888 matches
-
Sus numită și Mănăstirea Brâncoveanu după numele lui Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești (1688-1714) cu o contribuție importantă în dezvoltarea culturală și spirituală a țării, ctitor a numeroase lăcașuri de cult ortodoxe, a cărui arhitectură îi poartă numele, stilul brâncovenesc. După o domnie de 26 de ani a fost trădat și decaptitat împreună cu cei patru fii, la Constantinopol, de către ... III. DESPRE AUTOR ȘI LUCRAREA SĂ - DE ION NĂLBITORU, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Petroniu Florea, s-a slujit pentru prima data Sfînta Liturghie în interior, edificiul fiind ridicat până la nivelul boltelor din beton. Proiectul Sfintei Biserici “ Adormirea Maicii Domnului “din localitatea Badon a fost realizat de domnul arhitect Viorel Rațiu, comportând un stil brâncovenesc cu influențe moldovenești, construcția fiind în formă de cruce greacă înscrisă cu abside laterale, de dimensiuni apreciabile (9-14 m lățime x 25 m lungime x 30 m înălțimea clopotniței principale, două cafasuri foarte impunătoare și un pridvor tradițional ortodox). În
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
CU AMINTIRI Casă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ALBUMUL CU AMINTIRICasă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în lăcașul bisericesc, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejarcu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul ni s-a părut maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut MS Regele după semnarea
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Nu scrisese, dar își deschise odată sufletul în fața preotului satului, un om înțelegător, adevărat păstor duhovnicesc. Hotărâtoare pentru viitorul lui fuseseră și vorbele unui învățător mai bătrân. Îl vedea în fiecare dimineață pe terasa casei galbene, cu cerdac în stil brâncovenesc, îmbrăcat întotdeauna în costum național moldovenesc, așezat pe un scaun, mereu cu o carte în mână. Se obișnuise să-l salute, fără a-l cunoaște. I se păruse firesc așa, omul inspira încredere, avea o figură blândă și-l privea
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
de conferințe-eveniment susținute de: istoricul de artă Oana Marinache (sâmbătă, 26 aprilie) și de academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici (duminică, 27 aprilie). Pentru că în acest an se împlinesc 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni cei doi conferențiari vor evocă Așezămintele Brâncovenești, operă mai multor generații, Spitalul Brâncovenesc, operă Saftei Brâncoveanu și a urmașilor săi, respectiv cele două biserici zidite de domnită Bălașa și cele reconstruite în veacul al XIX lea). Programul concertelor poate fi găsit la: http: / /mogosoaiaclasicfest.wordpress.com/about
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
artă Oana Marinache (sâmbătă, 26 aprilie) și de academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici (duminică, 27 aprilie). Pentru că în acest an se împlinesc 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni cei doi conferențiari vor evocă Așezămintele Brâncovenești, operă mai multor generații, Spitalul Brâncovenesc, operă Saftei Brâncoveanu și a urmașilor săi, respectiv cele două biserici zidite de domnită Bălașa și cele reconstruite în veacul al XIX lea). Programul concertelor poate fi găsit la: http: / /mogosoaiaclasicfest.wordpress.com/about/ Clavecinista Raluca Enea este absolventa a
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
În 2012 a coordonat proiectul „Pe urmele arh. Cristofi Cerchez prin București”, în 2013 „5 trasee culturale de arhitectură bucureșteana”, iar în 2014 va coordona „Arhiva de arhitectură 1830-1860”. Evenimentul este organizat de: Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Asociația Culturală “Pro Valores”, Radio România Cultural, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și ExcesMusic. Partener: Marconi Relax. Parteneri media: Radio România Muzical, Observator cultural, Port.ro, Agenția de carte.ro, Artindex, Looms, Onlinegallery.ro, Diseara.ro, Modernism, Calendar evenimente, SensoTV
