159 matches
-
interacțiile polimer-solvent și flexibilitatea lanțului macromolecular. Mărimea micelelor de asociație este determinată de lungimea moleculelor amfifile componente. Fenomenele cinetico-moleculare utilizate în caracterizarea sistemelor disperse și a soluțiilor de polimer sunt: difuzia, sedimentarea în câmp gravitațional și centrifugal, echilibrul sedimentare-difuzie, mișcarea browniană și fenomenele de curgere. Acestor fenomene le poate fi adăugată difuzia prin membrane semipermeabile cu aplicabilitate practică atât în purificarea cât și în caracterizarea mărimii unității cinetice. Sub acțiunea gradientului de potențial chimic sau a forțelor exterioare, sistemul nu este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a materiei în condiții de echilibru, este dictată de al doilea principiu al termodinamicii, deoarece entropia este maximă când moleculele sunt dispuse „haotic” în întreg spațiul disponibil. Din punct de vedere microscopic procesului de difuzie îi corespunde așa numita mișcare browniană. Cauza difuziei ca și mișcării browniwene este agitația termică dezordonată a moleculelor mediului de dispersie, mișcarea browniană însăși reprezintă agitația haotică a particulelor coloidale. Pentru simplitate vom asimila procesul de difuzie, cu un flux orientat de particule libere caracterizate prin
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
teatru, de pictură și de cinema. Redactarea acestui eseu este ultima etapă în efortul de decantare și de articulare a componentelor unui spectacol al umanului pe care l-am văzut, încetul cu încetul, conturîndu-se sub ochii mei. După o mișcare browniană dureroasă episod frecvent într-o muncă de cercetare am ajuns pe cale de a construi o teorie a umanului, fără să fi avut nici proiectul, nici ambiția inițială. Așa cum respiră (proces reflex, inconștient), oamenii își creează și-și transmit unii altora
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
exterior de electroni ce se deplasează cu o viteză uluitoare. De fapt atomii se mișcă, similar cu unele alice ce se găsesc pe o tobă în momentul în care se bate toba. Toți atomii se mișcă în toate direcțiile. Mișcare Browniană -Identificarea atomilor prin raza lor atomică este destul de dificilă, dacă nu chear imposibilă, fiind mai mulți atomi cu aceeași rază. Raza atomilor se modifică și în cazul unor legături chimice. -Nu se pot tăia de exemplu un virus, o bacterie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
anihilarea ontologică a subiectului), ci și cu modificarea semnificației acestora. Individul care se confesează intră automat În regimul precar al indeterminării spațio-temporale: el abolește o realitate preexistentă pentru a-i contrapune una pe cale să se ivească. Dezvăluirea corpului „Dezordinea”, „mișcarea browniană” a jurnalului, aleatorismul absolut (În fapt, un aleatorism... obiectiv: el e doar transcrierea dinspre realitate spre ficțiune a unui șir de secvențe ce se impun subiectivității autorului, ignorându-i-se capacitatea de intervenție În evoluția lor), indeterminarea sunt simple forme
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Jean-François Lyotard (Condiția postmodernă, p. 32) notează în acest sens: "Din această descompunere a marilor Povestiri [...] rezultă ceea ce unii descriu ca fiind disoluția legăturii sociale și trecerea colectivității sociale de masă compusă din atomi individuali lansați într-o absurdă mișcare browniană. Nu este vorba de așa ceva, o asemenea perspectivă ni se pare afectată de reprezentarea paradisiacă a unei societăți "organice" pierdute". Lyotard face aici trimitere la lucrarea lui Baudrillard À l'ombre des majorités silencieuses ou la fin du social. 428
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atenți, veți observa că ei ne bagă. Aerul lor calm și detașat, de ființe desprinse de agitația noastră nătîngă, are ceva din răceala expertă a medicului. Ochiul lor odihnit în sordidele saloane albe pare să distingă ceea ce noi, în vînzoleala browniană a tortuarului, nu mai putem distinge. Și atunci vine și momentul interogației: care-s bolnavii? internații ăștia în halate vineții, evadați o oră pe poarta spitalelor? sau noi, ăștilalți, externații? nu cumva, și internații și externații ne aflăm, cu toții, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de creștere a gradului de dezordine, o astfel de stare fiind mai probabilă decât o stare de ordine. Factorul fizic responsabil de trecerea de la starea de ordine la o stare de dezordine, în cadrul sistemului, este agitația termică a moleculelor, mișcarea browniană. Ludwig Boltzmann a fost primul fizician care a încercat să interpreteze în termeni de probabilitate creșterea ireversibilă a entropiei într-un sistem. Însă trecerea de la descrierea dinamică la cea termodinamică a comportamentului unui sistem fizic a făcut să iasă în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de paradoxuri ce au devenit tot atâtea obiecții la interpretarea lui Boltzmann. Cu toate acestea, influența ideilor lui Boltzmann în teoriile ce vor fi elaborate în cursul secolului al XX-lea este incontestabilă. Sugestia privind existența unei legături între mișcarea browniană și mișcările moleculare va fi preluată de Albert Einstein, reprezentând punctul de plecare în stabilirea unei structuri atomice a materiei și va căpăta aplicații în noi domenii precum teoria electronilor sau radiația corpului negru. Încă din secolul al XIX-lea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]