395 matches
-
Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“. De altfel Raoul Bossy era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
ani. În schimb, dacă nu ați făcut exerciții fizice de foarte multă vreme, începeți ușor, pentru a vă obișnui din nou corpul și pentru a repune mașinăria în mișcare. Corpul - ca și celulele, de altfel - nu trebuie să fie niciodată bruscat prea tare, în caz contrar existând riscul unor reacții negative. Sfaturile unui instructor de educație fizică care are experiență cu adulții de peste 40 de ani și care nu sunt antrenați s-ar putea dovedi foarte utile. Desfășurați-vă activitatea fizică
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
obraznici la culme. Dar, zice criticul, acolo este vorba nu de copii, în genere, ci de proasta educație burgheză. Altfel stau lucrurile în Păcat și în mai puțin cunoscuta schiță Tatăl nostru, unde poate fi descoperit un Caragiale elegiac și copii bruscați de oamenii maturi. De la operă, criticul revine la biografie, zicând - după alte rânduri de probe - că I. L. Caragiale a fost „un soț atent și un tată care-și iubește copiii”. Relațiile încordate cu Mateiu sunt judecate în același chip. Mateiu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
creaturi pălite de euforia actelor maniacale (Leandrii, Între acareturi). O banalitate compactă plafonează mărunta lor mișunare. S-ar părea că, în târgușoarele năclăite în torpoare, nimic nu poate schimba mersul egal al fiecărei zile. Tocmai de aceea, orice întâmplare care bruschează obișnuințele se supradimensionează incredibil, trezind o neliniște vecină cu panica (Spre Slatina). Ca și Gună Mosor (din Miraj), consilierul de curte Ambrozie (din În goana trenului) se înrudește cu nevroticii caragialieni care, dintr-o spaimă, dintr-o mânie, pot să
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
au parte toți. Numai societatea Literelor este una a oamenilor liberi. Tipografie și autonomie sînt deci sinonime. Nu există Lumini fără plumb și hîrtie: acesta este amestecul tehnologiei în raționamentul kantian. Anacharsis Cloots, baron prusac, l-a dezvăluit chiar dacă a bruscat bunele maniere. Epoca Luminilor postulează divulgarea ca imperativ moral și științific. Aude sapere are însemnat pe spate: îndrăznește să faci să se știe. Publicitatea a devenit un exercițiu și o obligație a rațiunii, ceea ce înseamnă: nu ne gîndim decît la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
recompune universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul mediatic va reabilita lectura participativă, transformându-și cititorii în eroi ai călătoriilor virtuale.” Totuși, povestirile din volumul Întâmplări din orășelul nostru, cu excepția unui exotism relativ și neutru și a realizării profesioniste, nu bruscaseră candoarea prozei curente. Decorul unui mic oraș american, Gas-City, în care Ovid S. Crohmălniceanu se grăbea să vadă transpusă „experiența de viață a anilor trăiți în universul «socialismului real»”, îi oferă autorului rama necesară unor ficțiuni care proporționează corect banalul
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
timp, înapoierea țării române în raport cu Vestul, precum și formidabila capacitate a neamului de recuperare, numai să i se ivească prilejul, fericit. De-o parte, primitivitatea boierului român măsurînd cu stînjenul estetica apuseană, - de cealaltă parte, la criticul divin, uriașa percepție europeană, - bruscă parcă - gravitatea, umorul, farmecul observațiilor, plus stilul gata consumat parcă de civilizație ostenită de atîta exercițiu al grandorii, deși, practic literatura română cultă modernă superior scrisă nu se întinde decît pe acel secol și ceva de cunoaștere profundă a realității
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
