2,992 matches
-
După ce mătușa a găsit si o scobitoare a trecut să o doftoricească pe distinsa Doamnă. Spre mirarea mamei, singura care știa secretul, durerea Doamnei a trecut cât ai clipi din ochi. Plină de mulțumiri a sporovăit apoi cu mătușa până la Bușteni unde noi coboram. Dacă mergeam până la Arad ton nu ar fi terminat urgențele pe care doreau să și le comunice. Așa or fi toate babele? Eu sun moșneag și o fac în scris! Nenorocul vostru dragi cititori. Ce înseamnă să
PUTEREA CONVINGERII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399652008.html [Corola-blog/BlogPost/350680_a_352009]
-
grea de gheață, de parcă acolo ar fi marginea lumii (Vâltoarea). Elementele de toponimie vin să dovedească statornicia, sfințenia satului, conturează și delimitează spațiul rural: Un cer negru și greu. Pâraiele dintre hăurile dealurilor își deversaseră puhoaiele pline de bolovani și bușteni în Limpejoara / Ziua era pe sfârșite, soarele sta sprijinit într-un vârf de deal, aerul rece, parfumat. Ședeam la marginea Limpejoarei. Valea principală, pe iarbă (Valea proscrișilor). Cârnu urla înfuriat aruncând valuri, valuri de ape mocirloase (Valea Proscrișilor). Reperele de
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
primar (pe viață) ori ca țapinar de pădure când erau mai tineri. Nu se întâmpla ca un venetic de sat să fi fost implantat la o astfel de primărie. Cu țapinarii nu te jucai. Știau una și bună. Să prepare bușteni pentru scândură sau să despice în lobde lemn de foc. Ce e aia politică? Nu aduce de mâncare!. Cum spun, începeam delegația cu o discuție prietenească cu primarul și cu șeful de ocol la un păhărel de răchie tare, cu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
din belșug. Cel mult venea un pădurar care să mă însoțească înapoi când eram grăbit. Eu preferam să rămân toată săptămâna. Trăgeam chiar la joagăr cu plăcere. În zonele înalte de munte nu existau poteci pe care să se scoată buștenii. Nici funiculare care, abia mai târziu au înlocuit jilipurile spre a economisi lemn. Boii erau folosiți la corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
Trăgeam chiar la joagăr cu plăcere. În zonele înalte de munte nu existau poteci pe care să se scoată buștenii. Nici funiculare care, abia mai târziu au înlocuit jilipurile spre a economisi lemn. Boii erau folosiți la corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară sau într-un lac în care materialul era depozitat. Din lac, realizat de regulă printr-un baraj, buștenii erau plutiți kilometri
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
poteci pe care să se scoată buștenii. Nici funiculare care, abia mai târziu au înlocuit jilipurile spre a economisi lemn. Boii erau folosiți la corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară sau într-un lac în care materialul era depozitat. Din lac, realizat de regulă printr-un baraj, buștenii erau plutiți kilometri buni până la gară prin deschiderea porții barajului. Se economisea construirea căii ferate înguste
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
corhănit, adică apropiatul buștenilor de jilip Jilipul era o construcție în formă de jgheab făcută din bușteni care cobora muntele până la o gară sau într-un lac în care materialul era depozitat. Din lac, realizat de regulă printr-un baraj, buștenii erau plutiți kilometri buni până la gară prin deschiderea porții barajului. Se economisea construirea căii ferate înguste, practic imposibilă la pantele mari ale părăului de munte. Astăzi, deși se mai exploatează pădurile mai abitir ca atunci, aceste piese, jilipuri, baraje și
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
mari ale părăului de munte. Astăzi, deși se mai exploatează pădurile mai abitir ca atunci, aceste piese, jilipuri, baraje și chiar țapine (un cioc metalic ascuțit fixat de o lungă coadă din lemn care era folosit ca pârghie pentru deplasarea buștenilor lungi și grei), găsim numai la muzee (dac-or exista). Mai mâine vom vedea și pădurile numai la cinematecă. Deie donul să fiu prea pesimist dar ..... Deci echipa a ajuns cu greu la punctul de lucru. Vor locui acolo o
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar nu este ușoară. De loc! Între timp se lumina de zi și putea începe munca. Doborâtul copacilor și chiar corhănitul buștenilor nu se poate face pe întuneric sau la lumina lumânării. Este prea periculos. Numai în zonele nordului îndepărtat (pe la cercul polar) se lucrează și la lumina lunii. La noi este ziua destul de lungă chiar în miezul iernii (de fapt ziua
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
de fapt ziua cea mai scurtă este exact pe 21 decembrie, începutul iernii astronomice). Este interesant că vara, când zilele sunt „dilatate de căldură” deci lungi nu se doboară copaci, Se lucrează doar la jilipuri și baraje. Eventual se scot buștenii uscați în depozitele locale. Ce să povestesc despre munca depusă? De fapt am amintit mai sus ce și când se face. Pot doar recapitula: Se doboară copaci ca activitate principală. Nu oricare arbore ci numai cei marcați special pentru doborâre
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
pădurea doborâtă trebuie replantată, și de asta se ocupă nu numai organul silvic ci, în special, primarul gospodar localnic. Nu pretindeți asta veneticilor hoți impuși de partide. Copacul doborât se cojește și se depozitează temporar în stive sub formă de bușteni. La unele specii, fag-ul de exemplu, trunchiurile noduroase se taie la un metru și se despică în lobde. Acestea erau folosite pentru butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din cataloage. În alte țări acest sortiment era și este folosit și pentru industria chimică. Din depozitul intermediar unde se usucă până vine vara, buștenii trebuie să ajungă la fabrica de cherestea. Se foloseau boi pentru corhănit (apropiat) apoi jilipuri, plutărit pe ape, trenuri forestiere. Astăzi se construiesc drumuri forestiere pe care circulă mașini speciale dotate cu utilaje grele care pot încărca și descărca buștenii
