316 matches
-
Un puști proxenet de la 15 ani mai era în bloc. Un handicapat de vreo 150 de kile, plus mă-sa cam de același calibru. Vara se opărea la cur și mergea crăcănat, ca o rață, să nu-și frece dureros bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte. Găzdoii mei plăteau apa, gazele, duceau gunoiul, se ocupau de toate nimicarnițele astea birocratice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
plus mă-sa cam de același calibru. Vara se opărea la cur și mergea crăcănat, ca o rață, să nu-și frece dureros bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte. Găzdoii mei plăteau apa, gazele, duceau gunoiul, se ocupau de toate nimicarnițele astea birocratice. Uite, cum interacționează oamenii când au prilejul să ducă găleata la ghenă e un subiect. Nu vorbeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la concerte la Ateneu, îl plângea pe Ceaușescu. Cum dracu’ a trecut în tabăra ailaltă? De fapt, dacă stai să te gândești, convertirea nu e ceva ciudat. Fusese învățat să pupe în cur pe toată lumea. Și acum doar schimbase proprietarul bucilor. Constantă a rămas numai nevoia de stăpân. Copil de pensionari cu tabieturi rigide. Acum i se pare mare om Berceanu. Îmi urla mie, ce criticii tăi, știi că io ieri am fost la Berceanu? Așteptând să mă extaziez. Și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Balanțe și optimizări, Informatică industrială. Cercetare științifică: procesarea semnalelor și a imaginilor, aplicarea tehnicilor de inteligență artificială în conducerea optimală a sistemelor energetice. Publicații: 1 manual universitar, 45 articole în reviste din țară, străinătate și în volumele unor conferințe internaționale. BUCĂ Claudiu: absolvent al facultății de Electrotehnică din anul 2002, specializarea Electroenergetică. Preparator universitar în catedra de Energetică. Plecat din țară în anul 2004. CIOBANU Ciprian: absolvent al facultății de Electrotehnică din anul 2004, specializarea Energetică industrială. Preparator universitar la catedra
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Mende loaia s-a repezit ca o nebună pe scările pivniței spre ruși, zbierând cât o ținea gura: „Ia ivrei kamunist! Ia ivrei kamunist!“ Seara, pe la nouă, ne am dus în casă, iar mama a ațipit pe un scaun din bucă tărie, cu mine alături. Deodată, a năvălit în bucătărie o ceată de soldați ruși, cu o femeie printre ei, ținând în mână, ca pe un trofeu, un rățoi mare, decapitat. Au tre zit-o pe mama atingând-o pe braț cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
verzii abu roase și bun mirositoare; sau sarmalele „de grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din gura ei veștedă și nocivă, produc tul acela fiziologic alburiu, tulbure, lipicios și cu un miros de o nuanță sui generis, prea bine cunoscut tuturor oamenilor În dragoste. [...] Ca să Încheiem: va fi existând, oare, un suflet cu toate atri butele lui În comportările, nu exterioare, ci interioare, ale prosti tuatelor, aceste sclave, aceste automate la dispoziția poftelor oricui? Iar dacă nu există piculeț de suflet În ele, Înseamnă oare, urmărind teza carteziană, că „sufletul“ lor este muritor ca și al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
greu spre casă, cu picioarele mai mult târâș, îl așează pe un pat de lângă geam și-i trage pantalonul în sus pe picior, să vadă scrântitura. Nu era doar asta ci și niște julituri urâte pe amândouă picioarele și pe bucă, încât a fost nevoie să-i scoată pantalonii și-l înveli cu un cearșaf. Pune apă la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile și le unge cu niște alifie peste care pune frunze de ciumăfaie și-l bandajează
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
FeSO4, MnSO4, KNO3, NaNO3, Na2CO3, NaOH, CH3COOH, creuzet de porțelan, cilindru gradat, sursă de încălzire, clește metalic, pahare Berzelius, tub în formă de U. Mod de lucru : 1. Reacția Mg cu oxigenul. Se ia într-un clește de fier o bucă.ică de panglică de magneziu, se aprinde panglica, și se introduce într-un cilindru în care în prealabil s-a obținut oxigen(vezi obținerea oxigenului). Egalați redox ecuația reacției chimice, specificați agentul oxidant și reducător. 2. Reacția KMnO4 cu HCl