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
ale trecutului nostru românesc și creștinesc. Cu prilejul comemorării a trei sute de ani de la moartea sa martirică, a fiilor săi și a sfetnicului Ianache, se cuvine a aminti marile înfăptuiri pe plan cultural în vremea domniei lui, numită și epoca brâncovenească, înfăptuiri ce au contribuit la dezvoltarea limbii și spiritualității românești. A domnit aproape 26 de ani: de la 28 octombrie 1688 până la 24 martie 1714 când, în ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor, primea vestea că a fost mazilit, adică dat
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
veacuri faima ce o merită cu prisosință. În același timp, prin botezul sângelui sau al muceniciei, și-a câștigat veșnicia, intrând în panteonul sfinților români prin actul de canonizare din 20 iunie 1992. Direcțiile de dezvoltare a culturii din epoca brâncovenească sunt trei: construcția bisericească, ridicând și refăcând numeroase lăcașuri dumnezeiești pe întreg cuprinsul țării și în afara hotarelor ei; tiparul, Brâncoveanu fiind, după cum spunea Nicolae Iorga, „nu numai un dibaciu socotitor al vremurilor, un mare ctitor de mănăstiri și biserici”, ci
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Heissler a fost luat prizonier, Brâncoveanu a pornit fără preget la realizarea celui de-al doilea țel al vieții sale, începând construirea celui mai mare complex monastic din Țara Românească, mănăstirea Hurezi, considerată drept „cea mai desăvârșită realizare a artei brâncovenești”. De ce a ales voievodul pentru ctitoria sa principală zona de la poalele munților Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată de atâtea sălbăticiuni? Pentru că acesta era, încă de pe vremea
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Brâncoveanu alătura cele două însemne heraldice, corbul basarabesc și vulturul bicefal cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul și slăvitul neam al Cantacuzinilor, coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
rânduiesc siluetele Cantacuzinilor contemporani sau nu demult dispăruți, iar pe peretele de la nord și pe cel de la sud apar domnitorii Basarabi Matei, Neagoe, Laiotă, reprezentare ce „ne conduce de fapt către două zone distincte, dar mereu interferente, ale mentalului aulic brâncovenesc: moștenirea bizantină și aceea basarabească”, după cum arăta marele istoric de artă Răzvan Theodorescu. Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
istoric de artă Răzvan Theodorescu. Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va fi numită „stilul brâncovenesc”, ultimul capitol mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va fi numită „stilul brâncovenesc”, ultimul capitol mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru destinele spiritualității, cum a fost acela marcat de domnia de fast princiar a fiului lui Papa
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
de la Mănăstirea Hurezi, întocmai ca și cea a familiei Cantacuzino sau a Mavrocordaților, a constituit un focar de cultură în epoca medievală în Țara Românească, prin intermediul acesteia favorizându-se pătrunderea culturii universale în sfera civilizației noastre. Fenomenul cultural din epoca brâncovenească cunoaște însă și alt aspect, și anume răspândirea cărții tipărite în Țara Românească (București, Buzău, Snagov, Râmnic, Târgoviște) în întreg spațiul românesc, dar și în întreaga Europă. Meritul incontestabil al lui Brâncoveanu pe tărâm cultural a fost acela de a
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
cultural a fost acela de a fi oferit carte solicitată de cei interesați, exemplare tipărite de el fiind întâlnite la Atena, Paris, Ancara, Alexandria, Londra, precum și în cele patru Patriarhii istorice ale lumii creștine: Ierusalim, Constantinopol, Alexandria și Antiohia. Cartea brâncovenească a avut un mare rol în fixarea terminologiei limbii române, marea personalitate a voievodului urmărind activitatea de imprimare, în primul rând, a cărților în limba română, în interesul poporului. Valorile epocii brâncovenești au stat la baza energiilor naționale de după aceea
