7,601 matches
-
Group, fie că a fost vorba de clienți externi. Această triplă performanță, în luna Jocurilor Olimpice, poziționează Seed pe un binemeritat loc fruntaș în piață”, a comentat Sandra Stoicescu mulțumind pentru ”declinarea identității corporate a grupului și pentru excepționalul vizual al broșurii anuale”. Agenția de branding Seed Consultants, singura din România care are un parteneriat cu o companie internațională de consultanță de brand și design, Landor Associates, și prezentă în întreaga lume cu peste 20 de birouri locale, numără printre clienții săi
Seed Consultants, trei distincții la American Design Awards () [Corola-journal/Journalistic/21543_a_22868]
-
sprijinul ipotezelor sale, documente de epocă și interviuri cu foști jandarmi și ceferiști, încît totul apare credibil și dovedit. Firește că se citează și din interviul acordat de Horia Sima, în 1961, la Madrid, lui Ștefănescu-Govora despre asasinate, devenit apoi broșura Cazul Iorga-Madgearu. N-am citit acea broșură. În schimb, am citit cele două volume din 1982 ale lui Horia Sima intitulate Era libertății care, în cazul care ne interesează, reia fragmente din broșura din 1961. Aici Sima, continuînd să-l
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
interviuri cu foști jandarmi și ceferiști, încît totul apare credibil și dovedit. Firește că se citează și din interviul acordat de Horia Sima, în 1961, la Madrid, lui Ștefănescu-Govora despre asasinate, devenit apoi broșura Cazul Iorga-Madgearu. N-am citit acea broșură. În schimb, am citit cele două volume din 1982 ale lui Horia Sima intitulate Era libertății care, în cazul care ne interesează, reia fragmente din broșura din 1961. Aici Sima, continuînd să-l considere pe Traian Boeru asasin, declară că
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
Madrid, lui Ștefănescu-Govora despre asasinate, devenit apoi broșura Cazul Iorga-Madgearu. N-am citit acea broșură. În schimb, am citit cele două volume din 1982 ale lui Horia Sima intitulate Era libertății care, în cazul care ne interesează, reia fragmente din broșura din 1961. Aici Sima, continuînd să-l considere pe Traian Boeru asasin, declară că, în seara zilei de 28 noiembrie 1940, a avut o convorbire cu el. "Nu numai că nu regreta faptul dar îl și exalta ca o valoare
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
prea a publicat, măcar lunar, o pagină despre "copiii străzii"). Informația pentru eventualii specialiști este infimă, la noi limitată (zăgăzuită?): la "Biblioteca Națională" (fostă "de Stat") sunt doar menționate trei cărți (una, cea de Duc și Milhès), mai sunt câteva broșuri (una, deosebit de "elegantă"), o lucrare a UNICEF-ului, 2-3 publicații străine. Aș fi putut crede, după asemenea penurie sau, parcă, absență a preocupării, că nu există nicăieri cărți relative la aceste ființe. Dar cu prilejul unui congres, în Franța, la
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
60 de ani, pînă la sfîrșitul zilelor sale, străbate o perioadă materială grea nevoit fiind a lucra în calitate de corector la diverse tipografii și chiar a-și vinde biblioteca. Marea pasiune a lui C. Beldie a reprezentat-o publicistica. Tipărește două broșuri scrise într-un stil flamboaiant, Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc ambele din 1918, prevestitoare ale existențialismului nostru interbelic, în care se pronunță în astfel de accente antiintelectualiste: "Lucrarea se înfățișează ca un efect al crizei intelectuale și morale pe
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
din volumul zguduitor Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (Editura Humanitas, București, 1993), autoarele Carmen Huluță și Irina Nicolau - ale căror nume le culeg dintr-o notă de la pagina 4! - își intitulează metaforic Boul roșu broșura. În ea găsim amestecate mărturiile unor țărani - 19 la număr - despre epoca următoare celei evocate în documentarul României literare, epocă denumită încă neutru-eufemistic de istorici "a colectivizării". Aria teribilelor amintiri acoperă temporal ceva mai mult decît deceniul 1950-1960 și geografic
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la vremea lor - toate au fost citite cu atenție de Z. Ornea și analizate critic, înrâurirea tuturor a fost identificată în creația literară
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
