263 matches
-
dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în rotunduri brâncușiene bolnave de metafizic și abstract spiritual. Dar și poezii ferme în simplitatea lor, poezii ce sintetizează atmosfera înaltă de ținută intelectuală, poezii ce-au transformat simțurile de interioritate conținătoare în semne poetice, de multe ori experimentale, proprii. Încarnând și descărnând
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
mult meritat, poetul îl apără cu toată ființa sa, ca pe un idol: „Voi fi nebănuit ca tunetul/ aruncat din senin peste case,/ ploaie voi fi și furtună/ cu cel ce rătăcește cuvântul/ în verdele ofilit al trădării.” (Un ou brâncușian). „În miezul meu cel mai sonor/ îmi adun inima,/ să o pun în cuvinte.” (Dincolo de limite), mai adaugă el. De o sobrietate remarcabilă, teluric până spre uimire, poetului Llelu Nicolae Vălăreanu-Sârbu nu i se poate atribui o temă preponderentă, el
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Traian Duță poartă în spirit particular o deschidere spre monumental, prin implicarea sinelui, prin capacitatea de a folosi energia modulată de intelect. „Să creezi ca un demiurg, să poruncești ca un rege, să muncești ca un sclav”, acest superb aforism brâncușian este o deviză a maestrului și nimic nu poate fi mai frumos decît porunca dată bronzului de a i se supune, decît încordarea arcului minții sau acel elan nestăvilit al brațelor de a stăpîni formele. Capabil de eforturi mari maestrul
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în creația să - cel al zborului vertical. Păsările brâncușiene evocă entuziasmul unui mariaj al pietrei sau al metalului cu focul, un incendiu ce, odată pornit, nu se mai poate stinge. Astfel, „infidelitatea“ artistului față de marmora, ca suport material al lucrării, este reală, așa cum observa Athena Ț. Spear. Dar ea
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
se înalță...“. „descătușarea de materie“ nu privea un conflict afirmat de artist între spirit și materie. Ci, măi curînd, o revalorizare a binomului spirit - materie. Pentru sculptor, materia sublimata devine spirit. Nu există mesaj mai emblematic în întreg cuprinsul operei brâncușiene, decît acela că spiritul uman se hrănește perpetuu de la izvorul nesecat de cunoaștere constituit de sursele oferite de materie. „Pasărea, afirmă sculptorul în românul lui Peter Neagoe, este simbolul zborului, iar zborul îl va scoate pe om din limitele înguste
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Acasa > Strofe > Valori > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului Bat clopotele-n dungă prin orașe, Turnurile se-nclină spre apus, Sub salba rugăciunilor golașe Sufletul rămâne-n piatră un’ l-ai pus. Masa
BRÂNCUŞIANĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354897_a_356226]
-
pe masă, De sete îți va fi de infinit, izvorul Să vină șipotind pân’ lângă casă. Și pe alei cu scaune rânduite Să-și treacă oamenii sărutul, Pe sub poartă, nimeni să nu uite Că nu împărătește el pământul. Referință Bibliografică: Brâncușiană / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 869, Anul III, 18 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BRÂNCUŞIANĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354897_a_356226]
-
nucleul ontic și spiritual, precum ...“Arca Noetică”!): “Poetul e artistul ce poartă-un coș cu pâine/ E peștișor -oracol, Arca noastră de mâine...”( cf. Timpul regăsirii Poetului). La rândul lui, nucleul/grăunte ontic trimite, în mod obligatoriu, la Oul/Mugure Brâncușian (Brâncuși echilibrează, în Piatră, ceea ce pătimește Eminescu, în Stih!) - deci, din nou și mereu, la Inițiere Cosmică (de dincolo de orice curente, în Grădina Arheilor!) - dar, foarte rebelă, Elisabeta Iosif vrea să compenseze/echilibreze (din nou, neîncetat!) hieratismul rece, prin “patima
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
tradiționale ce se regăsesc în arhitectură tradițională românească, revoluționând, astfel, stilul modern al artei plastice.Încheind expozeul cu o creație poetica proprie dedicată sculptorului. Al Florin Țene a adus completări la cele spuse de cei doi conferențiari, subliniind că opera brâncușiana are la bază o filozofie ce izvoraște și din aforismele pe care le-a scris de-alungul anilor, publicate și promovate de scriitorul Constantin Zărnescu, însoțite fiind și de texte semnate de acesta și Marin Sorescu în care descoperim o adevarată
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368946_a_370275]
-
