1,285 matches
-
medievale pornite în căutarea paradisului hic et nunc revelează, încă o dată, opțiunile lui fundamental și temperamental romantice, de astă dată într-o tratare savantă și erudită de reală complexitate și performanță. Deși în volumele menționate scrie direct în franceză, Corin Braga parcurge, totuși, o bibliografie masiv alimentată de surse edite și inedite de factură anglo-saxonă și spaniolă. Ocupat să observe localizările orientale ale raiurilor pă-mân-tene în primul volum al cercetării sale, autorul așează în centrul volumului secund al periplului său Irlanda
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
în centrul universului, abordare conformă sugestiilor pitagoreice. Mitul lumii plate, ptolemeice, care ar fi dominat imaginarul medieval se dovedește astfel o găselniță a modernității fără acoperire în realitate (cu două, notabile, excepții: Lactanțiu și Cosma Indicopleusteus). Observând asemenea chestiuni, Corin Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a medievalității, dovedind că o ucenicie în atelierele geografilor, călătorilor și cartografilor lumii "vechi" este recompensată prin foloase indubitabile. Fascinantă rămâne bucuria abia disimulată a autorului de a străbate spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
foloase indubitabile. Fascinantă rămâne bucuria abia disimulată a autorului de a străbate spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii și ale unor depozite arhivistice și de biblioteci cu sentimentul întâlnirii cu terra incognita. Într-adevăr, istoriile pe care le aduce Corin Braga la suprafață sunt nebănuite, uluitoare, iar maniera în care le știe țese într-o tramă proprie dezvăluie și aici, unde te-ai aștepta mai puțin, pe prozatorul care s-a afirmat prin romanele onirice ale unui început de ciclu și
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
putea fi revendicat și de imagologie, și de medievistică, și de istoria religiilor, a geografiei și cartografiei, de antropologia culturală. Este limpede că, plasându-se prin cartea sa într-un unghi în care se întâlnesc ori suprapun atâtea tendințe, Corin Braga realizează o performanță din familia celor frecventate de Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu ș.a., oferind - celor ce se simt chemați de o asemenea reflecție - motive pentru a proiecta o nouă taxonomie științifică. Mai mult decât neîndoielnica reușită a cărții pro-priu-zise
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
oferind - celor ce se simt chemați de o asemenea reflecție - motive pentru a proiecta o nouă taxonomie științifică. Mai mult decât neîndoielnica reușită a cărții pro-priu-zise (deși nu în pofida, ci tocmai în virtutea sa), mă interesează acest culoar metaștiințific pe care Braga îl parcurge, îndreptățind știința socio-umană din România începutului de mileniu la speranța în relansarea unei dezbateri care, deocamdată, s-a dovedit mai de succes în câmpul științelor naturale și a celor tari, unde alegrețea descoperirilor a impulsionat apariția și dezvoltarea
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
dezvoltarea incredibil de accentuată a unor ramuri ce pot încă părea exotice, dar care nu mai sunt nicidecum la început de drum (genetica, robotica, informatica, nanorobotica, clonarea etc.). Pornit în căutarea Raiului geografic localizabil, s-ar putea ca universitarul Corin Braga să fi descoperit culoarul spre o nouă spirală a cunoașterii, într-o linie care trece obligatoriu prin gândirea lui Thomas S. Kuhn și Feyerabend. Este, poate, în mod neașteptat, și aceasta o potecă ce duce în Avalonul occidental. Sigur este
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
o nouă spirală a cunoașterii, într-o linie care trece obligatoriu prin gândirea lui Thomas S. Kuhn și Feyerabend. Este, poate, în mod neașteptat, și aceasta o potecă ce duce în Avalonul occidental. Sigur este doar că, pornit într-acolo, Braga invită cu el în această călătorie pe toți cei care vor și pot să îl urmeze. Dacă de aici se va ivi cumva și o nouă teorie asupra științei ori a cunoașterii este altceva. Publicarea de același autor la Polirom
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
Vițel la poarta nouă,/ nu-ți pot răspunde, dragă:/ mă-ncurcă ce și cine/ opuse-n cele două/ propozițiuni vecine;/ altminteri e ca-n bancu':/ de nu te-ar chema Iancu,/ ce ți-ar plăcea mai bine,/ lapte bătut ori bragă?!". Așadar, cine e Caragiale? El însuși, firește.