nimeni nu-l poate feri de cleptomania veleitarilor. Peste ocean, aproape oricine e angajat pe o durată oarecare în actul fizic al scrisului se poate recomanda drept scriitor. Marile concernuri industriale angajează "scriitori" care compun o varietate de texte, de la broșuri cu instrucțiuni de folosire a unui aparat pînă la corespondența oficială a directorului. La mare căutare, pentru îndemănarea lor foarte practică într-ale condeiului, acești sofiști ai zilelor noastre, așa-numiții technical writers (nu găsesc un echivalent românesc) reprezintă produsul
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
duh. Era forma lui de a se ruga. A murit, la 58 de ani, în 1870, răpus de un tifos, regretat de mulți. Dacă e adevărat că prima sa cărticică poartă anul 1858 și autorul scotea anual cîte o nouă broșură, ar reieși că a publicat 12-13 titluri. De fapt, toate purtau același titlu: Practica și apropourile lui Cilibi Moise și nici măcar nu erau numerotate. De adăugat că fiecare dintre ele purtau, în chip de preț, mențiunea atrăgătoare: "Prețul acestei cărți
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
De-ți cumperi vreo haină, caută să fie nici lungă, nici scurtă, nici groasă, nici subțire, nici scumpă, nici ieftină, ci după puterea ta". La secțiunea "Urările lui Cilibi Moise" dăm de următoarea: "Domnilor, toți anii v-am cerut în broșurile mele iertare, dacă am scris și ceva minciuni întrînsele. Estimp nu vă cer, căci am scris drept. Mă veți întreba de ce? Eu vă voi răspunde din cauza că ziua și noaptea visez drepturile confraților mei izraeliți-români". Și: "Domnilor, să mă iertați
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Și: "Domnilor, să mă iertați dacă v-am spus și ceva minciuni, căci Moise proorocul în cărțile sale a scris numai adevăruri și nu sunt citite de toți, crez însă că ale mele nefiind toate adevărate le veți citi toți". Broșura din 1864, descoperită de noul editor, conține mai ales cugetări și pilde aflate în cele din alți ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, utilitatea secționării tematice a materiei operată de primul editor al lui Cilibi Moise. Una inedită și cu haz
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
nici un nume. Primele două numere ale Revistei contimporane îi oferă lui Maiorescu o mare cantitate de exemple pentru a caracteriza stilul "redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de patologie literară, apărut în Convorbiri literare și retipărit în broșură, în același an 1873. În numele celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung articol intitulat "Convorbirile literare" și "Revista contimporană". Autorul îi reproșează lui Maiorescu că a avut cutezanța să
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Barbu Cioculescu În biblioteca părintească, în mare parte alcătuită din cărți franțuzești, se sufoca, strânsă în raft între tomuri voluminoase, o broșură care, adolescent fiind, îmi astrăsese atenția prin titlul ei redundant: Ni paix, ni sécurité en Europe avec la Russie telle qu'elle est, scrisă de contele Walewski, fiul lui Napoleon Bonaparte - din cea mai mediatizată aventură amoroasă a acestuia - și
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
drept corolar exacerbarea mîndriei autohtonismului - acoperă așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS, Pisa, 1999). În
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
sejur trienal în Banat. În realitate, el doar a numit personalități și evenimente despre care acesta din urmă ne lăsase o solidă documentație, în sute de pagini, publicate simultan, în 1780, în germană și italiană, la Viena și Veneția. Poate broșura lui Cosma ar fi fost mai cu miez și mai sobră, dacă ar fi luat aminte la textul înaintașului italian. Referindu-se la zona Banatului, în primul paragraf al Scrisorii I (tratatul științific are, prin incipitul și finalul capitolelor, o
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
bine de jumătate din titlurile și autorii pe care i-am găsit strîng praf pe rafturile unei biblioteci universitare americane încă din anii '60 și '70. Ceea ce înseamnă, inevitabil, că această jumătate reprezintă documente de partid, texte de propagandă, obscure broșuri menite să popularizeze imaginea unei prospere Românii socialiste. Hotărît, cultura română nu e bine reprezentată în străinătate. Să nu ne mire, prin urmare, grav distorsionatele imagini, uneori strident unilaterale, pe care le produc occidentalii înșiși. Fundația Culturală Română, care după
