166 matches
-
au că diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit în argilă migrata care formează pelicule cu fetele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase. Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 - 11 °C și precipitații medii cuprinse între 500 și 650 mm/an; acoperit de o vegetație forestiera de stejar
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 - 11 °C și precipitații medii cuprinse între 500 și 650 mm/an; acoperit de o vegetație forestiera de stejar, cer, garnița etc. În condițiile prezentate, în solul brun-roșcat are loc un proces de bioacumulare relativ activă, dar orizontul humifer este mai subțire și mai sărac în humus. Procedele de alterare a mineralelor și argilizarea sunt intense. Solurile brun-roșcate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
de stejar, cer, garnița etc. În condițiile prezentate, în solul brun-roșcat are loc un proces de bioacumulare relativ activă, dar orizontul humifer este mai subțire și mai sărac în humus. Procedele de alterare a mineralelor și argilizarea sunt intense. Solurile brun-roșcate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt necesare îngrășăminte organice și minerale. În lungul văilor principale s-au format soluri de lunca. Hidrografia localității este alcătuită din râul Șabăr, râul
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Munții Pamir și Altai. Are capul acoperit cu puf alb, gâtul golaș, ciocul puternic, cu vârful ascuțit și încovoiat peste mandibula inferioară, aripi relativ scurte și rotunjite, coadă lungă, ghearele de la degetele picioarelor ascuțite și mult încovoiate, penele de culoare brună-roșcată mai deschisă pe abdomen. Se hrănește mai ales cu hoituri. Este o specie dispărută definitiv de pe teritoriul României și Republicii Moldova.
Vultur pleșuv sur () [Corola-website/Science/329037_a_330366]
-
de 17-20 cm (între vrabie și mierla neagră), masculul are o greutate 53-76 g, femela 46-72 g. Coloritul este cafeniu închis (sau negru-cenușiu) pe partea superioară; are o pată albă, mare pe piept și gușă; abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat în funcție de rasă, partea de jos a abdomenului este cafeniu închis. Unele rase asiatice au partea inferioară mare, albă. Ciocul este drept, negru-albăstrui. Picioarele sunt plumburii. Numeroase populații separate sunt în zonele muntoase din Europa (de la Irlanda, nordul Norvegiei, Iberia, centrul
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
este negricios, iar picioarele galbene cu gheare negre. Masculul are spatele cenușiu închis, cu excepția unei zone mici de culoare albicioasă pe ceafă și deasupra ochilor. Gâtul albicios este acoperit cu dungi longitudinale brune subțiri. Partea inferioară este albă cu dungi brun-roșcate transversale. În zbor, coada lunga este brăzdată de benzi transversale rare cenușii și brune închise, cu o bandă terminală mai lată. Femela are spatele cafeniu, iar partea inferioară este albă cu dungi transversale cafenii. Cuibul este plat, construit cu precădere
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
2-3 ouă și este asigurat de femelă, care este hrănită în acest timp de mascul. Are loc o singură clocire pe an. Puii sunt nidicoli, acoperiți la început cu un puf scurt, rar, alb, apoi cu un puf mai lung, brun-roșcat pe partea superioară și alb pe cea inferioară. Puii sunt hrăniți de femelă în primele 4-5 zile, cu hrana adusă de mascul. La 13 zile puii își iau hrana independent, la 28 de zile se acoperă complet cu pene, iar
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
spinoși; partea inferioară a corpului granuloasă. În dosul ochilor are câte o glandă parotoidă mare, ovală sau în formă de semilună. Glandele parotoide și glandele tegumentare a negilor secretă substanțe veninoase (bufotoxine) cu care se apără de dușmani. Spatele brun-cenușiu, brun-roșcat sau brun-închis, cu sau fără pete închise. Abdomenul alb murdar, de obicei pătat brun-cenușiu. Irisul ochiului roșu-arămiu sau roșu-auriu.