semnate de acesta și Marin Sorescu în care descoperim o adevarată exegeza despre opera sculptorului Brâncuși. Al.Florin Țene a scos în evidență contribuția profesorului universitar Constantin Măruțoiu, din Cluj-Napoca, originar din județul Gorj, la conservarea și restaurarea cunoscutului ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu. S-a trecut la lansarea cărții semnate de Gheorghe Șoptirean, intitulată “Dorința împlinită “. Despre carte au vorbit: Antonia Bodea, Al.Florin Țene, Alexandru Groza, Titina Nica Țene și Vasile Sfârlea. Vorbitorii au subliniat realismul promovat în carte
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368946_a_370275]
-
și un muzeu de artă ce va putea fi vizitat, unde artiștii din țară vor fi invitați să doneze lucrări). Lucrările simpozionului propriu-zis au fost deschise de poetul și publicistul Nicolae Dragoș, care a exprimat idei interesante privind destinul operei brâncușiene, vorbind despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu, despre
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
primii care l-au înțeles pe Brâncuși, în ciuda unui mediu general ostil). Pofesorul Ștefan Stăiculescu, autor al unei cărți trilingve despre aforismele lui Brâncuși (având în lucru volumul „Bonaparte, Beethoven, Brâncuși”) și, în general, un împătimit și promotor al activităților brâncușiene a vorbit cu pasiune despre marele artist, pe care-l consideră situat între modestie și geniu. A rememorat momente unice și interesante din istoria ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
lucru volumul „Bonaparte, Beethoven, Brâncuși”) și, în general, un împătimit și promotor al activităților brâncușiene a vorbit cu pasiune despre marele artist, pe care-l consideră situat între modestie și geniu. A rememorat momente unice și interesante din istoria ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb pentru noi, românii, oriunde ne-am afla în lume”. Prof. univ. dr. Moise Bojincă a prezentat lucrarea „Enigma și pilda brâncușiană”, făcând referire la faptul că
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
și interesante din istoria ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu, lansând ideea că Brâncuși și capodopera sa reprezintă „un pașaport în alb pentru noi, românii, oriunde ne-am afla în lume”. Prof. univ. dr. Moise Bojincă a prezentat lucrarea „Enigma și pilda brâncușiană”, făcând referire la faptul că opera lui Brâncuși, care reprezintă o reformulare a limbajului plasticii universale, înseamnă atingerea, înțelegerea și exprimarea profunzimii și a esenței lumii. Prof. dr. Ion Mocioi a vorbit despre „Specificul național în arta lui Constantin Brâncuși
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
a găsit benefice pentru arta sa. Dr. Ion Popescu Brădiceni a prezentat lucrarea „Scriitorul Constantin Brâncuși”, prezentând versuri în stil dadaist ale artistului, ceea ce a venit, în chip fericit, în completarea lucrării anterioare despre influențele dadaiste (objets trouvés) asupra artei brâncușiene. Profesorul Dan Pupăză (care a recunoscut în sală o jumătate din foștii săi elevi) a prezentat articolul „O mândrie a neamului: Constantin Brâncuși”, al învățătorului Dumitru Pupăză, publicat în anul 1930. Tot domnia sa a vorbit despre un monument executat la
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Dumitru Pupăză, publicat în anul 1930. Tot domnia sa a vorbit despre un monument executat la Dobrița după un proiect al lui C. Brâncuși, despre eforturile sale de a reface drumul spre școală al lui Brâncuși și despre faptul că scaunele brâncușiene de pe Aleea scaunelor au fost aruncate într-o anumită perioadă în Jiu (ceea ce ar explica de altfel faptul că multe au muchiile ciobite). Dipl. ec. Petre Răcănel a vorbit despre „Brâncuși, fericit la el acasă”, accentuând ideea că Brâncuși s-
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
la Paris”, în interpretarea membrilor trupei Teatrului Nostrum (P. Răcănel, Dana Irina Gâju, Dan Gâju și Rodica Subțirelu). Prin jocul lor natural și prin scenografia reușită, actorii au reușit să transpună publicul în atmosfera interbelică și mai ales în ambianța brâncușiană, prin evocarea unor întâlniri memorabile între Brâncuși și Ștefan Georgescu-Gorjan, Arethia Tătărescu și Maria Tănase. Piesa aparține domnului Marin Voican Ghioroiu (de origine gorjenească), a cărei pasiune spre muzică i-a fost insuflată de chiar Maria Tănase, în anul 1956
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