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
Iziumenco, se afla pe o stradă aproape de piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era la cursul primar. Nata făcea poezii și mi le punea sub pernă. Mai bine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
încolo goală cum o fătat-o mumă-sa, și minteni o-nceput să țopăie, când încolo, când încoace. Și numai ce-o apărut din cealaltă parte un ficior, cu cioareci subțiri strânși pe el de mai că i se vedeau bucile, și numai ce-o prinse pe fătuță și începu s-o smotocească, și s-o arunce în sus ca pe o pernă și ea-i cădea oblu-n brațe și minteni i se smulgea și fugea ni încolo, ni încoace
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu intenții belicoase și cu ciomege bine șlefuite, trecând prin fața clădirii internatului Liceului "Andrei Șaguna" spre un cartier românesc sută la sută românesc, unde erau așteptați de tinerii șcheieni. Știam de la colegul meu de clasă, renumitul bătăuș, la vremea respectivă, Bucă, despre frecventele atacuri ale tinerilor unguri, locuitori ai Brașovului, care de obicei reușeau de fiecare dată să ajungă până aproape de Biserica "Sfântul Nicolaie". Acolo, tradițional, era spațiul "șcheienilor", unde orice acțiune a oricărui intrus era primită cu ostilitate bine calculată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
noi o conducem doar pe domnișoara până la intrarea în casa părinților ei, le-a explicat politicos colegul care ne solicitase sprijinul. De aici, o conducem noi, replică "prundașul". În acel moment, îmi veni în minte o promisiune a colegului meu Bucă, mă apropiai de cei care negociau libera trecere și zisei: Fiți amabil, domnule, eu sunt coleg cu domnul Bucă, el m-a sfătuit să îi folosesc numele, dacă mă voi afla în dificultate. Sunteți colegi? Da, de clasă. Bine, mergeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
solicitase sprijinul. De aici, o conducem noi, replică "prundașul". În acel moment, îmi veni în minte o promisiune a colegului meu Bucă, mă apropiai de cei care negociau libera trecere și zisei: Fiți amabil, domnule, eu sunt coleg cu domnul Bucă, el m-a sfătuit să îi folosesc numele, dacă mă voi afla în dificultate. Sunteți colegi? Da, de clasă. Bine, mergeți cu domnișoara. Vă mulțumesc, domnule... Prietenul lui Bucă nu mai era, dispăruse. Noi ne-am continuat drumul, fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
trecere și zisei: Fiți amabil, domnule, eu sunt coleg cu domnul Bucă, el m-a sfătuit să îi folosesc numele, dacă mă voi afla în dificultate. Sunteți colegi? Da, de clasă. Bine, mergeți cu domnișoara. Vă mulțumesc, domnule... Prietenul lui Bucă nu mai era, dispăruse. Noi ne-am continuat drumul, fără să ne mai oprească cineva. Știam că orașul era foarte exact împărțit între grupuri de tineri, numite: "băștile roșii", în cartierul muncitoresc din jurul uzinei de camioane; "băștile albastre", în cartierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca, ghine-i pare i-acasă nimică nu are; Are-o furcă și cu-un fusă i-o bucă de cur mai sus! O invitație la jocă de acum 100 de ani: - Fă, lelișă, cu cojocă Vino-ncoace să te joc! Cum se cereau fetele la jocă de la mame sau bunici care le însoțeau obligatoriu: - Lele, hăi, îmi dai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păzitorii lor - etapa ar fi refuzat-o - permisia de a i ajuta. Probabil a promis o mâncare bună și sol daților. Toată mănăstirea și amândouă satele, Burdușani și Piteasca, erau într-o fierbere. Ca prin minune, s-a găsit carne, bucă tarul Liei și toate servitoarele au gătit două cazane de carne cu varză și de ciorbă și s-au dus să le împartă. Nouă ne-a fost teamă să nu le atragem o supraveghere mai strașnică prin prezența noastră. Nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și inflamația gingivala au fost realizate de către Arno în anul 1958. Studii experimentale au fost realizate de Loe, Theilade și Jensen (1965), care au demonstrat declanșarea inflamației gingivale prin întreruperea igienei orale un interval de 14 zile. La reluarea igienei buco - orale, după controlul plăcii bacteriene acumulate în acest interval, inflamația gingivala a dispărut, acest studiu ducând la încadrarea plăcii bacteriene ca factor etiologic determinant în declanșarea bolii parodontale. Există studii care arată că pacienții cu cantități mari de placă și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