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
până acum, ca ele să o capete... Adevărul, din punctul meu de vedere, este altul. Această corespondență, neîndoielnic importantă ca document, cade sub nivelul operei lui Dimov, pe care nici nu reușește s-o explice mulțumitor, în pofida eforturilor lui Corin Braga (îngrijitorul ediției) de a demonstra contrariul. Criticul clujean, autor și al unei bune antologii intitulate Momentul oniric (1997), realizează o ediție aproape impecabilă, o biobibliografie bine documentată și un amplu studiu introductiv, blindat cu armătură conceptuală din câmpul psihanalizei. El
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
prima descindere, în lumea lusitană e preeminența arhitecturii. Îmi pare că, dintre toate artele, aceasta deține aici supremația - iradiind din metropola Lisabona (acum vreo jumătate de mileniu, capitală a lumii!) nu doar către Porto, Guimarăes, Coimbra, Tomar, Sintra, Évora, Santarém, Braga, Viseu, Aveiro, Viana do Castelo, Bragança, Lamego, Silves, Faro, Portimăo, Tavira, Lagos ... dar și "peste mări niciodată înainte navigate", cum zice poetul autohton. Splendoarea Lisabonei are caracteristici de palimpsest. Înainte de a "exporta" către alte continente știința locuirii frumoase și civilizate
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
Șaizeciști sau șapteziciști activi încă la catedră (cu una sau două excepții) sunt: Mircea Muthu, Ion Pop, Cornel Robu, Ion Vartic și Vasile Voia. Optzeciști și nouăzeciști, implicați profund și polemic în actualitatea literară, sunt: Ștefan Borbély, Ioana Bot, Corin Braga, Sanda Cordoș, Laura Pavel, Gheorghe Perian, Horea Poenar, Călin Teutișan, Mihaela Ursa - și mai ales pe umerii lor va cădea povara schimbărilor necesare în viitorul apropiat. Cei mai tineri sunt mai puțin cunoscuți și nici nu au debutat încă, după
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
păstra în viață, prin circulația lor de la o minte la alta. Un asemenea conclav menit excelenței culturale s-a înființat la Cluj în toamna anului 2002. Numele lui este "Phantasma - Centrul de Cercetare a Imaginarului". Directorul lui este profesorul Corin Braga, iar lista membrilor, în ordine alfabetică este: Diana Adamek, Ștefan Borbély, Carmen Bujdei, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Anca Hațiegan, Marius Jucan, Marius Lazăr, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Ovidiu Pecican, Horea Poenar, Doru Pop, Mihaela Ursa, precum și doctoranzii Vlad Roman, Nicolae
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri (c) RODICA BRAGA ( c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Rodica BRAGA ( n. 28 iunie 1938, Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri (c) RODICA BRAGA ( c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Rodica BRAGA ( n. 28 iunie 1938, Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca în anul 1960. A lucrat ca profesoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri (c) RODICA BRAGA ( c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Rodica BRAGA ( n. 28 iunie 1938, Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca în anul 1960. A lucrat ca profesoară de limba și literatura română și bibliograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri (c) RODICA BRAGA ( c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA RODICA BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Rodica BRAGA ( n. 28 iunie 1938, Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca în anul 1960. A lucrat ca profesoară de limba și literatura română și bibliograf, la Baia-Mare, iar din 1970, când s-a stabilit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
supraomul" (Übermensch), făptură care acceptă jocul energiilor date, atingînd o existență plenară, acordînd conștiința la condiția sa vitală, ca o transcendere a umanului prin încordarea "voinței de putere" (Wille zur Macht). Herald al "supraomului", Nietzsche e, cum se exprimă dl Braga, "un inițiat care inițiază". Un asemenea suprem inițiat "poate Ťsă promită, să anticipeze în planul lui viitorul, să-l sacrifice pentru planul săuť, el este cel care sădește Ťcredința că omul, de fapt, n-are valoare, n-are sens decît
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