clinic al bolnavului; antecedentele sale psihologice; personalitatea premorbidă; predispoziția patologică. Deosebit de importantă în cadrul acestui proces este dubla potențialitate de reacție a Eului, manifestată prin aceea că: - eul recunoaște traumatismul pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o acțiune preparatorie, fapt care face să nu-l poată reprezenta într-un scenariu fantastic cu o încărcătură emoțională indusă. Psihanaliza consideră că există o relație strânsă între acțiunea traumatismului psihic și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nemurire, pentru a scrie „versete” maiestuoase ca pașii profeților, „covârșitoare mistere/ iluminând cuvinte” aducătoare de pace în suflete. Și după 1925 T. va publica versuri în periodice, încercând să transpună experiențe lăuntrice, revelații religioase într-o manieră cam confuză și bruscată de intensitatea arderilor spirituale, fiind unul din poeții reprezentativi ai gândirismului. Suire lăuntrică („Gândirea”, 1931) pare descrierea unui extaz, o furișare în imensitatea ființei interioare, unde eul prinde aripi și, într-o încordare supremă, ajunge „în vârful vremii”, iar aici
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
între afecțiunea psihică prezentă și evenimentele vieții trăite anterior de bolnav; f) medicul trebuie să pună întrebări detaliate, căutând să adopte o atitudine de înțelegere față de bolnav și față de suferința acestuia, să aibă tact, răbdare, să nu întrerupă sau să bruscheze bolnavul, să nu-i sugereze idei străine etc.; g) conducerea discuției medicului cu bolnavul depinde de atitudinea, atenția și interesul medicului, ca stil profesional, fapt care contribuie în mare măsură la crearea unei atmosfere de intimitate favorabilă contactului și desfășurării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a se vorbi despre un p. românesc în condițiile istorice date. Constatând „manifestarea - în câmpul literelor române - a două fenomene, de anvergură diferită”, și anume: „apariția unei remarcabile și «revoluționare» (în plan literar) generații de scriitori (generația ’80)” și „brusca «modă» a termenului postmodernism”, scriitorul opina că problemele asupra cărora trebuia meditat erau: „1) cu ce sens este și poate fi folosit în literele noastre cuvântul postmodernism? 2) este sau nu este generația ’80 postmodernistă? 3) cât de utilă și
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
deja, iar Simionescu i-a mărturisit: Simt că voi înnebuni. Mi se fac cele mai îngrozitoare șicane și, în fiecare seară, sunt obligat să ascult insultele care se aduc generației mele, fără dreptul de a o apăra. Mai mult, sunt bruscat cu violență, și pe șantier înadins mi se dau să execut munci de salahor care, la vârsta și posibilitățile mele fizice, constituie adevărate suplicii 2. Simionescu era foarte slăbit de bătăi, însă deținuții îl ajutau cu mâncare pe ascuns, cu toate că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai grea. Furtuna se aude din adâncuri Nu peste mult în munți vor răsuna O oaste nouă strânsă pe oblâncuri. Finalul poeziei e un avertisment adresat lacheilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să mă urmeze, dar, spre surprinderea mea, se luă și Ana după noi. Ce mai vroia? Ce vrei? am întrebat-o brusc în ușa laboratorului. Să-ți mulțumesc, zise ea fâstâcită. Cu plăcere. Acum pleacă. De ce ești așa? De ce mă bruschezi? De ce mă alungi de lângă tine? Chiar nu pricepea unde e greșeala. Nu credeai că ar fi fost bine să-mi spui și mie că ești fata Ministrului? Acum, revolta noastră a devenit nu numai o problemă administrativă, ci și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care cunoaște mai bine problema. Ia să vedem... Rian e un băiat Încă tînăr, care se poartă normal, fără emfază. Îți dau adresa și numărul lui de telefon. Îi voi scrie mîine ca să-l anunț. — Mulțumesc, Pardon. — Nu te-am bruscat prea tare? — Ai lucrat cu blîndețe. Revenind În salon, Îi adresă soției sale un zîmbet liniștitor, dar nu vorbi de boală În casa familiei Pardon. Abia pe strada Popincourt, mergând la braț, Maigret murmură, ca și cum ar fi fost vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