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
buștenii trebuie să ajungă la fabrica de cherestea. Se foloseau boi pentru corhănit (apropiat) apoi jilipuri, plutărit pe ape, trenuri forestiere. Astăzi se construiesc drumuri forestiere pe care circulă mașini speciale dotate cu utilaje grele care pot încărca și descărca buștenii direct din/în stivele de depozitare. Există chiar mașini mamut care tratează arborele ca pe un chibrit. Sâmbătă pe la prânz întreaga echipă se reîntorcea acasă după o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
surâzând „deci cu o”. Intr-adevăr sintagma -escu- se citește în franceză -escü-. Pentru a fi corect citită trebuie scrisă -escou-. Expresia coniței Margrritte era deci absolut corectă. Se referea la intercalarea unui o în silabă. Coana Chirița a înțeles buștean. „Nu cu o stimată coniță, cu u, Popescu!”. Răspunsul prompt a venit „Da stimată doamnă. Vă numiți Popescou. Frumos nume. Dar dacă nu este scris cu o numele pare cel puțin hazliu.” Nu mai zic de sejurul oferit de conița
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
înalte oficialități, 2000 - Aleasă președintele Federației din Moldova a Cluburilor UNESCO, cu care îndată devine Membru Activ al Federației Mondiale a Cluburilor UNESCO, 2001 - participă în calitate de fondator la Asambleia de constituire a Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (Bușteni, România), 2001 - autorul și producătorul programului pentru 10 ani - Forumul Mondial al Copiilor Talentați, proiect care a primit mesaje de salut direct de la Directorul Generel UNESCO și Secretarul General al Consiliului Europei, 2002 - Obține acordul și desfășoară Festivalul-Concurs Internațional “Micul
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Renata_Verejanu.html [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi și spune că nu știe cât avea voinicul dintr-o minte, dar
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani... - Nu aveți bani, dar aveți inimă la fel ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța să rotească măgăoaia. Niță nu auzea comanda, dar când îi
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța să rotească măgăoaia. Niță nu auzea comanda, dar când îi vedea în caznă sărea în opinteală cu tărie și punea bradu-n rostogol. Apoi râdea... Când
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
râdea... Când n-auzea strigarea „Stai, bă!” se forța singur până venea unul să-l oprească. Și iar râdea, ștergându-și nădușeala... Răsplata pentru cazna lui, prețuită de boier Ilie, era un car cu șipci pe lună și capete de buștean, atâta cât putea să ducă-n fiecare zi, în vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult din răul viu în trup. Calul cu mușchii-n opinteală, Niță în cocârjeală de greul peste poate. Și om
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Și unul și altul lucrau pentru stăpân. Calul era-nțepat de cuie în copite, omul de bătături în tălpi. Și om și cal munceau în mut neplâns. Omul și calul alb se-asemuiau în forță și sudoare, cu poftele înfrânte de buștenii grei. Am făcut semuială-n pândă de ochi, dar și proverbul nostru spune că voinicul muncește ca un cal... Pe Râușor era o potriveală de nepotriviri... Niță fiind școlit cu neștiință de auz nu știa ce e sărbătoarea, dar se
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
roteau buna voie sub stropii de sudoare ai celor ce trudeau deasupra lor... Și ce putea fi în gândul voinicului mut când el zărea prin nădușeală picior de fată cu poalele-n vârtej !?... Sărmanul Niță, cât de puternic era cu bușteanul și cât de slab cu gândul...Povestea mea e spusă de adevăr și mai departe arată că sora lui Anica a murit. Ce-o fi fost atunci nu se mai știe, se știe doar cum bătrânul albise tot și a
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Brusc, peisajul se schimbă: un hău luminat se cască la câțiva pași în față. Prăpastia e nu numai o ruptură în spațiu, ci un loc în care timpul însuși regresează, un loc al splendorilor precambriene. Brusturi gigantici, praguri de șiroire, bușteni smulși și îngrămădiți de torenții de primăvară, păsări vorbărețe, un pat de albie secat, dar încă jilav, șerpării, pereți de loess intens însoriți în care se cască grote inaccesibile, crengi care se mișcă spasmodic în adierea neîntreruptă a celui mai
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
Strofe > Introspectie > GORUNII DIN DELEORMAN! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Gorunii din Deleorman! Codrul verde și frumos, Dătător de sănătate, E distrus azi, nemilos, Fără urmă de dreptate. Cad buștenii morți spre vale, Munții-și plâng mantia verde, Tot văzduhu-i plin de jale, Frumusețea-n vânt se pierde. Codrul nostru e doar ban, Nu mai e plămânul lumii? Unde sunt în Deleorman, Toți salcâmii și gorunii? Atitudinea lipsește, Noi revendicăm
GORUNII DIN DELEORMAN! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421419689.html [Corola-blog/BlogPost/359696_a_361025]
-
Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; E. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); 2. Gheorghe A. Stroia - Dincolo de albastrele ploi (critică și eseistica literară). F. FANTASY 1. Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); G. LIRIK 1. Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2. Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura_armonii_culturale_prez_editura_armonii_culturale_1360213177.html [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]