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
o ventuză ventrală puternică cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe pietre sau scoici și să reziste acțiunii valurilor în apele marine neritice puțin adânci. Sunt înotători slabi. Colorația este variabilă în funcție de mediului înconjurător: cafeniu-deschisă, brun-roșcată sau verzuie-măslinie. Pe spate și laturile corpului, numeroase pete mici, cafenii, ovale sau rotunjite. Pe partea dorsală a capului, înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
cu 7-8 radii ramificate, începe puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Marginea înotătoarei dorsale este ușor excavată. Înotătoarea anală scurtă, cu 6-7 radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Colorația este brun-cenușie sau brun-roșcată pe spate, cenușiu-verzuie pe flancuri, cu o bandă îngustă albăstruie de-a-lungul liniei laterale. Solzii spatelui au marginile negre. Abdomenul este albicios sau albicios-gălbui. Corpul este presărat cu pete mari, negre și aproape rotunde, dispuse astfel: pe spinare, 2-3 pete negre
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
este prevăzut cu o gheară ascuțită încovoiată. Talpa este acoperită cu o piele groasă, care unește și degetele până la unghii. Buza superioară este despicată. Corpul este acoperit cu o blană cu păr destul de scurt de culoare galbenă-deschis la unele specii, brună-roșcată sau întunecată la altele. Pe bot, obraji, bărbie și deasupra ochilor există tufe de vibrize, care sunt niște peri senzitivi foarte mari. În regiunea dorsală, cam pe la mijlocul corpului, se găsește o tufă de peri lungi (circa 10 cm), albi, la
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
Fiecare solz are o pată cafenie-închisă pe un fond alb-gălbui sau alb-roz. Pigmentul cafeniu închis predomină. La balaurul dobrogean coloritul spatelui este foarte variabil - de la cenușii, cenușiu-măsliniu spre brun-gălbui sau bruniu; adulții au de obicei un colorit dorsal cafeniu sau brun-roșcat, iar juvenilii cenușiu sau brun-gălbui. Pe spate pe un fond alb-gălbui se află pete mari, neregulate (rombice sau ovale), neconfluente, ușor alungite în direcția transversală, de culoare închisă - cafenii, cafeniu-brune, brun-roșcate, negru-brune sau aproape negre, pe alocuri contopite uneori într-
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
adulții au de obicei un colorit dorsal cafeniu sau brun-roșcat, iar juvenilii cenușiu sau brun-gălbui. Pe spate pe un fond alb-gălbui se află pete mari, neregulate (rombice sau ovale), neconfluente, ușor alungite în direcția transversală, de culoare închisă - cafenii, cafeniu-brune, brun-roșcate, negru-brune sau aproape negre, pe alocuri contopite uneori într-o dungă în zigzag; aceste pete sunt dispuse în 4 șiruri (4-5 șiruri la juvenili) longitudinale. În partea inferioară (ventrală) a flancurilor se află câte un rând de pete mai mici
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
nara situată în mijlocul scutului nazal; scutul frontal mai scurt decât scuturile parietalele; scutul frenal mai lung decât înalt. Din cauza aspectului general și a petei închise de pe cap, mulți îl confundă la prima vedere cu o viperă. Spatele este brun sau brun-roșcat, la mascul, iar la femelă, cenușiu-brun. Desenul dorsal variază, de obicei se văd două sau patru șiruri de pete brun-închise, care pot fuziona, formând un desen vărgat longitudinal sau transversal. Uneori au patru dungi longitudinale mai închise, brune, cu pete
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
și subțire. Nara se află în mijlocul unui scut; între acest scut și ochi se găsesc numai două scuturi. Solzii dorsali sunt alungiți și carenați în partea mediană a spatelui, dispuși câte 34—43 într-un șir. Dorsal are un colorit brun-roșcat, cu o bandă vertebrală destul de lată, ruginie. Abdomenul este fără pete, la masculi galben-verde și verde mai intens pe coapsele posterioare, iar la femele alb sau gălbui. Masculii se deosebesc de femele prin talia mai mică, coada și membrele posterioare
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Buretele se decolorează cu anilină mai întâi auriu, apoi brun-roșcat, cu fenol roșu-portocaliu apoi roșu-cărămiziu, cu Hidroxid de potasiu imediat brun-gălbui și cu sulfat de fier galben. Văzut de sus, buretele seamănă tare cu gălbiorul și specii înrudite, dar se deosebește clar prin aculeii săi (Himenoforul genului "Cantharellus" constă din
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]