umeri tăcut, parcă răspunzând unei grave și de nepătruns interogații interioare, una pe care nu o poate rezolva decât prin resemnare. Se uită-n jur și întreabă cam oțărât: "Bun. Si acu' se fasem?" " Ne apucăm cu mâinile de amândouă bucile și ne dăm cu curu' dă pământ!", vine imediat soluția coanei Cateluța, care fierbe. Femeia, adăugă pătrunsă de o surprinzătoare zvâcnire etică: "Săraca nevastă-ta! Vai dă capu' ei cu așa un cotoi bețiv la ușă!". "Ei, acu' te apucă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
coș (2); cuminte (2); educație (2); fata (2); fălci (2); înroșit (2); lacrimi (2); mic (2); nesimțire (2); nesimțit (2); obraz (2); pomete (2); pudră (2); pupat (2); rozov (2); simț (2); simțit (2); soveste (2); -; apos; atașament; bărbierit; bolfos; bucă; bunătate; burtă; buză; calitate; cărnos; celălalt; ciupit; cîrnați; crem; cu bun simț; cu vederea; cuvînt; delicatețe; demnitate; drag; drăguț; dulce; durere; fața; față, privea; fălcuță; fălcuțe; frig; frumos; frumusețe; frunte; gingășie; grăsime; greu; gropiță; ierta; îmbujorare; încredere; înfățișare; întors; limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); panică (2); pedeapsă (2); plăcere (2); plîns (2); sentiment (2); speriat (2); stres (2); supărare (2); ură (2); viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții; eșec; exercițiu; nu există; familie; firească; fr. "horror"; frica; griji; frig, singur; fugă; furnică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este alcătuit din Richard Sârbu (redactor responsabil), Yvonne Lucuța, Maria Țenchea, Tudor Beșuan (redactori adjuncți), Valentin Moldovan (secretar științific de redacție). Scopul revistei este promovarea cercetărilor de literatură comparată. De lingvistică se ocupă Yvonne Lucuța, Richard Sârbu, Mariana Popa, Marin Bucă, Lotte Zörner, Ileana Oancea, Eugenia Arjoca, Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Valentin Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta Gyurcsik, Livius Ciocârlie (Boileau sau Echivocul originar), Galina Cernikova, Traian Nădăban, Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]
-
Elegie la trenurile reci din Proprietarul de poduri (1976) face pandant cu un Cântec de locomotivă mai degrabă amorf: „te-am iubit de-a lungul liniei ferate/ ca termocentrala un energofag/ lăcomos și singur simt și-acum cum bate/ bronzul bucii tale toaca mea de fag.” (p. 77) Alteori sunt reluate rime rare, cândva insolite și zburdalnice, acum doar arbitrare. „Să vă-ntrebați și voi sub ursa bleagă/ ca un contabil vizitat de-o stea/ ce-i trebuie norvegului norveagă/ și
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
așa cum îl numesc cunoscuții, are 25 de ani și lucrează în Salonul Danielle Royal din Târgu Mureș. Premiul cucerit îi oferă lui Liviu, oportunitatea de a participa la un curs de specializare, la Londra. Machiajul a fost creat de Cristian Buca, make-up artistul oficial al Organizației Miss Universe România. Cristian este cunoscut publicului atât pentru machiajele realizate pentru toate câștigătoarele competiției Miss Universe România, cât și pentru colaborările sale cu vedete din show - bizz-ul românesc. Modelul Bencze Bernadette, în vârstă de
Vezi coafuri de senzaţie la Miss Wella Award - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/68735_a_70060]
-
bloc de patru etaje/ într-o baie/ atunci s-a pornit mașinăria/ pe întuneric/ sub/ luna de culoarea urinei"; "acum facem curățenie/ ștergem măturăm spălăm/ frecăm dușumelele dăm cu soluție de dezinfectat/ dăm cu clor până când/ încăperile vor străluci ca bucile unui nou-născut/ și vor țipa de atâta strălucire/ din prag cu mâinile în șolduri vom admira și vom fi mândri/ sunt tot atât de năclăit de dragoste ca avortonul nostru"; "lucrurile-s în ordine n-are cine să le deranjeze/ sunt ale
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]