175 matches
-
mișcări la lacăt. Se trag zăvoarele. Era pe la cântatul cocoșilor. Eu tresar și îmi îndrept privirea către ușă. Ușa se deschide! În prag îmi apare un sfânt aureolat de contrastul luminii de pe sală și întunericul dinlăuntru. Fața lui palidă, fruntea brăzdată ușor și obrajii supți, zăbovind în prag pentru a se orienta, părea o icoană vie. Se apropie apoi de mine șimi ia o mână, iar cu cealaltă mă prinde de umăr: „Sunt preotul Nil Dorobanțu”, „Petru Baciu din Bacău”, răspund
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate, am avut oarecari necazuri cu baia, cu sobele, cu biblioteca (răsturnată), dar suntem mulțumiți că am rămas pe loc. Când am fost la Suceava, v-am pomenit de sculptorul Mircea Basarab, a cărui familie este din comuna Basarabi și care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
înduplece și totul aidoma unor vîrste vîrîte una-n alta cu indiferență cum un obiect într-un sertar. Viziunea Se dă de-a bușilea Viziunea abia născută asemenea copiilor se scaldă cu poftă-n Nimic (clăbucii jucăuși îți stropesc fața brăzdată stropi fierbinți ți se preling pe gît pe grumaz) apoi începe să cînte la muzicuță să ne caute să ne cheme cu duioșie maternă ca și cum noi am fi copiii. Viață S-a pierdut de mult s-a pierdut episodul-pilot al
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
km de Târgoviște, 15 km de Pucioasa și 26 km de Sinaia. Ea este punctul terminus al liniei de cale ferată Târgoviște-Pietroșița. Pietroșița este așezată într-o zonă muntoasă (650 m altitudine) cu împrejurimi de păduri de brad și fag brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
400 de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 m și o înălțime de 30 m. Acest arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa se compune
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă ca piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de lemn cu hramul Sf.Nicolae, este gravata în chirilica cu numele Runcan. Depresiunea este brăzdata de apele Râului Bistricioara și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor minerale se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al Râului Bistricioara formând un areal relativ restrâns, pe malul stâng găsindu-se în general izvoare de apă dulce
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
drum, care duce la Șindrilita în DN2, este neasfaltată, legătura cu acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm și late de 4-8 mm, de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate. Planta crește până la 2-5 m, are scoarța brun-închis care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
cu microorganismele din ocean. Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă. Sunt balene netede; acestea cuprind următoarele specii: Sunt balene pigmeu și cuprind o singură specie: Sunt balene cenușii, cu specia: Sunt balene brăzdate, cu următoarele specii: Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie cunoscută: Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite fanoane, care le permit să se hrănească cu plancton. Acestea se
Balenă () [Corola-website/Science/302252_a_303581]
-
e divizat în patru mari regiuni geografice: Anzii (compus din trei lanțuri muntoase: Cordiliera de vest, Cordiliera Centrală și Cordiliera de Est); Partea orientala a țării este caracterizată de terenuri joase și câmpii plane. Această parte e foarte împădurita și brăzdata de multe râuri că Putumayo, Yapura, Meta, Guaviare, care se revarsă fie în Orinoco, fie în Amazon. Deasupra peisajului tropical tronează vulcani cu piscuri veșnic acoperite de zăpadă, care depășesc chiar și 5.000 de metri. Cel mai înalt vârf
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
Câmpia Tisei),în plină câmpie joasă a Crișurilor,în unitatea de Câmpie a Cermeiului.Ea este încadrată natural între Crișul Negru în partea nordică și Crișul Alb în partea sudică,prin Valea Teuzului afluent principal al Crișului Negru și este brăzdata de pârâul Sartiș,acum în parte canalizat,si canalul Binișel,fost și el parau. Matematic,după coordonatele geografice sau matematice comună Șepreuș este așezată între: - paralele de 46 grade,35 de minute și 46 de grade,40 de minute latitudine
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
arestări. În 1760, într-o proclamație a împărătesei Maria-Theresia se poruncește ca bisericile ortodoxe să treacă înapoi la preoții uniți. Pictura s-a conservat doar la nivelul bolții naosului și pe bolta absidei. În rest, scândura se arată golașă sau brăzdată de dâre negre, semn că apa prelinsă pe boltă a ras orice urmă de culoare. Puținele porțiuni de pictură aflată în stare bună dezvăluie ceea ce pare să fie cel mai vechi, dar și cel mai interesant ansamblu iconografic din bisericile
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