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
lumii creștine: Ierusalim, Constantinopol, Alexandria și Antiohia. Cartea brâncovenească a avut un mare rol în fixarea terminologiei limbii române, marea personalitate a voievodului urmărind activitatea de imprimare, în primul rând, a cărților în limba română, în interesul poporului. Valorile epocii brâncovenești au stat la baza energiilor naționale de după aceea, deoarece ele au dat neamului nostru tăria interioară de a suporta apăsarea grea străină din veacul al XVIII-lea. Politica lui Constantin Brânconveanu, sugerată și de vastul program de tipărituri și de
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
răbufnit încărcată de miasme blasfematoare intenția dărâmării bisericilor, organizată în program de stat? Și nu numai biserici, ci și o sinagogă, vile de patrimoniu, Institutul Medico-Legal, Operetă, Hala Unirii, Stadionul Republicii, Institutul de Educație Fizică, Arhivele Statutului, Arsenalul Armatei, Spitalul Brâncovenesc...” Cititorul retrăiește alături de autori mizeriile vieții cotidiene sub călcâiul ceaușist, inclusiv minciuna belșugului alimentar și vestimentar, cenzura și autocenzura, dedublarea gândirii chiar și la copii, totul scris cu o inteligență scăpărătoare și un umor de o excelentă calitate. În capitolul
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
zăpadă, plouă, Doamne, cu mirese, tot norocul să ne vadă, Penelopa pânza-și țese, așteptând a câta oară, ninge, Doamne, îngerii în covoare de alb pur, peste valea plângerii, ca-n rajahii din Jaipur, ascult sunete de flaut din trecut brâncovenesc, caut și nu știu ce caut, parc-aș fi cocon domnesc, joacă zaruri Dumnezeu peste suflețelul meu, adu-mi, doamne, ochii murgi coborâți ca demiurgi, făptura ei cea suavă cu țâțele de otravă, așa cu coapsele goale ca două mănuși de oale
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
oraș de 200 000 de suflete ar fi atât de grea încît să-i ocupe tot timpul. Din contra, în câteva minute s-a regulat tot ce privește comuna și d. primar are timpul a se ocupa cu afacerile epitropiei Brâncovenești, unde ia asemenea o mie de franci pe lună. Și, cu toate acestea, statul l-a pus deja deoparte ca nevolnic, căci ia și o pensie de câteva sute de franci pe lună. Dar nici primăria, nici Eforia nu consumă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum că se ivește pe orizont Banca Națională., c-o mulțime de posturi, cari se înțelege că se vor ocupa tot de patrioți, de vor pricepe sau nu afacerea. Dar, afară de cele atârnătoare de stat, mai e comună, județ, așezăminte brâncovenești etc. Câte patru, cinci posturi ocupă un singur patriot, și-apoi țara să nu meargă bine? Ba-i merg petecele de bine ce-i merge... Am putea ilustra tema aceasta cu sute de exemple și am putea cita toate formulele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se teme de cea mai mică răspundere, de cea mai mică penalitate. Toate acestea din penele unui ziar care acum cinci-șase ani acuza, evident fără urmă de probe, pe însuși șeful statului de-a-și fi apropriat avere de-a epitropiei brâncovenești, când cu cumpărarea Pietrii-Arse. Cităm aceasta pentru ca publicul să-și aducă aminte ce zicea același ziar, fără umbră de probe, în contra miniștrilor și a altor funcționari ai statului. Sânt felurite mijloace de-a spune neadevărul, zice "Romînul"; sânt felurite mijloace
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politică activă, proprie, disimulată, modestă, dar hotarâtă, abilă, consecventă”; el „își dădea seama că fără prietenia Munteniei nu se poate păstra Transilvania, că primejdia tătărească poate fi înlăturată numai prin bunăvoința domnilor Munteniei și Moldovei”. Veterani se referea la epoca brâncovenească, dar observațiile sale nu și-au pierdut cu totul valabilitatea după 1714, anul decapitării Brâncovenilor. În secolele care preced pe cel de al XVIII-lea, axa principală a ofensivei otomane viza centrul continentului, Principatele plasându-se periferic, în flanc, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]