supusă a celor biciuiți și condamnați. Rămânea verticală, cu capul sus. Dar nu se apăra, stătea ca o pisică, cu urechile blegite, gata să țâșnească la prima provocare. Asta făcuse toată viața, tăcea când tatăl ei o umilea și o brusca, distrugându-i orice idee sau dorință. Mai târziu, dobândise cunoștințe vaste de artă contemporană, exprimându-și opinia În mijlocul celor mai mari experți din lumea artei. În această privință, aveam multe În comun. Așa ne cunoscuserăm. La fel ca mine, Marlena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vorbești românește...?? Mai repet odată, actele la control...!!” Bruma cunoștințelor de limbă română Îi reveni În memorie Înțelegând de fapt: milițianul dorea s’o legitimeze. Dar, cu ce se făcuse vinovată? Nervos, milițianul În slujba dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, o bruscă Înpingând-o către intrarea În duba miliției. Ridică vocea privind-o Încruntat. “Ce te zgâiești așa la mine...? Vezi bine, eu nu glumesc...!” Biata fată schiță un gest de-a dechide poșeta Însă, Își aduse aminte Îngrozită, pașaportul se afla acasă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
juridică. Sammler Îl convinse să o lase moartă când era cât pe ce să cheme poliția. Nu e nevoie să mă aștepte un taxi, spuse Sammler. — Atunci șterge-o, Îi spuse Feffer șoferului de taxi. Și fără bacșiș. Nu-l brusca, spuse Sammler. — N-o să fac vreo distincție pentru că e negru, spuse Lionel. Aud de la Margotte că ați dat peste un hoț de buzunare negru, apropo. Unde mergem, Lionel? Acum că sunt pe cale să vorbesc, am dubii. Mă simt neclar. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
conversația cu ele, să abordeze un ton catifelat, cu iz ușor ironic, păstrând dialogul În limitele unui limbaj civilizat. Rar i se Întâmpla să-și iasă din fire. Ieșirea lui de acum era de neînțeles. Ce-l apucase oare să bruscheze această făptură ce i se ițea În cale odată ce știa că e la fel de inconsistentă ca o umbră sau ca un gând?! Ce rost avea s-o bruscheze, s-o Înghesuie În ușă, știind că În curând din ea nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fire. Ieșirea lui de acum era de neînțeles. Ce-l apucase oare să bruscheze această făptură ce i se ițea În cale odată ce știa că e la fel de inconsistentă ca o umbră sau ca un gând?! Ce rost avea s-o bruscheze, s-o Înghesuie În ușă, știind că În curând din ea nu va rămâne decât o vagă adiere?! Noimann abia apucă să atingă nasturele când se trezi cu el lipit de mână... Senzația nu era tocmai plăcută. La prima vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
linse un solz de lămâie de pe buze. — Varsă tot. Acum! Buzz zise: — Masculul feroce al lui Lucy îl stoarce de-o vreme pe Solly pentru niște poze murdare de-ale gagicii. Eu i-am tăiat puțin macaroana. L-am cam bruscat pe băiat. Lucy are nevoie să tragă într-un loc mai ferit, fiindcă știu sigur că grecul are amici la șerif, în West Hollywood. Amici de-ai tăi. Mai știu că vindea ceva iarbă pe teritoriul lui Dragna și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
rezistență pasivă și alte măgării comuniste, cei din AUFT îi vor provoca pe tipii din Teamsters să le tragă câteva la fund, ceea ce va face ca inșii din AUFT să iasă bine, iar noi rău. Comuniștilor le place să fie bruscați. Vor înghiți orice cantitate de rahat, vor zâmbi ca și cum ar fi file de somon și vor cere încă o tură. Vor întoarce celălalt obraz, apoi te vor mușca de cur. Ca acei pachucos de pe platoul 23. Golani în costume zoot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca funcționar la Registratură, căruia de câteva săptămâni comuniștii îi spuneau doar ce voiau ei și îi dădeau voie să conducă mașina care livra masa de prânz de la Variety International. Mo Jahelka mirosea ceva putred: demonstranții nu reacționau atunci când erau bruscați sau provocați verbal. Păreau foarte reținuți, ca și cum așteptau să treacă timpul, și chiar și mai vechii măciucari de stângă își păstrau sângele rece. Moey părea să creadă că tipii de la AUFT au un as în mânecă. Buzz își umflă rapoartele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de dinți. Toți trei au fost consemnați în noaptea cu pricina la Midnight Mission, iar pentru alibiul lor se jură însăși maica Mary Eckert. Breuning se opri, cu răsuflarea tăiată, și își aprinse o țigară. — Eu și Gene i-am bruscat pe toți dealerii de heroină din zona de sud, adică nu prea mulți. Absolut nimic interesant. Circulă zvonul că Jack D. și Mickey C. sunt pe cale să arunce pe piață o mare cantitate de droguri. Nimic. Ne-am bazat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]