Balena cu cocoașă ("Megaptera novaeangliae") este un mamifer marin din familia Balaenopteridae (balenelor brăzdate), fiind unicul reprezentant actual al genului "Megaptera" (balene cu cocoașă). Denumirea acestei specii provine fie de la înotătoarea dorsală care amintește de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a-și încovoia puternic spatele în timpul înotului. În lucrările științifice, balena cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
antarctice și australiene aveau dimensiuni reduse față de masculii din aceleași regiuni). Cele mai impunătoare balene cu cocoașă ating lungimea de 17-18 m, dar sunt rar întâlnite. Greutatea medie este de 30 t, iar cea maximă — 48 t. Dintre toate balenele brăzdate, cele cu cocoașă dispun de cel mai gros strat de grăsime raportat la dimensiunile corpului, care e totuși mai subțire decât la balena albastră. În afară de mărime, singura deosebire dintre masculi și femele este forma zonei uro-genitale: femelele au o proeminență
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
3,2-3,5 ori mai scurt decât întregul corp. Buza inferioară, masivă, iese în față cu 10-30 cm. Abdomenul este coborât. „Brazdele” longitudinale de pe gât și abdomen sunt mari (de 2-3 ori mai late și mai adânci decât la balena brăzdată comună), dar puține la număr: de obicei între 14 și 22. Jetul de apă expulzat în expirație este difuz, uneori luând forma literei „V”, și atinge înălțimea de 3 m. Înotătoarele pectorale (sau laterale) sunt foarte lungi (28,3-34,1
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
la toate balenele. Coloritul balenelor cu cocoașă variază de la un individ la altul, ceea ce facilitează identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea a abdomenului. Albinoșii acestei specii sunt rar întâlniți. Pe partea superioară a capului, între marginea buzei și nas trec 3-5 rânduri de concrescențe de piele de formă brăzdată, asemănătoare negilor. Rândul din mijloc numără 5-8 concrescențe, iar cele laterale — între 5 și 15. Alte balene brăzdate au în acest loc o cocoașă. Partea inferioară a capului găzduiește 20-30 concrescențe similare. Buza inferioară are formă neregulată și diametrul de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
sunt rar întâlniți. Pe partea superioară a capului, între marginea buzei și nas trec 3-5 rânduri de concrescențe de piele de formă brăzdată, asemănătoare negilor. Rândul din mijloc numără 5-8 concrescențe, iar cele laterale — între 5 și 15. Alte balene brăzdate au în acest loc o cocoașă. Partea inferioară a capului găzduiește 20-30 concrescențe similare. Buza inferioară are formă neregulată și diametrul de până la 30 cm. Concrescențele reprezintă niște foliculi din care crește câte un fir de păr. Întrucât fiecare individ
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în spirală, cu abdomenele lipite. Gestația durează în jur de 11 luni. Embrionul se dezvoltă foarte repede, crescând cu 17-35 cm pe lună. După viteza de dezvoltare a embrionului, balena cu cocoașă se află doar în urma balenei albastre și celei brăzdate comune. Deși în placenta femelei se pot dezvolta doi pui, balena cu cocoașă naște numai unul. Luna cea mai productivă din punct de vedere al nașterilor este februarie la populațiile nordice și august la cele sudice. Nou-născuții au o lungime
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
8-12 ani. Femelele nasc o dată la doi-trei ani, dar pot naște și anual sau o dată la patru-cinci ani. Întrucât la femele perioada de lactație poate coincide parțial cu cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în care au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
negre. Masculul are spatele cenușiu închis, cu excepția unei zone mici de culoare albicioasă pe ceafă și deasupra ochilor. Gâtul albicios este acoperit cu dungi longitudinale brune subțiri. Partea inferioară este albă cu dungi brun-roșcate transversale. În zbor, coada lunga este brăzdată de benzi transversale rare cenușii și brune închise, cu o bandă terminală mai lată. Femela are spatele cafeniu, iar partea inferioară este albă cu dungi transversale cafenii. Cuibul este plat, construit cu precădere de femele din crengi uscate intercalate și
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatră Talaborului (1.242 m). Suprafață ariei protejate (ce include și rezervatia naturală Lacul Dracului) este brăzdata de o rețea hidrografica bogată în cursuri de apă; astfel: partea vestică este străbătuta de afluenții râului Târnava Mare (Chiuveș, Șicasău, Desag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare, Mădărașul Mic). Arealul „Harghita
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
trasat anumite cîmpuri de forță în muzica românească: Concert pentru oboi, fagot și orchestră de coarde, Concertino per la Musica Nova, Monosonata I și II, Impresii pentru ansamblu de cameră, Simfonia a II-a, From Darkness to the Light, cîmpuri brăzdate fie de ifose post-seriale, fie de năravuri impresioniste, și însămînțate cu un fertil cult al detaliului. Un cult deprins încă din perioada acumulărilor păstorite de figuri proeminente ale învățămîntului muzical românesc: Paul Constantinescu, Theodor Rogalksi, George Breazul, Marțian Negrea, Leon
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]