subl. aut., - n.n.), trebuie să fie piatrăť". Tonalități care, să recunoaștem, nu sînt scutite de o alunecare în grandilocvență, trădînd, după cum era de părere Cioran, o fibră naivă a gurului ce l-a precedat... La un moment dat, dl Mircea Braga găsește cu cale a polemiza cu un pasaj din Amurgul filosofilor, cartea lui Giovanni Papini, care conține rezerve față de Nietzsche: "Volubilitatea sa (semn de ușoară oboseală), care l-a făcut să prefere forma fragmentului și a aforismului; incapacitatea de a
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
Papini primește de asemenea o replică: "Nietzsche a trăit cu obsesia a trei-patru idei pe care le-a repetat, demonstrat, amplificat, ilustrat și imprimat, fără a reuși vreodată să le schimbe sau să le îmbogățească". Ce filosof, se întreabă dl. Braga, n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe mai puține idei? Ce filosof n-a dorit a-și demonstra cît mai apăsat registrul ideatic și n-a căutat a și-l îmbogăți prin reluare? Concluzia ni se pare
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
în perspectiva unei consubstanțieri între cele două domenii fundamentale ale creației a căror separare nu e mai puțin dificilă decît înțelegerea lor în sensul unor conexiuni... Sub semnul unor asemenea generalități dorim a înfățișa o carte a d-lui Mircea Braga, închinată lui Nietzsche, care-și propune a insista "în principal asupra elementelor de filosofia culturii", așa cum apar în opera în cauză. O intenție de căpetenie a gînditorului german a fost cea de-a denunța teza filosofiei platonice, dar și a
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
atari adevăruri prezumate a fi eterne sînt produsul unor conștiințe lașe, al unor organisme degenerate, incapabile a suporta confruntarea cu pulsiunile reale ale vieții, scopul suprem al filosofiei ar fi restaurarea ființei, a naturii reale a omului: "aici, precizează dl Braga, se cuvin căutate instinctele și înclinațiile naturale ale omului, cele de care nu se poate face abstracție, aflate în afara criteriului moral, spre deosebire de instinctele gregare, de Ťinstinctul de turmăť, de obișnuințele de durată, de rutină, facil și comoditate". Avem a face
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
cert, sarcasme adăugate. Versiu-nea inițială, în varianta tipărită, a mizat pe performanța criptării sau ermetizării unei atitudini anticomuniste. Autorul însuși recunoaște ulterior că a lucrat înainte de 1986 cu "efectele deviatoare ale codificării", care sunt "încețoșarea, excesul stilistic și opacitatea". Corin Braga numea această tehnică, foarte răspândită în epocă, "ritualizarea estetică a evaziunii". Situarea e valabilă pentru romanele anterioare ale lui Norman Manea, de la Captivi (1970) sau Atrium (1974) la Cartea fiului (1976) și Zilele și jocul (1977). Scriitura din Plicul negru
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă,/ Tave cu fripturi, banane în ciorchini, măslini și bragă,/ Grele cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n hăinuri scumpe, șade mahăr lângă mahăr,/ Însă toți sunt ca de abur, încât poți vedea prin ei/ Largi spătarele la scaun, înflorate-n lemn de tei./ Toți se râd
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Portugalia) 2-2 (în tur 1-4) Au marcat: Dzsudzsak '17, Lens '25 / Luisao '45+3, Cardozo '63 (penalti) Twente Enschede (Olanda) - (+) Villarreal (Spania) 1-3 (în tur 1-5) A marcat: Bajrami '32 / Rossi '60 (penalti), Marco Ruben '84 (penalti), Căni '90 (+) Sporting Braga (Portugalia) - Dinamo Kiev (Ucraina) 0-0 (în tur 1-1). Echipele precedate de semnul (+) s-au calificat în semifinalele Ligii Europa, care vor avea loc la 28 aprilie (turul) și 5 mai (returul).
Rezultate din sferturile de finală ale Ligii Europa () [Corola-journal/Journalistic/77083_a_78408]
-
manșă a sferturilor de finală. Spartak Moscova (Rusia) - FC Porto (Portugalia), ora 20.00, în tur 1-5 PSV Eindhoven (Olanda) - Benfica Lisabona (Portugalia), ora 22.05, în tur 1-4 Twente (Olanda) - Villarreal (Spania), ora 22.05, în tur 1-5 Sporting Braga (Portugalia) - Dinamo Kiev (Ucraina), ora 22.05, în tur 1-1 Partidele Spartak - Porto și PSV - Benfica vor fi transmise în direct de Sport.ro.
Liga Europa îşi desemnează azi semifinaliste () [Corola-journal/Journalistic/77090_a_78415]