cu sufletul trăind printre forme luminoase și vagi ce nu-s încă beznă orașul din tinerețe care se rupea în mahalale până prin munții fără de sfârșit s-a transformat într-o imagine vagă cu străzi tulburi și case vechi cu prispe brâncușiene timpul meu a semănat cu al lui Democrit din Abdera care și-a smuls ochii ca să poată gândi imaginile erau prea mincinoase și pline de penumbră totul atunci curgea parcă pe un povârniș și semăna cu eternitatea prietenii mei s-
REMEMBER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370342_a_371671]
-
ANIVERSAR „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” Autor: Nineta Bărbulescu Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Stimați conaționali, Dragi prieteni, Îmi face plăcere să vă invit luni, 2 Mai, la un eveniment cultural dedicat vieții tumultuoase și capodoperelor brâncușiene, pe care îl voi organiza împreună cu Universitatea de Tehnologie din Melbourne într-o frumoasă locație Design Hub din inima orașului. Vom celebra 140 de ani de la nașterea Patriarhului sculpturii moderne! Sunt încântată că pot aduce o bucurie românească care se
MELBOURNE, AUSTRALIA. EVENIMENT ANIVERSAR „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370461_a_371790]
-
minuțioasă (nu mai puțin de 23 de titluri sunt menționate în „Bibliografia - selectivă)” din final, în urma căreia eseistul și-a structurat demersul în opt capitole, anticipate de un „Argument - în fața minunii” unde își motivează gestul de a vorbi despre capodopera brâncușiană, acest simbol al „măreției simple, al statorniciei și al stării - popas în calea eternității”, în semn de „reverență față de Artist, față de estetic și etic, față de un creator unic”, convins că arta acestuia este un „bun” al tuturor, convingere care a
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
lucrările sale s-au bucurat de un succes deplin binemeritat. Un alt capitol (O campanie „cuminte” întru patrimoniul național) se ocupă de odiseea sculpturii create în anul 1907, eseistul trecând în revistă opiniile unor personalități literare și artistice despre operele brâncușiene, în general, și despre „Cumințenia Pământului”, în special, enumerând expozițiile la care a putut fi admirată, începând cu anul 1910, până în zilele noastre. Totodată se face și o prezentare „tehnică” a sculpturii și a materialului din care a fost realizată
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
a apropiat fecund de sensul real al Ființei”, printr-un amestec al elementului arhaic cu cel modern, în felul acesta „concepând o sinteză, o atitudine umană simplă, emoționantă”, iar capodopera sa devine „o sinteză” a tuturor ipostazelor feminine din creația brâncușiană, semnificând „apogeul celorlalte capodopere”, toate exprimând „pricepere, chibzuință, prudență, purtare de om așezat”, acestea constituindu-se în „virtuți atribuite pământului” („Cumințenia ...”- o sinteză) și, în același timp, o chintesență pură „a surselor arhetipale (folclorice, mitice, legende și primitivism), unde arta
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
Acasa > Strofe > Valori > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poarta serii închise în lumină ochiul Măiestrului Orgoliu somnul trezi muzele adormite de-un descântec al danaiadei păsările din văzduh întoarseră acasă fiul risipitor vrăjitoarea
BRÂNCUȘIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368196_a_369525]
-
în zbor și așezată pe-un scaun al nerostirii cu tâmpla în mână trimitea o scrisoare eternității cocoșii tocmai cântau a treia oară Miracol templuind infinitul coloanei Măiastra legăna nemișcat tăcerea în pântecul ei izvora dimineața Mă zidea Referință Bibliografică: Brâncușiană / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BRÂNCUȘIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368196_a_369525]
-
să proiecteze imagini halucinante și eu sunt torturat de amintiri care mă transportă mereu acolo, în acel genocid de neuitat. Doamne, ce timpuri blestemate ne-au fost date să trăim. CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI O metaforă tulburătoare croită-n piatră de geniul brâncușian Atât, nimic mi mult! Adevăr? Nici vorbă! De când s-a rupt din soare, Pământul nu a fost cuminte. Teatre de război, asasinate în serie, cutremure, inundații, imcendii, epidemii ucigătoare și iar conflicte sângeroase și iar bătălii pustiitoare, nicio clipă de
CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI (VERSURI) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370148_a_371477]