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
Axente, care, prima dată, de cînd îl știa, i se adresa în acel mod lui, tocmai lui, gata să-l facă de rușine. Rămăsese perplex în fața avalanșei de cuvinte absolut noi pentru el, care era totuși un dialectician, deși de broșuri. ...Era - dacă mai trebuia, - încă o dovadă că această vizuină cu derbedei, nu știu cum dracu' dar încă mai rezista ca o fortăreață a burgheziei pe cale de a pieri din istorie... Atunci își adusese aminte de ce-i spusese o dată Brummer, la el
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
siguranță, au ce să ciugulească, nu-i mănîncă oamenii, că am auzit că unii îi prind cu lațul și fac din ei ciulama, și A. se strîmbase de oroare. Reieșea, după teoriile lui de marxist lacom de cultură și de broșuri științifice materialiste că libertatea nici în regnul animal nu era bună oricînd, ca și la oameni. Că mai întîi trebuia stabilit un cadru prielnic, ca societatea comunistă, iar apoi, după ce oamenii s-ar fi învățat cu noua necesitate înțeleasă, ar
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
ne aduce România Mare, după ce în noiembrie și decembrie 1918 Bucovina și Ardealul se alătură, teritorial, României (Basarabia încă în martie 1918). A triumfat, finalmente, gîndul național al "vinovatului" Ion I.C. Brătianu care a visat România Mare și a dobîndit-o. Broșura generalului Averescu e un episod dramatic dar și demagogic politicianist dinaintea țelului final tiumfător. Iar contestările marelui bărbat de stat Ionel Brătianu din prefața la această nouă ediție a broșurii generalului Averescu semnată de dl Florin Constantiniu nu mă miră
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
I.C. Brătianu care a visat România Mare și a dobîndit-o. Broșura generalului Averescu e un episod dramatic dar și demagogic politicianist dinaintea țelului final tiumfător. Iar contestările marelui bărbat de stat Ionel Brătianu din prefața la această nouă ediție a broșurii generalului Averescu semnată de dl Florin Constantiniu nu mă miră. Îi știu opinia chiar înainte de cartea sa, foarte bună altminteri (O istorie sinceră a poporului român, 1997). Dl Florin Constantiniu îi neagă constant meritele de atunci ale lui Ion I.C.
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
misiunea de editor, deși i-aș reproșa că îi editează de-a valma și fără alegere pe Goga, Aurel C. Popovici, C. Rădulescu-Motru, Ralea, Al. Claudian și alții care nu se aseamănă deloc. Dar e bine că a fost reeditată broșura din 1918 a generalului Al. Averescu. Să observ că editorul a greșit, apoi, cînd a trecut, pe copertă, numele autorului, drept mareșalul Averescu. În 1918, cînd i-a apărut broșura, era general. Și așa a semnat-o. Mareșal a devenit
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
se aseamănă deloc. Dar e bine că a fost reeditată broșura din 1918 a generalului Al. Averescu. Să observ că editorul a greșit, apoi, cînd a trecut, pe copertă, numele autorului, drept mareșalul Averescu. În 1918, cînd i-a apărut broșura, era general. Și așa a semnat-o. Mareșal a devenit în anii treizeci (împreună cu generalul Const. Prezan) sub domnia regelui Carol al II-lea. Mareșalul Alexandru Averescu, Răspunderile. Cuvînt înainte de Florin Constantiniu. Îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirneț
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. În timpul îndelungatei sale șederi la Paris, în afara contactului inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens, prețuit profund și sincer, Camil Ressu ia contact în
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
de acută chestiune nu poate fi soluționată în spațiul unei cronici. Dar întrebări e firesc să punem și să le formulăm, indiferent de destinul răspunsurilor. În sfera preocupărilor privitoare la identificarea unei formule specifice a sufletului românesc se încadrează și broșura lui Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc din 1944, apărută, acum, la Editura Humanitas în a doua ediție. Mărturisesc a nu o fi citit pînă astăzi, și, de fapt, asupra ei mi-au atras atenția două eseuri ale d-lui
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]