158 matches
-
Mexic, Europa și Asia. In anul 1926 se căsătorește cu Margaret Engemann, și obține bursa „Guggenheim” în Europa. In această perioadă cel mai mult timp este în Göttingen Germania și Cambridge. Wiener s-a ocupat printre altele cu „mișcarea moleculară browniană”, integrala Fourier, analiza armonică, problema de calcul diferențial a lui Dirichlet și teoremele Tauber. Activatea lui depășește cadrul matematicii aplicative. Astfel caută să rezolve probleme apărute din cadrul fiziologiei, neurofiziologiei și geneticii, primește în 1933 premiul Bocher. Numele lui Wiener apare
Norbert Wiener () [Corola-website/Science/308569_a_309898]
-
existenței haosului molecular (a mișcării termice) a fost realizată în 1911 de către Louis Dunoyer prin experimentul care îi poartă numele. O dovadă indirectă a mișcării complet dezordonate a moleculelor unui gaz aflat în stare de echilibru termic o reprezintă mișcarea browniană cunoscută încă din 1827 și explicată din punct de vedere cantitativ de către Albert Einstein în 1905 prin efectul ciocnirilor întâmplătoare dintre moleculele unui fluid . În 1920, Otto Stern imaginează și realizează un experiment pentru determinarea vitezei moleculelor care a permis
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
peste presiunea atmosferică. Deoarece presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 100 kPa, presiunea absolută în pneu este cca. 320 kPa. În tehnică se spune "o suprapresiune de 220 kPa". În fluide în repaus moleculele sunt în continuă mișcare browniană. Deoarece numărul de molecule este foarte mare și mișcarea lor individuală este aleatoare nu se observă nicio mișcare la nivel macroscopic. Dacă fluidul este închis într-un vas, se va constata existența unei presiuni pe pereții vasului datorită impactului moleculelor
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
Abia în 1892 a început cercetările ce aveau să-i aducă Premiul Nobel mai târziu. A avut contribuții importante în chimia organică, chimia anorganică și chimia fizică. A cercetat structura moleculară a lichidelor pure și a explicat în 1879 mișcarea browniană ca rezultat al șocurilor moleculare. A descoperit gazele nobile ( argonul, (1894), în colaborare cu Lord Rayleigh) și gazele inerte (kripton, neon, xenon, 1895), împreună cu M.V. Travers și a determinat locul lor în sistemul periodic al elementelor lui Mendeleev, a obținut
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
și atomi. În 1827, botanistul englez Robert Brown a observat că particulele de praf din interiorul granulelor de polen plutind în apă se agită în mod constant fără vreun motiv aparent. În 1905, Albert Einstein a teoretizat că această mișcare browniană este cauzată de ciocnirile constante ale granulelor cu molecule de apă, și a dezvoltat un model matematic ipotetic pentru a descrie fenomenul. Acest model a fost validat experimental în anul 1908 de către fizicianul francez Jean Perrin, oferind astfel o validare
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
Cristian Meleșteu are calitatea de a construi o frază în modul cel mai neașteptat posibil, începînd cu o idee și, în baza unei sonorități, a unei analogii ilogice sau a unui calambur schimbînd radical direcția logică a comunicării. Același traseu brownian îl au și elementele narațiunii, ceea ce duce la episoade absolut delicioase (dacă accepți necondiționat diktatul auctorial) sau la ruperi de logică cu potențial de enervare (pentru cititorul care preferă să secondeze construcția). Textele lui Cristian Meleșteu sunt ca un foc
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
să ne impunem noi niște limite. Dacă nu ne impunem noi niște limite, prin autoreglementare, care, din păcate, în România lipsește cu desăvârșire, atunci libertatea noastră devine o libertate a haosului, o liberate a unei particule libere să se miște brownian. Nu cred că dorim așa ceva. Este nevoie de autolimitări, iar în acest caz, jurnaliștii francezi au forțat nota exclusiv pentru a-și vinde revista, pentru a mări tirajul cu orice preț. Nu am văzut toate caricaturile, dar pe una dintre
LIBERTATEA PRESEI ar trebui să fie absolută sau ar trebui limitată? Sondaj Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/104407_a_105699]
-
să ne impunem noi niște limite. Dacă nu ne impunem noi niște limite, prin autoreglementare, care, din păcate, în România lipsește cu desăvârșire, atunci libertatea noastră devine o libertate a haosului, o liberate a unei particule libere să se miște brownian. Nu cred că dorim așa ceva. Este nevoie de autolimitări, iar în acest caz, jurnaliștii francezi au forțat nota exclusiv pentru a-și vinde revista, pentru a mări tirajul cu orice preț. Nu am văzut toate caricaturile, dar pe una dintre
Are prioritate LIBERTATEA presei sau simbolurile RELIGIOASE? Spune-ți părerea după tragedia din Franța () [Corola-website/Journalistic/104415_a_105707]