului tras de boi creînd un contrast mai puternic cu rapiditatea și lejeritatea
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
absurditatea imaginii, de pur și autentic suprarealism, a unei biciclete trase de boi sau de cai. Versiunea preferată de vorbitorii actuali pare a fi, de altfel, cea care conține boii: din rațiuni de expresivitate fonică (consoana inițială identică în cuvintele boi și bicicletă) dar poate mai ales pentru că sporește eficiența comică a imaginii, mișcarea lentă și efortul carului tras de boi creînd un contrast mai puternic cu rapiditatea și lejeritatea bicicletei. Expresia acceptă unele modificări, fiind ușor de recunoscut într-un
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
actuali pare a fi, de altfel, cea care conține boii: din rațiuni de expresivitate fonică (consoana inițială identică în cuvintele boi și bicicletă) dar poate mai ales pentru că sporește eficiența comică a imaginii, mișcarea lentă și efortul carului tras de boi creînd un contrast mai puternic cu rapiditatea și lejeritatea bicicletei. Expresia acceptă unele modificări, fiind ușor de recunoscut într-un titlu ca "M.H. rămâne cum a stabilit D.P.: / Fără boii de la bicicletă" ("România liberă" = RL 1229, 1994, 3) - explicat de
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
comică a imaginii, mișcarea lentă și efortul carului tras de boi creînd un contrast mai puternic cu rapiditatea și lejeritatea bicicletei. Expresia acceptă unele modificări, fiind ușor de recunoscut într-un titlu ca "M.H. rămâne cum a stabilit D.P.: / Fără boii de la bicicletă" ("România liberă" = RL 1229, 1994, 3) - explicat de altfel în cursul articolului ("Scriam, la vremea respectivă, că lui M.H. i s-au luat boii de la bicicletă"...). Inutilitatea unor eforturi pozitive e rezumată printr-o altă serie de expresii
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
ușor de recunoscut într-un titlu ca "M.H. rămâne cum a stabilit D.P.: / Fără boii de la bicicletă" ("România liberă" = RL 1229, 1994, 3) - explicat de altfel în cursul articolului ("Scriam, la vremea respectivă, că lui M.H. i s-au luat boii de la bicicletă"...). Inutilitatea unor eforturi pozitive e rezumată printr-o altă serie de expresii: un anumit lucru ajută ca la mort compresa sau folosește ca o frecție la un picior de lemn. Ultima comparație, mai ales, apare foarte frecvent în
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
ori cinică, Alexandra Nechita este purtată prin lume nu ca un artist, pentru că ea nu este nici pe departe un artist, ci ca un fenomen bizar, ca un exponat de bîlci, cum ar fi, de pildă, omul cu limbă de bou sau femeia jumătate șarpe. Dar dacă în cazurile acestea din urmă interesul vine din sincretismul om-animal, din înterpătrunderea a două regnuri care țin de planul larg al zoologiei, în cazul Alexandrei Nechita curiozitatea se naște din pricina sincretismului, să-i zicem
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
trona un vultur de bronz, cu aripile desfăcute, și care la sărbători purta în plisc un bec vopsit tricolor. Monumentul eroilor era împrejmuit de patru țevi de oțel alcătuind un patrulater. De ele, țăranii veniți la iarmarocul local, își legau boii, caii... Din acest punct începea ulița numită Țigănie, aici locuind majoritatea lăutarilor renumiți... Ei, și în toiul unei veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
ocupații știute, moștenite din tată în fiu, fără surprize și posibile încălcări. "Bade Mitre! Ca în toate serile, și astăzi s-au hrănit porcii, apoi s-au închis, s-au muls vacile, apoi s-au adăpat, s-au adăpat și boii și caii; plugurile sunt în car; sămînța e în saci, grăpile la îndemînă. Mîine dimineață, cînd răsare luceafărul boului, noi adăpăm - și ziua ne prinde pe cîmp". Angrenați în această ordine prestabilită, în care rolurile sunt bine distribuite iar contextul
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
astăzi s-au hrănit porcii, apoi s-au închis, s-au muls vacile, apoi s-au adăpat, s-au adăpat și boii și caii; plugurile sunt în car; sămînța e în saci, grăpile la îndemînă. Mîine dimineață, cînd răsare luceafărul boului, noi adăpăm - și ziua ne prinde pe cîmp". Angrenați în această ordine prestabilită, în care rolurile sunt bine distribuite iar contextul mereu același, oamenii sunt închiși în sine, rostindu-se rar. Chiar clipele de mare încleștare afectivă se consumă în
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
am mai auzit ulterior absolut nimic. Sorin Preda, autorul remarcabilelor Povestiri terminate înainte de a începe, este astăzi doar un stimabil profesor de jurnalistică. Ioan Groșan, sclipitorul semnatar al Caravanei cinematografice, ține un editorial simpatic în "Ziua", scrie la "Plai cu boi" și singura producție editorială postdecembristă a fost Nuți, spaima Constituții. Mircea Nedelciu, cel mai bun dintre toți, a fost cumplit lovit de soartă, încît tot ce ne-a mai fost dat este romanul postum "Zodia scafandrului". Lista poate continua, și
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]